Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 13 - 18 - 24 mai 2004 - Arhivă - Scandal de Gorj

Sumar articole:
Inconştienţă sau indolenţă? Amicul spaniol al unui primar din Gorj a băgat spaima într-o comună întreagă! Angajații primăriei îngrijoraţi de teama infectării cu COVID-19!

Paraschiv s-a prins în FLAGRANT: ”Sunt venite opt autobuze. Licitația va fi organizată săptămâna viitoare”(?!). Transloc va închiria autobuze, vechi de 20 de ani, de la partenerul de afaceri al directorului

La Muzeul Național Brâncuși din Târgu-Jiu nici frica nu mai păzește pepenii! Managerul, pasibil de un nou dosar penal pentru neglijență în serviciu !

Iată cine este candidatul propus de PNL la funcția de președinte al Consiliului Județean Gorj! Deputatul Vîlceanu l-a descris la Tv Sud!

E GATA! Burlan se pregătește să salveze CEO: a înființat un post de director, cu dedicație, pentru amicul său pesedist Tatomir!

Alee penală! Șef din Direcția de Patrimoniu Târgu-Jiu și șefii Edilitara, cercetați pentru abuz în serviciu

Răspuns halucinant al directorului Corpului de Control din MEC, la un an de la verificarea făcută la IȘJ Gorj

Noul director al Minprest are, cel puțin, un schelet în dulap! Vișan, implicat în afacerea ”Molozul”, pe când conducea firma Polaris!

Fratele administratorului public al Primăriei Novaci a construit fără autorizație?! Un stâlp de curent, în mijlocul clădirii

Corpul de Control al ministrului Educației, o săptămână în Gorj! Raport și o nouă verificare de fond

Două familii din Albeni, în carantină la domiciliu, una în autoizolare! Primarul acoperă carantinații dar le-a aprobat 10.000 de lei pentru hrană

Omul lui Weber, înlocuit cu amicul lui Leuștean! Iată cine va conduce RAR Gorj, după demiterea lui Predescu!

Inculpat pentru fals intelectual, director adjunct la Minprest! Țintește locul lui Giorgi

PSD a pierdu un primar cu trei mandate! Edilul de la Licurici, noul veterinar-șef de la Hurezani

Și mătura e PSD! Nevastă de primar, angajată femeie de serviciu la SE Turceni

”Invenția” care a omorât un om! Afacerea de 3 milioane de euro despre care președintele Directoratului CEO, Daniel Burlan, își dorește să nu afle procurorii!

Camera de Conturi Gorj demarează control la Primăria Târgu-Jiu în urma executării judecătorești a primarului Romanescu

Vezi care sunt cei mai bine plătiți lideri de sindicat din CEO! Marciuc, miliardar din tranzacții imobiliare!

Trei pretendenți, pentru funcția de șef la Cariera Lupoaia! Un CFL-ist, promovat inginer-șef Energetic

Jaf în banii publici! Sporuri și salarii ilegale, la primăriile din Gorj! TREI primari au încasat, NELEGAL, spor de dificultate și condiții vătămătoare

Doi dintr-o lovitură! Romanescu a intrat în februarie fără doi consilieri personali

Încasări de sute de mii de lei din show-uri erotice. Soții Feroiu, inculpați în dosarul ”Videochat la saloanele de înfrumusețare”, primeau banii din SUA

ȘOC! Primar PSD, acuzat că i-a făcut propuneri indecente unui consilier local: ,,Eu te-am pus la masă și tu te-ai dat la mine!”

CEO vinde curent! În curtea Carierei Roșiuța se comercializează PORTOCALE

Cadou de la șefu’ Romanescu! ,,Primăreasa” Nodea, promovată șefă la Informații în Primăria Târgu-Jiu!

Burlan, ”specialistul” în fumigene al lui Vîlceanu, la conducerea CE Oltenia! Noul președinte al Directoratului, cercetat de procurori pentru o DELAPIDARE de peste 500.000 de euro, în dosarul ”Masa caldă”

Administratorul unui salon de înfrumusețare, antreprenorul de succes al PNL din Consiliul de Supraveghere al CEO. Firmele lui Popescu, contracte de milioane cu instituții publice

Noul inspector școlar adjunct, chiulangiu pe bani publici! Profu’ de mate, acoperit de șefa Cochină

”Primărița” Nodea, conectată, prin dispoziții succesive ale lui Marcel Romanescu, la toate proiectele din care se încasează vârtos!

Dosarul ,,Videochat”, finalizat de procurori! Doi soți celebrii în Târgu-Jiu, inculpați pentru evaziune fiscală

Surprize! Scaunul lui Capotă la SJU Târgu-Jiu, disputat între Tătaru și Vienescu

Monede de aur, oseminte și tunele, depistate în urma săpăturilor de la Mănăstirea Tismana! Constructorul, bine plătit dar în insolvență

Cuibul ”asistaților social”! Soția consilierului personal al primarului Romanescu și ex-consilierul Săvoiu, angajați la Transloc. Consilierul liberal Paraschiv, INCOMPATIBIL?!

