IPJ Gorj, sancţionat de CEDO pentru o greşeală a poliţiei rutiere

Pentru o greşeală făcută de angajaţi ai Inspectoratului Judeţean de Poliţie(IPJ) Gorj, care i-au anulat carnetul de conducere unui târgujian, la aproape un deceniu de la comiterea faptelor şi pe baza unei legi care nu exista în momentul incidentului, statul român a trebui să-i achite lui Mihai Toma suma de 3000 de euro. Decizia aparţine magistraţilor Curţii Europene a Drepturilor Omului(CEDO), care au stabilit, anul trecut, că reclamantul, acum în vârstă de 65 de ani, a fost prejudiciat de  către această instituţie, încălcându-i-se cetăţeanului articolul 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Mihai Toma şi-a primit banii stabiliţi de CEDO, iar anul acesta a luat încă 1.210 lei de la IPJ Gorj, cu titlu de cheltuieli de judecată, urmare a revizuirii sentinţei din 2 iulie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr.790/A/2005, care i-a adus prejudicii târgujianului şi l-a îndemnat să-şi caute dreptatea la CEDO. 

Opt ani i-au trebuit unui târgujian să-şi dovedească nevinovăţia într-un litigiu cu IPJ Gorj şi să schimbe sentinţa judecătorească care nu i-a dat, deşi ar fi trebuit, în 2005, câştig de cauză, în procesul cu instituţia poliţenească a judeţului. Târgujianul s-a adresat CEDO, la 12 decembrie 2005, sesizând că s-a încălcat articolul 6 şi 7 din Conveţia Europeană a Drepturilor Omului, ca în final, CEDO să constate, prin sentinţă, că lui Mihai Toma, într-adevăr, i se încălcase dreptul stabilit de articolul 7 al Convenţiei, intitulat ,,Nicio pedeapsă fără lege”. ,,Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, în momentul săvârşirii, nu constituia o infracţiune potrivit dreptului naţional sau internaţional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii”, stabileşte articolul în cauză, articol pe baza căruia, târgujianului născut în 1948 i s-a făcut dreptate. În cauza ,,Mihai Toma împotriva României”, înregistrată în 2005 la CEDO, reclamantul a susţinut, în special, că i-au fost încălcate drepturile garantate la art. 6 şi 7 din convenţie, în măsura în care permisul său de conducere i-a fost anulat la aproape 10 ani după evenimentele care ar fi putut determina acea măsură şi în temeiul unei legi care nu exista la data evenimentelor.

Toma, fără permis doar teoretic
La 2 decembrie 1995, Mihai Toma a fost oprit de poliţie pentru conducere sub influenţa alcoolului. Poliţia l-a informat, la faţa locului, că i s-a suspendat dreptul de a conduce pe drumurile publice pentru 90 de zile. Permisul de conducere nu a fost însă ridicat fizic din posesia reclamantului. La 13 februarie 1996, Toma a fost oprit, însă, de poliţie în timp ce conducea un autovehicul şi a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul după ce permisul a fost suspendat în temeiul art. 36 alin. (2) din Decretul nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice („Decretul nr. 328/1966”). Prin sentinţa din 5 iunie 1997, Judecătoria Târgu Jiu l-a declarat pe reclamant vinovat de această infracţiune şi i-a impus o amendă penală de 80.000 de lei (ROL) şi a dispus să plătească 40.000 ROL cu titlul de cheltuieli de judecată. Instanţa l-a informat, de asemenea, pe reclamant că dacă nu se conformează ordinului de plată, amenda se poate înlocui cu pedeapsa închisorii (art. 63, C. pen.). Hotărârea a devenit finală întrucât părţile nu au introdus apel împotriva acesteia.

În 2004, carnetul a fost ridicat de Poliţia Rutieră
La 15 decembrie 2004, însă reclamantul a solicitat Serviciului Rutier Gorj să îi înlocuiască vechiul permis de conducere cu modelul nou, conform noilor reglementări în materie. La această dată, poliţia i-a retras permisul de conducere şi l-a informat că va fi anulat, deoarece reclamantul fusese oprit pentru conducere sub influenţa alcoolului în 1995. În aceeaşi zi, poliţia l-a informat pe reclamant că în temeiul art. 101 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2002 permisul de conducere îi fusese anulat începând cu 9 decembrie 2004. Contestaţia sa la anulare i-a fost respinsă de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Gorj la 25 ianuarie 2005.

