Ancheta DNA poate descoperi deturnarea de fonduri şi chiohanurile pe bani europeni de la Penitenciarul Tg-Jiu

Un proiect european în valoare de 7,8 milioane de lei derulat la Penitenciarul Târgu-Jiu a dat posibilitatea conducerii instituţiei să demonstreze că nu este cu nimic mai presus decât deţinuţii încarceraţi, făcându-te să te întrebi dacă nu cumva programul de reeducare se face aici de către cei condamnaţi, în spiritul a ceea ce ştiu să facă, şi nu de cei care sunt plătiţi de stat să redea societăţii, reabilitaţi, indivizi certaţi cu legea.
Deturnare de fonduri, îngrădirea drepturilor fundamentale, chiohanuri pe bani europeni, nimic din toate acestea nu sunt străine directorului Constatin Bălă şi acoliţilor săi.
Procurorii anticorupţie cercetează acum deficienţele privind modul în care au fost repartizate şi consumate fondurile structurale

Directorul puşcăriei remunerat cu 300 lei pe oră

Proiectul „Persoane private de libertate în slujba protecţiei mediului înconjurător, prin creşterea competitivităţii şi a atractivităţii teritoriilor”, cofinanţat din fonduri europene, în valoare totală de 7.799.232 lei, a adus şefilor de la  Penitenciarul Târgu-Jiu oportunitatea de a băga mâna în borcanul cu miere până la cot, dovedind astfel că hoţii pe care-i au în custodie ar putea să-şi ia notiţe de la nişte adevăraţi profesionişti.
Discuţia pentru implementarea acestui proiect s-a demarat încă din perioada în care la conducerea penitenciarului se afla Gheorghe Enache. Fostul director i-a vorbit chestorului de penitenciare Ioan Băla, director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, despre şansa pe care o oferă acest proiect instituţiei. La acel moment Băla nu s-a arătat încântat, interesul său crescând brusc atunci când la mai multe penitenciare din ţară au fost împuterniciţi indivizi pe care acesta îi agrea. Astfel proiectul a fost implementat imediat la Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Severin, Mărgineni, Iaşi şi la Centrul de Reeducare Buziaşi.
La toate aceste unităţi proiectul este coordonat de către Grupul de Acţiune Locală pentru Integrarea Persoanelor Private de Libertate prin Ocupare (GALIPPLO) din care fac parte Jacques Antoine Forcioli, un cetăţean marocan de origine italiană care a derulat astfel de proiecte şi în Franţa; Oana Mateescu, reprezentant  Europrotecto România, expert pe probleme medicale; generalul în rezervă, Dan Voinea, expert pe probleme de management;  primarii unde urma ca deţinuţii să presteze servicii, directorii unităţilor penitenciare care fac parte din proiect, contabilii şi juriştii instituţiilor respective.
 Banii pe care aceştia i-au primit pentru prestaţia în cadrul acestui grup sunt pe măsura titlului pompos pe care organizaţia îl are, Constantin Bălă, directorul Penitenciarului Târgu-Jiu, fiind plătit pentru funcţia de manager al GALIPPLO Târgu-Jiu cu 300 de lei pe oră. 
De altfel, contractele de prestări servicii cu anumiţi experţi au fost înaintate spre aprobare fără avizul personalului de specialitate din cadrul compartimentului financiar al ANP. Fostul procuror militar Dan Voinea, decan al Facultăţii de Drept Tg-Jiu din cadrul Universităţii „Titu Maiorescu”, expert în cadrul acestui proiect, a tras tare ca o conferinţă, intitulată pompos „Stop prejudecăţilor, integrare şi resocializare prin iniţiativă în teritoriu” să se desfăşoare tocmai la Universitatea „Titu Maiorescu” de la Tg-Jiu, fiind făcute unele deconturi, cu acest prilej, în cadrul proiectului.