Senatorul Cârciumaru, audiat la Parchetul Înaltei Curți în dosarul busturilor! A scăpat de acuze pentru că s-au prescris, alți funcționari publici urmăriți penal

Penitenciarul Târgu-Jiu se zgârcește la banii statului ca le cei de lumânări! Fostul preotul capelan, plătit eșalonat

Substituire de identitate pentru a-i face rău, indirect, directorului Dorin Tașcău și profesoarei Maria Cochină, de la CNTV! Reclamație dublă, la IPJ Gorj

Ciurel a activat morișca intereselor și vrea să-și propulseze omul în Consiliul de Supraveghere al CEO. Eftenoiu, liantul cercului de influență!


Arhiva
20132012
2011201020092008
2007200620052004
arhivă compactă
Prima pagină · Arhivă · Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 13 - 18 - 24 mai 2004

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 13 - 18 - 24 mai 2004

Primarul Cristian Toader Pasti – o viata in slujba comunitatii din Targu-Carbunesti

Orasul Targu-Carbunesti a cunoscut in ultimii opt ani cea mai importanta dezvoltare din istoria sa, datorita eforturilor depuse de cel care a castigat lupta pentru functia de primar in anul 1996: ing. Cristian Toader Pasti. Alegerea sa la conducerea orasului s-a dovedit a fi extrem de inspirata, mai ales ca, pe langa realizarile facute in plan local, orasul a devenit cunoscut in mai multe tari datorita relatiilor de colaborare stabilite de catre primar cu autoritati din state ca Franta, Anglia, Luxemburg si Germania. In cartea sa de vizita stau inscrise performante ca: numeroase intalniri cu primari din Danemarca, Slovacia, Elvetia, Grecia, Franta; conducerea programului “Carbunesti o comunitate romaneasca in mers” – Franta 2001; cetatean de onoare al localitatii franceze St. Hilair de Ritz; membru in Consiliul Director al Asociatiei Oraselor din Romania.

Rep.: Cum ati sprijinit sistemul de invatamant din Targu-Carbunesti in mandatul din 2000-2004?

C.T.P.: La toate cladirile scolilor si gradinitelor din oras au fost efectuate reparatii si s-au facut dotari cu frigidere, televizoare color si mobilier nou. Cladirea Colegiului National “Tudor Arghezi” a fost si ea reparata si dotata cu mobilier si aparatura. Cresa de copii, dupa ce a fost preluata de primarie, a primit mobilier si aparatura. Pentru copii din satele stefanesti, Cojani, Blahnita de Jos s-a asigurat si se asigura transportul la scoala Generala “George Uscatescu” din Targu-Carbunesti. A fost construita o baza sportiva a localitatii, iar sala de sport a orasului a fost inaugurata in urma cu o luna de zile.

Rep.: In favoarea tinerilor care au fost principalele obiectivele care s-au realizat?

C.T.P.: Una dintre cele mai importante realizari in ceea ce-i priveste pe tineri a fost darea in folosinta a 32 de apartamente in cadrul unui bloc construit in colaborare cu ANL Bucuresti. Nu au fost ignorati nici cei cu probleme speciale, pentru acestia construindu-se Centrul pentru Recuperare si Reintegrare Socio-Profesionala a tinerilor cu handicap usor. Acest centru a fost inaugurat nu cu mult timp in urma in prezenta Marelui Duce Henri si Marii Ducese Maria Teresa de Luxemburg.

Rep.: In general domeniul medical nu este tratat cu prioritatea de care ar trebui sa aiba parte, la nivelul orasului pe care-l conduceti cum stau lucrurile?

C.T.P.: In 2003, in prezenta ministrului sanatatii a fost inaugurata in cadrul Spitalului Orasenesc Targu-Carbunesti o policlinica moderna. In plus, s-a infiintat un nou serviciu medico-social care asigura asistenta gratuita persoanelor aflate in dificultate. De fapt, persoanele cu probleme sociale sunt scutite si de la plata impozitelor si taxelor locale.

Rep.: In foarte multe localitati caminele culturale au fost lasate in paragina dupa terminarea perioadei comuniste. La Carbunesti se intampla situatia e similara?

C.T.P.: Nu, in nici un caz. La caminele culturale din Pojogeni, Carbunesti sat si stefanesti au fost incepute reparatiile capitale. Acelasi lucru se intampla si la Casa de Cultura “Tudor Arghezi” din oras.

Rep.: Care sunt cele mai mari realizari pe care le-ati facut in interesul intregii comunitati?

C.T.P.: S-au facut investitii de alimentare cu apa, in scurt timp urmand a se va face si contorizarea separata a apei potabile. La consumul de gaze naturale a fost deja realizata contorizarea individuala. Canalizarea orasului a fost pusa si ea la punct, iar piata orasului a fost modernizata. Trotuarele si parcarile au fost reparate, iar iluminatul public a fost refacut. Podurile au fost reparate si malurile raurilor Gilort si Blahnita au fost consolidate. Drumul Targu-Carbunesti-stefanesti a fost asfaltat, lucrarile pentru asfaltarea soselelor Targu-Carbunesti-Comanesti si Targu-Carbunesti-Pojogeni au fost incepute. In stadiu incipient se afla si alimentarea cu apa a satului Floresti. Televiziunea prin cablu a fost introdusa in satele arondate orasului Targu-Carbunesti.

Rep.: Ajutati in vreun fel oamenii de afaceri care investesc in orasul dumneavoastra? Dar pe cei care nu-si gasesc un loc de munca?

