Calotoiu, doctor copy-paste în arheologie

Lucrarea de doctorat a lui Gheorghe Calotoiu, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean ,,Al.Ştefulescu” din Târgu-Jiu a fost întocmită copiind, iniţial, la virgulă, teza de doctorat a dr. Marian Gumă de la Muzeul din Caransebeş. Calotoiu, acum doctor în arheologie, a fost tras de urechi, inclusiv de Gumă, în jurul anului 2000, cercetătorul de la Institutul de Tracologie din Bucureşti fiind supărat că gorjeanul nu-i schimbase din lucrare nici măcar semnele de punctuaţie. Gumă a sesizat Comisia de Evaluare a Lucrărilor de Doctorat care a decis să-i retragă lucrarea copiată lui Calotoiu şi să-l oblige pe acesta să întocmească alta, sub coordonarea unui profesor de la Cluj.

Gheorghe Calotoiu, expert arheolog, a realizat de-a lungul carierei sale patru cărţi,  de care este foarte mândru dar nu spune nimic despre cum le-a întocmit.
Una este ,,Mărturii arheologice în Gorj”, publicată în 1987, avându-i ca autori şi pe Vasile Marinoiu şi Ion Mocioi, ultimul pentru a primi bani de tipăritură, acesta fiind preşedintele Comitetului de Cultură şi Educaţie Socialistă, la momentul respectiv.
Cartea primă a lui Calotoiu poartă şi ea stigmatul copy-paste, acesta fiind acuzat de prof. Vasile Irod că i-a fost  copiată, în cea mai mare parte, lucrarea de gradul I. Irod era la momentul respectiv profesor de istorie şi director al Şcolii Generale Turcineşti.
Calotoiu a dat însă din umeri şi a negat că această carte a fost copiată după cea a profesorului în cauză, dar a afirmat că el l-ar fi ajutat pe Irod să-şi întocmească lucrarea de grad, pentru efortul său fiind recompensat cu o damigeană de vin şi un curcan.

200 de dolari, plată pentru teză lui Hortopan
O altă carte de căpătâi a lui Calotoiu este lucrarea sa de doctorat, intitulată ”Prima epocă a fierului în nordul Olteniei”. Lucrarea ca şi doctoratul lui Calotoiu a fost cu cântec în urmă cu 13 ani, deoarece şi de această dată, arheologul Muzeului Judeţean nu s-a dat prea tare peste cap să o întocmească.
Directorul adjunct al Muzeului Judeţean, la aceea vreme, şi-a făcut astfel teza copiind-o pe cea a dr. Marian Gumă, cartea celui din urmă fiind intitulată ,,Sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului în sud-vestul României”. Gumă sesizează însă comisia de evaluare a lucrărilor de doctorat de la Institutul de Tracologie, pe motiv că lucrarea lui Calotoiu este copiată după a sa, iar prof. Alexandru Vulpe, directorul Institutului de Arheologie, decide că Gumă are dreptate.

Ruşine pe obrazul Institutului de Tracologie
Vulpe, Mircea Babeş, şi el în comisie, dar şi Petre Roman, directorul Institutului de Tracologie, l-au chemat atunci pe Calotoiu la discuţii şi i-au impus să-şi refacă lucrarea, ruşinaţi de cele întâmplate.
Calotoiu s-a conformat dar a păstrat bucăţi importante din lucrarea lui Gumă şi a adăugat câteva părţi din lucrarea de licenţă ale lui Adrian Băltăţeanu, profesor de istorie la Turcineşti dar şi din lucrarea de licenţă a actualului director al muzeului, Dumitru Hortopan.
Calotoiu la un pahar şi-ar fi dat drumul la gură spunând apropiaţilor că plătise 200 de dolari lui Hortopan pentru serviciul făcut, adică pentru inspiraţia din lucrarea acestuia de licenţă. Hortopan ar fi confirmat şi el schimbul. 
 
Trei cărţi din lucrarea de doctorat
Pe baza acestei lucrări, copiată de la trei autori, Calotoiu a mai realizat două cărţi. Acestea cuprind fragmente din teza lui ,,faimoasă” de doctorat.
Pentru doctoratul copy-paste, Calotoiu încasează din anul 2000 un salariu mai mare cu 15%, ce reprezintă indemnizaţia de doctorat. El prestează din 1972 ca angajat al Muzeului Judeţean, în ultimii ani ocupându-se stângaci şi de arheologie.

Studiu copiat, meteahna veche
În urmă cu doi ani, Calotoiu a publicat un studiu în presa locală despre cercetările arheologice de la Runcu. Şi de data asta a transmis în media un material copiat din Revista Cercetări Arheologice a Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, mai precis lucrarea Venerei Rădulescu, arheolog al instituţiei, care a făcut săpături la Runcu şi Polata.
Venera Rădulescu nu ştie de fapta lui Calotoiu, care a fost simplu vizitator, un fel de arheolog turist, în şantierul deschis de către acesta în jurul anilor ’90.

MIHAI CĂLINESCU

  13.08.2013. 06:36

Comentarii

Geta
21.09.2014. 17:24

Stimate ziarist, autor de articol, documenteaza-te mai bine: arheologul Marian Guma a murit in iulie 1998, deci in anul 2000, eventual stafia lui, l-ar fi putut trage la raspundere pe arheologul Gh. Calotoiu. Fata de doctorii in arheologie, din zilele noastre care n-au prea calcat pe santiere, n-au habar de meserie iar tezele lor sunt chiar copy-paste dupa net, Calotoiu, cel putin a sapat ani de zile. Are o contributie personala. Asa ca nu mai aruncati cu noroi aiurea, de dragul can-canului.