Chiolhanuri pe bani europeni

Înainte ca proiectul să fie aprobat, şi tocmai pentru ca această aprobare să fie primită, în documentaţia întocmită, conducerea puşcăriei gorjene a inserat faptul că vor fi incluşi 150 de deţinuţi de etnie rromă. Acest lucru a fost trecut în acte tocmai pentru a-i sensibiliza pe cei care admiteau proiectul ştiut fiind faptul că Uniunea Europeană acordă bani destul de uşor atunci când e vorba de membrii vreunei etnii sau reintegrare socio-profesională a acestora. În acest caz exista însă o problemă: la încarcerare doar cinci dintre deţinuţii Penitenciarului Târgu-Jiu s-au declarat de etnie rromă, aşa că participarea la proiect a 150 de rromi era practic imposibilă.
Cum era de aşteptat minciuna şi-a făcut efectul, proiectul a fost aprobat şi o tranşă de 20.000 de euro au ajuns deja în conturile puşcăriei, moment de maximă bucurie pentru hrăpăreţii de la conducerea instituţiei. Primele achiziţii din aceşti bani au fost un calculator, un laptop şi o cameră video toate cumpărate, bineînţeles fără licitaţie, de la SC TDS Orsta Prod SRL, firma lui Gheorghe Orzan, soţul  comisarului şef de penitenciare Angela Orzan, cea care conduce compartimentului IT din cadrul penitenciarului. Demn de subliniat este faptul că Angela Orzan a făcut parte din comisia care a stabilit că aceste electronice sunt necesare instituţiei. Au mai fost cumpărate o orgă, patru maşini de cusut şi un aragaz de bucătărie.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor cunoştea faptul că achiziţiile nu s-au efectuat prin compartimentul de specialitate, ci direct, încă din noiembrie, anul trecut însă nu a făcut nimic pentru remedierea situaţiei.
 Risipă de bani  s-au făcut pe toate planurile nu numai în ceea ce priveşte achiziţionarea unor bunuri. De exemplu, activităţile de voluntariat la primăriile care au făcut parte din proiect - Primăria Alimpeşti, Polovragi, Bumbeşti Piţic şi Scoarţa –, sau cele de la competiţii sportive şi conferinţe au fost finalizate, fiecare în parte, cu câte un chef, cheltuielile fiind suportate tot din bani europene şi fiind acoperite în contabilitate cu facturi pentru prestări servicii.
Chiar ANP recunoaşte, într-un comunicat de la începutul lunii aprilie, că achiziţiile s-au axat în principal pe bunuri şi servicii de publicitate, achiziţii de materiale pentru înfiinţarea de ateliere de artizanat şi pictură, servicii de catering, hoteliere, telefonie mobilă şi internet şi efectuarea de plăţi salariale, iar procedurile de achiziţii s-au efectuat în mod superficial, formal existând posibilitatea ca documentele justificative să nu fie întocmite în conformitate cu prevederile legale.

Voluntariat...cu forţa

Fericirea celor de la Penitenciarul Tg-Jiu care încălecaseră pe un purcoi de bani din care cheltuiau după bunul plac n-a ţinut însă prea mult, Direcţia Naţională Anticorupţie – Biroul teritorial Tg-Jiu demarând o anchetă care să stabilească ceea ce s-a întâmplat cu fondurile europene. Cum era de aşteptat, descinderea procurorilor anticorupţie la instituţia de pe V.Alecsandri – 23 a stârnit panică în rândul celor care se simţeau cu musca pe căciulă aşa că au făcut o serie de greşeli care nu fac altceva decât să le demonstreze vinovăţia. Deţinuţii care s-au oferit „benevol”” pentru a presta diverse servicii în cadrul proiectului, chemaţi ca martori de către DNA, nu şi-au recunoscut, în faţa pocurorilor, semnăturile pe listele de voluntariat.  O eroare gravă care ducea cu gândul la faptul că nici nu le-au semnat ei, aşa că şefii puşcăriei au încercat să dreagă busuiocul depunând la DNA alte liste, făcute retroactiv, însă şi de data asta au dat chicx ajungându-se în situaţia ca, pe un tabel cu deţinuţi dintr-un grup ţintă care au participat la activităţi în perioada noiembrie 2010-iunie 2011 să figureze că unii dintre ei au abandonat deja din octombrie 2010 (!?).
Şi despre inadvertenţele din listele cu participanţii la seminarii aveau cunoştiinţă cei din ANP, însă chestorul Băla nu putea să-i deranjeze prea tare pe protejaţii săi din fruntea unităţilor unde se derula proiectul.
Pe lângă măsluirea tabelelor de voluntariat, procurorii anticorupţie vor descoperi ilegalităţi cu mult mai grave - faptul că deţinuţii care au renunţat într-adevăr la voluntariat şi care au intrat în comisia de eliberări au fost privaţi de acest drept fiindu-le amânată eliberarea până dupa luna iunie 2011. A fost şi cazul unui bătrân de 71 de ani  a cărei eliberare n-a fost admisă până în momentul în care programul nu şi-a atins targetul. Un deţinut mai curajos a contestat decizia comisiei în instanţă, judecătorii i-au dat câştig de cauză şi a fost eliberat.
Dreptul la eliberarea condiţionată le-a fost îngrădit acestor oameni  pentru ca şefii puşcăriei au vrut să scape de durerile de cap pricinuite de abandonurile care le-ar fi putut încurca aşa zisele grupuri ţintă pe care ei le organizaseră până la finalul proiectului.
Pentru a mai îndulci un pic deţinuţii neîndreptăţiţi, după demararea anchetei DNA, în conturile acestora penitenciarul a virat însemnate sume de bani, deşi ei nu trebuia să fie plătiţi pentru acţiunile de voluntariat pe care le făcuseră.