C.T.P.: Intreprinzatorii care au inceput o afacere in Targu-Carbunesti au beneficiat de facilitati acordate de primarie. Pentru someri, din anul 2000 si pana in prezent, au fost create peste 200 de locuri de munca prin AJOFM Gorj.

Rep.: Siguranta cetatenilor este asigurata in vreun fel?

C.T.P.: Da bineinteles, este foarte important ca oamenii sa se simta in siguranta in orasul nostru, motiv pentru care a fost infiintat o sectie de jandarmi care asigura linistea si ordinea publica. Pentru ca si animalele fara stapan reprezinta un pericol, a fost infiintat Serviciul Public pentru Gestionarea Cainilor Comunitari.

Rep.: Este arhicunoscut faptul ca sunteti unul dintre putinii primari care a pus foarte mult accent pe dezvoltarea relatiilor de colaborare cu autoritati din alte tari. V-au fost recunoscute in vreun fel meritele?

C.T.P.: In anul 2003 am obtinut, pentru dezvoltarea relatiilor internationale, trofeul “Steaua de Aur” acordat de Comisia Europeana pentru Cultura din cadrul UE.

Rep.: Planurile dumneavoastra de viitor ce includ in privinta relatiilor cu strainatatea?

C.T.P.: Voi continua parteneriatul cu Franta, Anglia, Luxemburg , Germania pentru atragerea de fonduri externe necesare unor investitii importante pentru Targu-Carbunesti.

Rep.: si pe plan local?

C.T.P.: Voi face tot ce-mi sta in putinta pentru atragerea de investitii in cadrul programului “Un loc de munca pentru fiecare”. Foarte importanta este alimentarea cu apa si gaze a satelor apartinatoare cu fonduri obtinute pe baza proiectelor si programelor deja intocmite. Esentiale sunt de altfel si asfaltarea drumurilor ce duc in aceste sate, precum si asigurarea transportului pentru toti copii ce provin de aici. Voi face demersuri si in privinta dezvoltarii serviciului de asistenta medico-sociala si dotarea acestuia cu un autoturism pentru interventii in caz de urgenta. Pentru elevii cu rezultate bune la invatatura, dar cu posibilitati materiale scazute voi facilita acordarea de burse, iar pe pensionarii cu pensii mici ii vom sprijini cu ajutoare in bani, alimente si medicamente. Mai mult decat atat vreau sa asiguram protectie sociala tuturor persoanelor aflate in dificultate.

Rep.: Ce parere aveti despre contracandidatii dumneavoastra?

C.T.P.: Ce parere as putea sa am atata timp cat ceilalti contracandidati n-au aratat nimic in cei patru ani. Vin acum cu promisiuni imposibile. Unii au fost consilieri si nu s-au remarcat decat prin ridicarea indemnizatiei. Electoratul ii va sanctiona pentru ca n-au facut nimic pentru comunitate.

Rep.: Cum vedeti orasul dumneavoastra in anul aderarii Romaniei la UE?

C.T.P.: Pana in 2007 vom face din Targu-Carbunesti cel mai frumos si sigur oras din Gorj, pentru ca cetatenii nostri merita acest lucru.

La ticleni,

Mazilu si Cojocaru si-au facut vile cu o firma care a lucrat pentru primarie

Patru ani in fotoliul de primar al orasului ticleni i-au adus lui Constantin Mazilu o serie de beneficii personale. si cum tot ceea ce a facut nu s-ar fi putut realiza fara sprijinul echipei pe care si-a format-o – nu interesul cetatenilor, dar asta a fost mai putin important – Mazilu a rasplatit pe fiecare dupa meritele sale. Maria Cojocaru, contabila sefa a primariei a beneficiat de mai multe, avand in vedere ca are un atu: ea invarte finantele institutiei. La un moment dat s-a creat si un fel de joc de intrajutorare in sensul ca primaria a dat unei anumite firme lucrari, iar firma respectiva si-a exprimat gratitudinea punand umarul si banii la construirea caselor primarului si contabilei sefe.

SC Giurvalux SRL ticleni, este una dintre firmele preferate ale primarului Constantin Mazilu si contabilei Maria Cojocaru. In relatiile intre cei doi si patronul Ion Parvulete se poate vorbi chiar de un troc, Giurvalux castigand licitatia pentru modernizarea centrului civic, iar Mazilu si Cojocaru alegandu-se cu diverse lucrari efectuate la propriile vile. La un an de zile de cand fusese declarat primar, Mazilu a si inceput sa comita ilegalitati, bineinteles sustinut de mana sa dreapta, Maria Cojocaru, mai ales ca si ea avut destul de mult de castigat de pe urma inhaitarii cu primarul. Un barbat din ticleni spune ca in anul 2001 in calitate de angajat al SC Giurvalux a muncit ca zidar si faiantar la vilele contabilei si ale primarului. Mai mult decat atat, pentru tencuielile interioare si faianta aplicata in casa contabilei, banii pentru plata muncitorului au fost scosi din buzunarul patronului. Legislatia in vigoare interzise ca o institutie sa colaboreze cu societati cu care cei din conducere au avut relatii de colaborare in interes propriu, lucru se pare neinteresant pentru autoritatile locale din ticleni.