Toma cere instanţei revocare ordinului de anulare
La 10 martie 2005, reclamantul a introdus o plângere la Tribunalul Gorj, cerând revocarea ordinului de anulare. Prin hotărârea din 15 aprilie 2005, tribunalul a admis acţiunea pentru următoarele motive: „Într-adevăr, în hotărârea din 5 iunie 1997 a Judecătoriei Târgu Jiu ... [reclamantului] i s-a aplicat o amendă de 80 000 ROL ... iar în temeiul Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/2002, permisul de conducere a fost anulat dacă conducătorul auto era găsit vinovat de o infracţiune în trafic ... În temeiul art. 126 alin. (1) lit. (c), C. proc. pen., aplicarea amenzii penale se prescrie după trei ani; prin urmare, anularea permisului de conducere, fiind o pedeapsă accesorie, se prescrie în acelaşi timp cu pedeapsa principală. Termenele sunt calculate de la data la care s-au petrecut evenimentele, aşadar ... pedeapsa este în prezent prescrisă”.

IPJ face recurs
Inspectoratul Judeţean de Poliţie Gorj a introdus însă recurs şi prin hotărârea definitivă din 12 iulie 2005, Curtea de Apel Craiova, a casat hotărârea şi a respins acţiunea iniţială a reclamantului, motivând după cum urmează: „Anularea permisului de conducere nu este o pedeapsă accesorie, aşa cum a considerat în mod eronat instanţa de prim grad; aceasta reprezintă o măsură administrativă cu reguli distincte care nu pot fi impuse decât de poliţie. Decretul nr. 328/1966 şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2002 nu prevăd o limită de timp pentru aplicarea acestei măsuri; mai mult, în cazul reclamantului, măsura se aplică automat, deoarece acesta a fost condamnat penal pentru o infracţiune rutieră”.  
Art. 36 alin. (2) din Decretul nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice incriminează circulaţia pe drumurile publice având permisul de conducere suspendat. Acelaşi act prevede că un permis de conducere poate fi anulat dacă posesorul acestuia a fost condamnat pentru o infracţiune penală conform reglementărilor cu privire la circulaţia pe drumurile publice [art. 42 alin. (2)]. Anularea este decisă de Şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie odată ce hotărârea penală este definitivă [art. 42 alin. (3) şi art. 43].
Decretul nr. 328/1966 a fost însă abrogat de Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2002, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2003 şi care, la art. 101 alin. 1 lit. (b), a introdus anularea automată a permisului de conducere. Acest act a fost modificat în mai multe rânduri, dar dispoziţia relevantă era în aceeaşi formă la data la care s-a emis hotărârea definitivă în această cauză.
Guvernul a susţinut, prin reprezentant, la CEDO, că măsura impusă reclamantului nu a constituit o „pedeapsă” în sensul art. 7 şi că, prin urmare, plângerea era incompatibilă ratione materiae cu dispoziţiile din convenţie. Reclamantul a contestat însă poziţia Guvernului.

CEDO dă verdictul: S-a încălcat art.7
CEDO a apreciat însă că, aplicând noua lege, autorităţile l-au privat pe reclamant de posibilitatea ca această măsură să nu fie luată împotriva lui, o posibilitate care fusese deschisă la data când a comis faptele în cauză. ,,Dat fiind timpul trecut între data faptelor şi impunerea acestei pedepse, precum şi lipsa oricărei acţiuni din partea poliţiei în acest timp, este rezonabil să se presupună că reclamantul a fost liniştit cu gândul că poliţia a decis să nu îi anuleze permisul de conducere. În plus, Curtea ia act de faptul că nu exista nicio menţiune în noua lege cu privire la posibilitatea aplicării retroactive. În consecinţă, reclamantul nu ar fi putut să prevadă că noua lege i s-ar putea aplica lui. Rezultă că impunând automat această pedeapsă, la 10 ani după ce s-au petrecut faptele, printr-o nouă lege care nu avea elementul de previzibilitate, autorităţile (poliţia şi instanţele) au înrăutăţit situaţia reclamantului şi astfel au încălcat principiul aplicării neretroactive a legislaţiei penale în detrimentul acuzatului. Prin urmare, a fost încălcat art. 7 din convenţie”, se arată în sentinţa CEDO.
  