Bălă, director ilegal

Dacă şefii puşcăriei vor reuşi să influenţeze în vreun fel mărturia deţinuţilor rămâne de văzut,  însă lucrurile n-au nici o şansă de îndreptare într-o altă situaţie care va aduce cu siguranţă neplăceri pentru cei responsabili. În timpul derulării programului au fost angajate, din surse externe, două animatoare de proiect care au avut mereu acces la calculatoarelele penitenciarului, aceleaşi în care se păstrau şi secretele de serviciu şi nimeni nu poate garanta că acestea nu au părăsit puşcăria.
Se pare însă că la Penitenciarul Târgu-Jiu cuvântul de ordine este ilegalitatea atâta timp cât chiar directorul acestuia, Constantin Bălă, ocupă ilicit funcţia pentru care a fost împuternicit în ianuarie 2010. Conform statutului funcţionarilor publici din ANP, Legea 293/2004, ofiţerii pot fi împuterniciţi pe o funcţie pe o perioadă de maxim şase luni cu posibilitatea de prelungire de încă şase, perioadă care a fost depăşită de mult de către Bălă care, în prezent, este autorizat să ocupe funcţia de director al puşcăriei gorjene de 19 luni. Acest lucru poate avea consecinţe extrem de grave mergându-se până la a fi anulate toate actele semnate de către Bălă din ianuarie 2011, atunci când împuternicirea sa legală a expirat.

Neli Matei

  05.09.2011. 07:56

Comentarii

tot eu
28.11.2012. 12:37

sus ppdd jos usl psd pnl pc pdl udmr

gheorghe leon
26.12.2011. 15:23

sunt unul din acei detinuti implicat in proiectul GALIPPO si tin sa va spun cva eu personal chiar am facut acele activitati, fiind singurul detinut din romania care am participat la un festival national de muzica folk.
acum ca au facut neregulile de care spuneti nu pot sa bag mana in foc!
mai adaugati ca la proiect s-a cumparat si o chitara pe care eu am cantat.

ZUZU
11.09.2011. 10:49

PAMFLET! Doamna colonel chimist jurist specialist cu tatal magistrat de toata lumea respectat Prunariu Lucia asistent manager la proiect e in medical,doamnele Dobritan si Orzan isi iau tensiunea de 3 ori pe zi si doamna Statie Carmen de la achizitii e neagraaaaaaa.Toti rid fortat si spera ca scapa ca intotdeauna ,ca li se cuvine totul si ca familia largita de Simescu in penitenciar creste in puteri peste DNA.
Peste toti,Lazaroiu Daniel e mai agitat ca niciodata si asteapta...asteapta...mutarea lui BALA la Pelendava ca la Tg Jiu sint oamenii rai si nu vor sa inchirieze apartamentele moca.Apropos, domnul agent secret Conea Daniel Emanuel Pantagruel cel Frumusel beneficiaza mai nou de decontarea chiriei?
Cu cit mai da mierea de albina de la Sadu gospodina directorul economic Popescu Ion?Da si asa...degeaba?
DNA atentie ,juristul puscariei e specialist in drept si porneste numai cu dreptul!PAMFLET!

BG
10.09.2011. 17:08

Prefectul Liviu Andrei este tot ilegal, ptr. ca a fost numit temporar in octombrie....2009! Prin urmare, in curand se implineste un an de ilegalitate a lui Liviu Andrei! In ceea ce priveste achizitiile de la penitenciar, ele puteau fi facute prin selectie de oferte, deci e posibil ca sa nu se fi incalcat legea! Iar daca ramane ceva in urma acestor proiecte, e bine pentru comunitate, doar ca trebuia sa se adreseze grupurilor vlnerabile si nu doar romilor!Cat priveste implicarea doamnei comisar Angela Orzan, era normal ca cel care cunostea dotarea de la penitenciar sa-si spuna parerea in ceea ce priveste oportunitatea unor achizitii.