In topul preferatilor tandemului Mazilu-Cojocaru figureaza si SC Romtad SRL. Mai multe licitatii organizate la primarie au fost castigate de aceasta societate, dupa care i-au fost incredintate direct diferite lucrari pe baza unor dispozitii emise de catre Constantin Mazilu. Ca sa dea o nota de legalitate acestor dispozitii primarul a invocat art. 71, alin. 1 din Legea 215/2001, Legea Administratiei Publice Locale, care spune ca: “In exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz.” Mazilu a considerat ca acest articol ii da dreptul sa-i acorde societatii Romtad tot ceea ce tinea de reparatii curente la interiorul si exteriorul primariei, precum si la biblioteca. In primul rand articolul 71 este in totalitate respectat in momentul in care dispozitiile primarului sunt facute publice, sau macar sunt aduse la cunostinta celor interesati de continutul acestora. In acest caz era vorba de cetateni, pentru ca sunt indreptatiti sa stie pe ce se duc banii din bugetul local. Insa primarul s-a folosit de acest articol doar pentru a avea o acoperire cat de cat legala. In alta ordine de idei, SC Romtad a castigat mult prea multe licitatii incat sa nu bata la ochi subiectivismul celor care au desemnat-o castigatoare. Mai mult decat atat intr-una dintre dispozitiile emise de catre primar privind incredintarea directa a lucrarii “Reparatii exterior Primarie ticleni”, Mazilu aproba suplimentarea lucrarilor “avand in vedere ca aceasta societate executa in prezent lucrarile de reparatii fiind castigatoarea licitatiei”. Conform datei de pe dispozitie aceste lucrari se executau in luna decembrie, pe data de 3. Ceea ce inseamna ori ca actul este facut de dragul de a fi facut, ori ca primarul si reprezentantii Romtad sunt suficient de inconstienti sa lucreze la exteriorul primariei in plina iarna, aruncand banii publici pe fereastra pentru o lucrare care nu are nici o sansa sa reziste.

Aceste licitatii si lucrari ar trebui verificate de organe abilitate, insa desi Prefectura Gorj a fost sesizata referitor la mai multe aspecte ilicite din activitatea Primariei ticleni, pana acum nu s-a luat nici un fel de masuri, exista doar o confirmare trimisa celui care a facut sesizarea in care se specifica: “In cadrul problematicii verificate se regasesc si aspectele semnalate de dumneavoastra. Pentru solutionarea legala aspectelor constituite s-au inaintat documentatiile necesare institutiilor abilitate in domeniu”. si asta a fost tot, raspunsuri stereotipe date de institutii care nu vor sa se implice , sau nu au nici un interes sa o faca.

• N.M.

Doua batrane trimise dupa gratii de o justitie criminala

Se spune ca un om ajuns la batranete le-a vazut si le-a trait pe toate, numai ca in zilele noastre datorita degringoladei generale totul devine imprevizibil si brutal. De lucru asta s-au convins doua batrane ce au infundat puscaria din cauza faptului ca judecatori au perceput gresit puterile cu care sunt investiti. Cu siguranta lucrurile n-ar fi stat la fel daca cele doua ar fi avut suficienti bani incat sa indulceasca “corectitudinea” magistratilor. N-a fost sa fie asa si Ilinca Sarbu si Maria Puiu au ajuns dupa gratii, condamnate de cei care le-ar fi putut fi nepoti. Daca ar fi decedat in penitenciar probabil ca ar fost trecute la “victime colaterale” ale sistemului de justitie si cam atat.

“Domnule vice, asta-i sifilitica, nenorocita asta!”

Ilinca Sarbu este o batrana de 78 de ani, din satul Dobrita, comuna Runcu si incearca de 21 de ani sa-si recupereze pamantul lasat mostenire de parinti. Odata cu pretentiile asupra pamantului sau a inceput si calvarul proceselor si al conflictelor cu cei care nu i-au dat dreptate, dar mai ales cu cei care i-au ocupat terenul, familia Garlea. Primarul comunei, Nicolae Caramete, nu a sustinut-o niciodata si nu i-a luat in calcul actele care-i dovedeau mostenirea, recunoscand dreptul de proprietate familiei Garlea. De aici au curs toate necazurile, deci primarul se poate considera autor moral al dramei batranei.

In timp ce-si povesteste pasurile, batranei ii tremura mainile in mod necontrolat. Simtind ca nu este un lucru obisnuit, ea incearca sa se scuze: “Am nevroza cardiaca, am capatat-o din cauza problemelor. In arestul politiei am facut si de doua ori infarct.” In urma unei batai aplicate de un barbat cu care a avut un conflict pentru o alta bucata de pamant a suferit cateva operatii si a ramas fara splina si fara fiere. A facut zeci de memorii, a mers de nenumarate ori la primar, dar:” La un moment dat primarul m-a scos afara. Ma dusesem sa depun cererea pentru titlu de proprietate, mi-a lepadat-o pe jos. M-am dus plangand la vice, dupa un timp a venit si el acolo si a zis catre vice:«D-le vice asta-i sifilitica, nenorocita asta!». Zilele trecute am fost si la prim-procurorul Roibu pentru ca depusesem niste acte, voiam sa vad ce se intampla, ca eu am mai multe probleme nu numai cu pamantul asta cu Garlea. M-a scos si Roibu afara!