Toma acuză Curtea de apel
Reclamantul a susţinut, în proces, că, în dosarul său, Curtea de apel îi încălcase drepturile stabilite prin convenţie neluând în considerare termenul de prescripţie privind implementarea măsurii adoptate împotriva lui.
Guvernul a contestat acest argument. Acesta a susţinut că reclamantul ar fi trebuit să poată anticipa că riscă anularea permisului de conducere întrucât măsura era în mod clar prescrisă atât în vechea legislaţie cât şi în cea nouă şi nu exista nicio limită de timp în care autorităţile să aplice această măsură. Prin urmare, acesta nu a fost de acord cu capătul de cerere al reclamantului referitor la faptul că i se aplicase o pedeapsă mai mare prin aplicarea noii legi.

Toma nu a cunatificat prejudiciul
În mod deosebit, reclamantul a considerat la CEDO că a suferit atât un prejudiciu material cât şi unul moral, pentru cele întâmplate, şi a cerut Curţii să decidă suma care i se cuvine. Guvernul a solicitat însă Curţii să nu acorde daune reclamantului întrucât acesta nu şi-a cuantificat şi justificat cererile în conformitate cu art. 60 din Regulamentul Curţii.
Curtea notează însă că reclamantul nu a făcut o cerere cuantificată pentru daune materiale şi nu a justificat o astfel de cerere. ,,Prin urmare, aceasta respinge cererea privind daunele materiale. Totuşi, aceasta acordă reclamantului 3 000 EUR pentru prejudiciul moral. Lui Mihai Toma nu i se acordă cheltuieli de judecată, pentru că reclamantul nu a solicitat nicio sumă cu acest titlu. Curtea consideră însă necesar să se ofere dobânzi moratorii care să se întemeieze pe rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.
CEDO a impus statului să-i achite lui Mihai Toma, până în aprilie 2012, cei 3000 de euro, ca în 2013, IPJ Gorj să-i achite acestuia cheltuielile de judecată create de modificarea sentinţei din 2005 a Curţii de Apel Craiova, care atunci nu-i dăduse târgujianului câştig de cauză.

MIHAI CĂLINESCU

  03.12.2013. 03:30

Comentarii

Marwan Hayel
19.09.2014. 22:58

Stefan Tacu , de 4 ori el ma picat in mod intentionat la examen rezultate examenul meu au fost 21/26 , si eu am avut un permis de conducere provizoriu nr 03HPT051336 eliberat la 15 .03.2003 categoriie de vehicule admis ( B ) permis de conducere permanent nr035407121 de Politia Rutiera R. Moldova domnul , domnul Stefan Tacu ma eliberat permisde conducere romanesc nr G00133411J si pe urma el a anulat permisul nr G00133411J incalcand lege :
Având în vedere prevederile art. 83 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 (4) În cazul existenţei unor suspiciuni temeinic motivate cu privire la autenticitatea permisului de conducere eliberat de autorităţile statelor prevăzute la art. 2 alin. (1), preschimbarea acestuia poate fi efectuată numai după confirmarea autenticităţii, şi, după caz, a valabilităţii permisului de conducere de către autoritatea competentă a statului care l-a eliberat. Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul permiselor de conducere străine, pierdute sau furate. În situaţia în care nu poate fi identificată autoritatea competentă a statului emitent, verificările se vor efectua prin intermediul misiunilor diplomatice ale statelor respective în România.


Please open and read below

www.ahewar.org/eng/show.art.asp?aid=1882

Lucian
07.08.2014. 17:43

eu am permisul anulat in baza unei decizii def. care nu are de a face cu permisul.se fac 21 ani. Sincer nu gasesc un avocat de incredere.Am fost la parchet,DNA,DIICOT,am depus plangeri peste tot,au dat raspunsuri in baza legilor din 2002,iar eu am permisul anulat din 1993.Ma gindeam sa trimit la CEDO dar fara avocat e greu.ce ma sfatuiti. FELICITARI TOMA

cris
31.12.2013. 17:04

serios?!?? adica omul a baut si a condus beat si tot el are drepturile lezate? merita batut crunt si lasat pe marginea drumului..

catalin
05.12.2013. 07:54

nu statul trebuie sa plateasca acesti bani,ca platim noi pentru ca unii sunt inapti.

Alin
03.12.2013. 19:43

Felicitari lui Toma pt. Ca nu s a lăsat învins