“A zis ca ma duce acasa…”

Dupa mai multe peripetii Ilinca Sarbu a fost condamnata pentru nerespectarea hotararilor judecatoresti deoarece nu a lasat familia Garlea drept proprietara a pamantului pe care-l pierduse pentru ca nimeni nu a fost interesat sa o ajute. A fost condamnata la un an inchisoare. Cele patru luni petrecute in puscarie au lasat urme adanci asupra unei taranci simple ce a trait toata viata cu frica lui Dumnezeu. In momentul in care a vazut aparatul de fotografiat indreptat spre ea si-a adus brusc aminte :”Asa mi-au facut si cand…” . Foarte vie in memorie ii este si seara in care a fost arestata: “Au venit politistii pe la noua sera, pe 10 decembrie 1999. Eram acasa, m-au luat uda la picioare si mi-au lasat casa singura. M-au dus la militie, in beci la Tg-Jiu. Era o imputiciune! Mie mi-o venit rau! Am facut de doua ori infarct acolo. Erau vreo 20 de femei, erau unele de nu te mai intelegeai cu ele si te bateau. Ne scotea cateodata afara, imi amortisera picioarele de la arestul ala. Sa stai femeie batrana ca mine acolo…”

Impresionat probabil de varsta ei, femeia si-a gasit si un protector, care atunci cand a transferat-o in penitenciar a preferat sa o minta decat sa o vada cum sufere:”

Era acolo un baiat bun, Alin, care venea si vorbea cu mine, ma intreba mereu ce fac. Intr-o zi a venit baiatul asta si mi-a zis ca ma duce acasa, ca nu ma duce la inchisoare, dar acolo m-a dus”. Ajunsa in Penitenciarul Tg-Jiu, Ilinca spune ca i-a fost mai bine, a fost ingrijita pana in momentul in care a beneficiat de gratiere personala din partea presedintelui tarii, dupa patru luni de detentie. A venit din nou acasa, continua sa-si munceasca pamantul cat o s-o mai tina puterile, dar inca nu se poate impaca cu gandul ca o parte din mostenirea care i-au lasat-o parintii nu este a ei. In plus amintirile din penitenciar o fac de fiecare data sa planga.

Gratiate cu o saptamana inainte de a-si ispasi pedeapsa

Maria Puiu are acum 81, iar in urma cu doi ani, la 79 de ani, a fost arestata alaturi de fiica sa Sevastita pentru comiterea infractiunii de lovire, din cauza unui conflict cu un concetatean , Ion Cruceru. Instanta le-a condamnat initial, alaturi de Gheorghe Puiu, capul familiei, la plata unei amenzi penale de 1.000.000 de lei pentru fiecare, dar in final sanctiunea a fost transformata in zile de puscarie. Femeile spun ca n-au primit niciodata vreo citatie acasa la Branesti, ca sa stie sa se prezinte la tribunal, la ele ajungand doar hotararea definitiva de condamnare. Ele sustin ca s-au prezentat la circumscriptia financiara de la Turceni si au achitat amenzile, dar pe data de 7 august 2002 au fost arestate, pentru ca intre timp amenzile fusesera transformate in zile de detentie, fara ca la ele sa ajunga vreo hotarare care sa certifice aceasta transformare. Intre timp Gheorghe Puiu a murit, scapand astfel de rusinea de a ajunge om batran la puscarie. In schimb sotia si fiica sa au fost luate pe sus de acasa de o duba a politiei.

“Au venit multi militeni peste mine in curte cu seful de post de la Branesti, Ion Miut. Acesta m-a luat de cap si mi-a dat patru pastile, pe urma mi-a bagat o sticla de apa pe gat si n-am mai stiut de mine. Ne-au dus la militie”, povesteste Sevastita.

Maria sustine ca in ceea ce o priveste atitudinea politistilor a fost si mai dura: “Mi-au dat si mie o pastila si ceva dintr-o fiola, dupa care mi-au dat apa fortat. M-au lovit foarte tare la mana stanga atunci cand m-au urcat in duba. Ne-au dus in arest, apoi prin spital si la puscarie. Am stat doua luni acolo. Cei de la puscarie ne-au salvat, ca daca nu ajungeam acolo, nu scapam cu viata!

Maria Puiu si-a ispasit cu greu pedeapsa, femeie batrana si bolnava, cea care a fost “in stare” sa bata un barbat in putere, se deplasa cu ajutorul colegelor de camera si a supravietuit datorita ingrijirilor pe care le-a primit din partea acestora. Cu o saptamana inainte de a termina cele doua luni de puscarie la care fusese condamnata impreuna cu fiica sa, ele au beneficiat de gratierea din toamna anului 2002.

Surse oficiale din cadrul Tribunalului Gorj au declarat ca cei care le-au bagat pe cele trei femei in puscarie puteau la fel de usor sa le aplice o alta pedeapsa si chiar sa le condamne cu suspendare, mai ales ca nici una dintre ele nu era recidivista. Insa de astfel de tratamente beneficiaza doar cei care delapideaza miliarde de lei si au posibilitatea sa-si cumpere “nevinovatia”.

• Neli Matei

• Vera Nistor

Ilie Rautescu - singurul om care poate conduce cu eficienta orasul Rovinari

Orasul Rovinari este una dintre urbele industriale ale judetului Gorj, motiv pentru care viata aici este destul de dura, mai ales ca in ultimul timp multe dintre unitatile economice au falimentat lasand o parte din populatie fara certitudinea zilei de maine. Cu toate astea, primarul Ilie Rautescu nu a renuntat la a depune eforturi pentru imbunatatirea vietii cetatenilor si la a da o fata noua orasului pe care-l conduce de cativa ani buni. In dorinta de a face din Rovinari un oras modern, primarul a investit in ultimii patru ani 128 de miliarde de lei, in comparatie cu cele trei miliarde de lei investite in cei 10 ani ai administratiei anterioare.

Una dintre problemele stringente ale orasului, care a fost deja rezolvata, a fost lipsa de caldura in unitatile de invatamant din Rovinari. Cu cativa ani in urma cursurile scolare erau intrerupte din cauza frigului, acum insa fiecare scoala are centrala proprie, asigurandu-se astfel confortul necesar desfasurarii in bune conditii a actului de invatamant. In plus, exista o disponibilitate de 1400 de apartamente care pot fi incalzite, totul depinzand de cererea cetatenilor. Pentru cei care nu au posibilitatea sa achite contravaloarea prestarilor de servicii vor incepe in luna iunie lucrarile pentru construirea unui bloc de locuinte pentru persoanele defavorizate social.

Tineri care nu au resursele financiare necesare cumpararii unei locuinte se vor putea muta si ei in casa noua dupa ce la Rovinari vor fi construite blocuri ANL. Primarul Ilie Rautescu spune ca: “In sprijinul tinerilor vom incepe constructii de locuinte prin ANL, cu fonduri atrase de la bugetul statului. Avem 138 apartamente aprobate. Urmeaza licitatia si inceperea lucrarilor in acest an, iar pentru mandatul urmator avem 200 de apartamente aprobate in faza de studiu de fezabilitate si urmeaza sa fie avizate si licitate. Vom construi peste 350 de apartamente pentru tineret”.

Strazile orasului, atat partea carosabila, cat si partea pietonala, au fost reabilitate in proportie de 80%, restul urmand a se face in scurt timp. La initiativa primarului Rautescu a fost construit si un parc modern pe un plasament unde inainte exista o groapa de gunoi. Maghernitele in care, inainte de venirea la primarie a lui Ilie Rautescu, se facea un comert deficitar din cauza conditiilor oferite, au fost inlocuite de un bazar comercial civilizat.

De atentia cuvenita s-a bucurat si spitalul, unde, de la preluarea sa de catre primarie, s-au investit 2,8 miliarde de lei, iar anul acesta investitia se ridica la cinci miliarde de lei. Primarul Ilie Rautescu spune ca, in urmatorii doi ani, lucrurile vor evolua din bine in mai bine:” In doi ani acest spital va fi unul modern, dotat cu aparatura moderna. Vom atrage cadre medicale specializate pentru a face un act medical competitiv cu cel de la Spitalul Judetean Gorj.”

In viitor problemele sociale ale oamenilor din oras vor ramane in continuarea in atentia primarului Ilie Rautescu: “Pentru urmatorii patru ani sunt cateva obiective prioritare pentru noi. Problemele sociale ale cetatenilor vor fi pe ordinea de zi in continuare, chiar daca intregul buget pe un an il vom aloca problemelor sociale: reparatia sarpantelor, a casei scarilor, a subsolurilor. Ca sa arate orasul asa cum trebuie ne vom sacrifica si vom rezolva definitiv aceste probleme”.

Primarul afirma ca are in vedere si faptul ca in oras exista si destul de multi someri , motiv pentru care se vor cauta posibilitati de atragere a investitorilor in vederea crearii de locuri de munca. Ilie Ratescu se gandeste deja la construirea unei fabrici de confectii la care primaria sa fie partener.

In privinta contracandidatilor sai, primarul este de parere ca: “Acestia au facut ce au facut pentru ei. Eu am facut pentru cetateni, iar electoratul ramane sa aleaga. Eu am venit cu fapte, nu cu vorbe. Faptele mele se vad. si la ei se vad dar pentru ei. Nu vreau sa intru in polemica cu nimeni, dar mi se pare penibil cand ai furat ca primar peste 700 de milioane de lei, cand ai fost trimis in judecata penal ca ai furat din banul public sa mai candidezi la functia de primar”.

Aurel Bacanu Vladimirescu - omul pe care cetatenii il vor din nou primar

Obiectivele realizate la nivelul comunei in ultimii patru ani, cand comuna Vladimir s-a aflat sub conducerea primarului Aurel Bacanu Vladimirescu i-a convins pe cetateni ca este singurul om care le poate conduce destinele cu eficienta. Deschiderea primarului fata de problemele pe care le-au intampinat si ajutorul de care s-au bucurat din partea acestuia il recomanda pe Aurel Bacanu Vladimirescu ca cea mai potrivita persoana pentru conducerea comunei Vladimir in urmatorii patru ani.

Petre Zestran – profesor: Faptele il recomanda pe primarul Bacanu Vladimirescu. Spun primarul pentru ca si in continuare tot dumnealui ne va reprezenta.

Am stat de vorba cu oamenii comunei si dumnealui este foarte apreciat.

Sunt multe realizari ale primarului Aurel Bacanu Vladimirescu si continuitatea trebuie sa ii apartina tot dumnealui. Cetatenii comunei cunosc asta si sunt foarte multumiti.

Traian Dumitrascu – profesor: Comuna a facut progrese remarcabile in ultimii patru ani prin activitatea directa a primarului Bacanu Vladimirescu si a consilierilor care au fost mereu alaturi de dumnealui.

Il cunosc de peste 20 de ani pe domnul primar si cred ca altul mai bun nu ar mai fi.

stiu ca si-a propus ca in mandatul viitor sa faca din comuna Vladimir – istorica, una turistica si astfel vom fi la nivelul celor mai faimoase din tara.

Toata lumea il vorbeste de bine pentru ca este omul care sta la birou cu usa deschisa pentru cetateni iar in teren e mai tot timpul printre oameni.

Preot Filon Popescu: Eu l-am crescut pe Aurel Bacanu Vladimirescu .e un om deosebit si merita sa conduca destinele comunei. Am vrut sa-l fac preot insa timpurile de atunci au fost aspre pentru biserica. E un om extraordinar.

Preot Constantin Manescu: Primarul Aurel Bacanu Vladimirescu a facut o serie de lucruri edilitare pentru comuna iar pentru biserica a facut lucruri extraordinare.

Avem trei biserici ce sunt declarate monument iar domnul primar a adus materialele necesare restaurarii acestora. Niciodata nu ne-a refuzat. Cu ajutorul dumnealui am facut garduri si soproane la bisericile de la Andreesti si Scoica. Dumnealui a participat cu toata dragostea la toate manifestarilor noastre.

Tot cu ajutorul dumnealui ne vom apuca de consolidarea si tencuirea acestei biserici.

Ii dorim sanatate, putere de munca si Dumnezeu sa-l ajute.

Alecu Caliman: Aurel Bacanu Vladimirescu e un om deosebit, aproape de cei nevoiasi. Cu dansul facem treaba si in continuare ca altul mai bun nu este. Promitem sa-l ajutam si noi, oamenii din comuna.

Vasile Dragu: Il cunosc pe domnul primar de multa vreme. E un om atasat de oameni. Ne-a ajutat pe toti. Oamenii din comuna sunt foarte multumiti. E un bun gospodar si vrem sa ne conduca multi ani de aici inainte pentru ca este legat de noi cei de aici.

Minoritatile vor sa fie consilieri

Febra campaniei electorale i-a cuprins si pe reprezentantii minoritatilor, care s-au gandit ca le-ar sta bine intr-un scaun de consilier judetean si au vazut la televizor ca oamenii de la Consiliu au si telefoane mobile, masini frumoase si ceasuri scumpe. Adunati sa-si “strige” candidatii propusi din partea Partidei Rromilor pentru Consiliul Judetean, tiganii au jucat de le scaparau picioarele pe ritmul…imnului partidului.

La sfarsitul saptamanii trecute, rromii din Targu Jiu s-au adunat cu mic, cu mare, la stadion, sa dea din buric pe manelele lui Guta, ca asa au auzit vorbindu-se prin tiganie. Pirandele si-au luat rochiile cele mai viu colorate, si-au luat puradeii si au plecat spre centrul orasului. Dar in loc de lautari, au gasit politicieni, care le cereau sa-i voteze. Liderii tiganilor se adunasera sa-si prezinte candidatii pentru Consiliul Judetean si ca sa nu se faca de ras in fata oaspetilor veniti tocmai de la capitala, au adunat tigani de prin judet, ca le-or da vreo sticla de ulei sau vreo punga de orez, i-au ingramadit in sase autocare si i-au descarcat pe stadionul din Targu Jiu. Nu la mult timp dupa ce oamenii in costume au inceput sa vorbeasca despre UE, importanta aderarii si importanta prezentarii la scrutin, o parte dintre tigani s-au suparat si au inceput sa plece, injurand pe toti sfintii ca au luat “plasa”. O tiganca ce vindea seminte de dovleac, chiar la intrarea in sala, ca sa faca un ban in plus, ca tot se plictiseste omul inauntru, macar sa-si faca de lucru, era nemultumita ca mai marii nu l-au adus pe Guta si I-au stricat planurile de vanzare, ca oamenii pleaca deja acasa: “Cine ii mai voteaza p’astia? Sa-I ia dracu, ca toti minte. Ziceau ca-l aduce pe Guta. Au mintit oamenii. Nu aduce nimica”.

“D-nul Paun si-a trimis scuzele”

 

Ca sa motiveze lipsa majoritatii invitatilor, insirati, ca intr-un epitaf, in anunturile imprastiate cu o zi inainte, mai marele rromilor din Gorj da vina pe ploaie, care I-ar fi intors din drum pe bietii tigani, speriati, probabil, ca apa le-ar lua din coloristica. Nici chiar presedintele etniei nu a putut ajunge in regatul lui Nelu, de la Targu Jiu. Dar ca sa-l consoleze si-a trimis…scuzele, ca stiu ele cum sa-l reprezinte si nu l-au facut niciodata de ras. “Domnul Paun, presedintele nostru nu a venit, dar si-a trimis scuzele. Pe Guta l-a intors ploaia inapoi, ca plecase incoace”, crede Pavel ceea ce spune.

Dupa ce candidatii au defilat prin fata prostimii, prezentati de Nelu Pavel, care risca sa-si rupa gatul, numai sa dea bine in fata aparatelor de fotografiat, lautarii veniti sa creeze fondul muzical au improvizat un imn al Partidei Rromilor. Aliniati ca pentru un moment de solemnitate, tiganii s-au prins in joc imediat ce taraful a inceput…imnul.

 

Albanezii, care nu exista in Gorj, au reprezentant pentru consiliu

 

Printre sutele de candidati ai partidelor, pentru scaunele de consilieri locali la municipiul Targu Jiu, s-a inscris pe liste si reprezentantul unei minoritati ale carei exemplare se trag din Albania si care nu s-au putut adapta climatului din Gorj. Teodora Vatuiu si-a depus candidatura din partea Ligii Albanezilor, pentru Consiliul Local Targu Jiu. Femeia vrea, probabil, sa reprezinte interesele conationalilor sai, insa trebuie sa o anuntam ca acestia au dat bir cu fugitii, deoarece ultimele doua specimene de acest fel au plecat din Gorj in urma cu doi ani, conform datelor Serviciului pentru Imigranti.

• Dara Pumneanu

Copii si batrani la puscarie (tableta)

Va imaginati ca in puscariile din Romania sunt aproximativ o mie de copii si tot atatea femei? Nu vreau sa comentez acum cauzele care i-au bagat in puscarie pe minori. Obiective sau subiective cauzele, dar si efectele trecerii acestora prin penitenciar ar trebui studiate in amanunt de cei care se afla in capul mesei in tara asta. Saracia, foamea, anturajul, consumul de alcool si droguri ii aduc pe tineri in situatia de a lua contact cu puscaria. Am vazut in penitenciar un copil de 15 ani pentru ca a spart un chiosc din care a furat dulciuri pentru ca ii era foame. Mintea bolnava a judecatorului nu a gasit alta solutie, alta pedeapsa ( internarea intr-un centru de plasament, sau chiar suspendarea executarii pedepsei, de exemplu) decat sa-l arunce in spatele gratiilor. A facut asta, bineinteles in scopul “nobil” de a-l reeduca. Oricat s-ar stradui cei din penitenciare sa-i angreneze pe minorii ajunsi acolo in programe socio-educative este aproape imposibil, pentru ca atunci cand ajung in camere, departe de ochii gardienilor, cursul vietii revine la normal: jocuri de noroc, batai, relatii homosexuale. si atunci, scopul pe care voia sa-l atinga judecatorul este indeplinit? Cei care ajung in puscarie se specializeaza, invata noi metode “de a-si asigura existenta”. E crunt sa vezi copii la puscarie. Dar ce ziceti de femei care-si nasc copii in puscarie, iar dupa un an acestia sunt dusi in centre speciale alaturi de altii ale caror mame sunt in spatele gratiilor. Nimic nu poate fi mai cumplit! Culmea, la Tg-Jiu au fost arestate doua femei de 78, respectiv 83 de ani. Nemernicii care le-au condamnat au avut oare suflet? Prima batrana a incercat sa-si apere pamantul care-i apartinea de drept, dar nu avea act de proprietate pe el pentru ca primarul il daduse altei femei. Pentru atata lucru o jigodie cu roba i-a dat un an de puscarie, cand era foarte simplu sa-i dea cu suspendare. A doua batrana, cea de 83 de ani, a fost acuzata de un barbat ca l-a batut, impreuna cu fiica sa. Pe baza declaratiei acestuia si a catorva martori mincinosi ademeniti cu cate o juma’ de tuica, o alta jigodie in roba a trimis-o pe batrana 6 luni la puscarie. Credeti ca acea femeie de 83 de ani, pe care o carau colegele de camera pe brate pana la tribunal, ar fi putut sa bata pe cineva mai puternic decat ea? Cred ca judecatorul care a condamnat-o a fost maltratat de parinti in copilarie si a ramas cu sechele, sau poate se hraneste din suferinta altora. si cu toate astea aud tot mai des de reforma in justitie. Am urmarit cu interes scrematurile Guvernului si Parlamentului in incercarea de a alinia justitia romaneasca la cea europeana. Pana la urma actuala legislatura ne va lasa tot cu Codul Penal cel vechi, emis in 1997, pentru ca proiectul celui nou este mai degraba un avorton fatat de mintile unor parlamentari repetenti la acest capitol. Asadar nu cred ca putem vorbi inca despre justitie in Romania. Poate doar cea divina! Tot mai multi batrani ajung in puscarii din cauza conflictelor pe terenuri sau paduri, pentru ca niste primari semianalfabeti nu au curajul si poate nici interesul sa-i puna in posesie pe adevaratii proprietari. Nu ne ramane decat sa le plangem de mila batranilor ajunsi in penitenciare. Cei mai multi dintre ei zac prin infirmerii bolnavi sau prin camerele speciale pentru inaptii fizic.

• Claudiu Matei



Recomandă acest articol:
facebook twitter myspace google stumbleupon reddit digg

  18.05.2004. 10:39

Comentarii

Acest articol n-are nici un comentariu.

Lasă un comentariu

Scandal de Gorj nu este responsabil juridic pentru continutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.

* = câmp obligatoriu

:

: