Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 4 - 16 martie - 22 martie 2004 - Arhivă - Scandal de Gorj

Sumar articole:
Inconştienţă sau indolenţă? Amicul spaniol al unui primar din Gorj a băgat spaima într-o comună întreagă! Angajații primăriei îngrijoraţi de teama infectării cu COVID-19!

Paraschiv s-a prins în FLAGRANT: ”Sunt venite opt autobuze. Licitația va fi organizată săptămâna viitoare”(?!). Transloc va închiria autobuze, vechi de 20 de ani, de la partenerul de afaceri al directorului

La Muzeul Național Brâncuși din Târgu-Jiu nici frica nu mai păzește pepenii! Managerul, pasibil de un nou dosar penal pentru neglijență în serviciu !

Iată cine este candidatul propus de PNL la funcția de președinte al Consiliului Județean Gorj! Deputatul Vîlceanu l-a descris la Tv Sud!

E GATA! Burlan se pregătește să salveze CEO: a înființat un post de director, cu dedicație, pentru amicul său pesedist Tatomir!

Alee penală! Șef din Direcția de Patrimoniu Târgu-Jiu și șefii Edilitara, cercetați pentru abuz în serviciu

Răspuns halucinant al directorului Corpului de Control din MEC, la un an de la verificarea făcută la IȘJ Gorj

Noul director al Minprest are, cel puțin, un schelet în dulap! Vișan, implicat în afacerea ”Molozul”, pe când conducea firma Polaris!

Fratele administratorului public al Primăriei Novaci a construit fără autorizație?! Un stâlp de curent, în mijlocul clădirii

Corpul de Control al ministrului Educației, o săptămână în Gorj! Raport și o nouă verificare de fond

Două familii din Albeni, în carantină la domiciliu, una în autoizolare! Primarul acoperă carantinații dar le-a aprobat 10.000 de lei pentru hrană

Omul lui Weber, înlocuit cu amicul lui Leuștean! Iată cine va conduce RAR Gorj, după demiterea lui Predescu!

Inculpat pentru fals intelectual, director adjunct la Minprest! Țintește locul lui Giorgi

PSD a pierdu un primar cu trei mandate! Edilul de la Licurici, noul veterinar-șef de la Hurezani

Și mătura e PSD! Nevastă de primar, angajată femeie de serviciu la SE Turceni

”Invenția” care a omorât un om! Afacerea de 3 milioane de euro despre care președintele Directoratului CEO, Daniel Burlan, își dorește să nu afle procurorii!

Camera de Conturi Gorj demarează control la Primăria Târgu-Jiu în urma executării judecătorești a primarului Romanescu

Vezi care sunt cei mai bine plătiți lideri de sindicat din CEO! Marciuc, miliardar din tranzacții imobiliare!

Trei pretendenți, pentru funcția de șef la Cariera Lupoaia! Un CFL-ist, promovat inginer-șef Energetic

Jaf în banii publici! Sporuri și salarii ilegale, la primăriile din Gorj! TREI primari au încasat, NELEGAL, spor de dificultate și condiții vătămătoare

Doi dintr-o lovitură! Romanescu a intrat în februarie fără doi consilieri personali

Încasări de sute de mii de lei din show-uri erotice. Soții Feroiu, inculpați în dosarul ”Videochat la saloanele de înfrumusețare”, primeau banii din SUA

ȘOC! Primar PSD, acuzat că i-a făcut propuneri indecente unui consilier local: ,,Eu te-am pus la masă și tu te-ai dat la mine!”

CEO vinde curent! În curtea Carierei Roșiuța se comercializează PORTOCALE

Cadou de la șefu’ Romanescu! ,,Primăreasa” Nodea, promovată șefă la Informații în Primăria Târgu-Jiu!

Burlan, ”specialistul” în fumigene al lui Vîlceanu, la conducerea CE Oltenia! Noul președinte al Directoratului, cercetat de procurori pentru o DELAPIDARE de peste 500.000 de euro, în dosarul ”Masa caldă”

Administratorul unui salon de înfrumusețare, antreprenorul de succes al PNL din Consiliul de Supraveghere al CEO. Firmele lui Popescu, contracte de milioane cu instituții publice

Noul inspector școlar adjunct, chiulangiu pe bani publici! Profu’ de mate, acoperit de șefa Cochină

”Primărița” Nodea, conectată, prin dispoziții succesive ale lui Marcel Romanescu, la toate proiectele din care se încasează vârtos!

Dosarul ,,Videochat”, finalizat de procurori! Doi soți celebrii în Târgu-Jiu, inculpați pentru evaziune fiscală

Surprize! Scaunul lui Capotă la SJU Târgu-Jiu, disputat între Tătaru și Vienescu

Monede de aur, oseminte și tunele, depistate în urma săpăturilor de la Mănăstirea Tismana! Constructorul, bine plătit dar în insolvență

Cuibul ”asistaților social”! Soția consilierului personal al primarului Romanescu și ex-consilierul Săvoiu, angajați la Transloc. Consilierul liberal Paraschiv, INCOMPATIBIL?!

Senatorul Cârciumaru, audiat la Parchetul Înaltei Curți în dosarul busturilor! A scăpat de acuze pentru că s-au prescris, alți funcționari publici urmăriți penal

Penitenciarul Târgu-Jiu se zgârcește la banii statului ca le cei de lumânări! Fostul preotul capelan, plătit eșalonat

Substituire de identitate pentru a-i face rău, indirect, directorului Dorin Tașcău și profesoarei Maria Cochină, de la CNTV! Reclamație dublă, la IPJ Gorj

Ciurel a activat morișca intereselor și vrea să-și propulseze omul în Consiliul de Supraveghere al CEO. Eftenoiu, liantul cercului de influență!


Arhiva
20132012
2011201020092008
2007200620052004
arhivă compactă
Prima pagină · Arhivă · Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 4 - 16 martie - 22 martie 2004

Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 4 - 16 martie - 22 martie 2004

Juniorii pesedei se smotocesc pentru aceeasi acadea

Cum primavara bate la usa, tinerii social-democrati au inceput si ei sa zburde, insa nu intamplator, ci toti alearga dupa un ciolan, pe care Ponta li-l arata de la distanta. Nazdravanilor li se da la scaunul de sef al organizatiei, insa, pentru ca n-au fost prea cuminti, nenea Ponta le-a dat cat e o palma peste botic. Fostul presedinte al TSD, Marius Vlaicu, a fost aratat cu degetul pentru ca a furat jucarioara fratiorilor, care au plans amarnic, iar vicepresedintele, Adrian Tudor, a fost si el urecheat pentru ca este cam…paracios. Big brother Ponta i-a atras atentia ca nu este frumos sa-ti parasti fratele, mai ales ca sa auda si altii.

Daca voi nu ma vreti eu va vreau!

Juniorul Tudor este gelos ca tanarul baronel, Marius Vlaicu, o are in gratii pe Iulia, descendenta a familiei Vana. Juna, nu se stie cu ce formula magica, a reusit sa-l farmece pe baron, care ii face loby prin tinutul Gorjului, ca doar se apropie alegerile si fetei nu i-ar strica un titlu de baroneasa. Suparat, juniorul Tudor s-a dus sa planga pe umarul generos al lui Tiberiu Tataru, care asigura interimatul organizatiei, sperand ca acesta sa se joace si cu el, mai ales ca : “Este un tanar cu care am mai lucrat un an de zile si nu are preferinte”. Juniorul se plange, insa, si ca a ramas fara jucarioarele de actiuni de la Presut Jilt, pe care spune ca nu le mai are de vreun an si jumatate. Astenia de primavara se pare ca a creat din ce in ce mai multe probleme de memorie pesedeilor locali. Tanarul, prea mic, probabil, la vremea respectiva, nu-si mai aminteste ca o parte a actiunilor tatalui sau au fost trecute in “contul” lui, iar in luna iunie a anului trecut, inca mai figurau pe numele lui.

Iulia Vana are si ea o fabricuta de confectii, la care mamica, director al Casei de Asigurari de Sanatate, ingrijorata de soarta sistemului sanitar, mai face cate o comanda, sa nu ramana odrasla fara obiect de activitate.

Desi o prefera pe Iulia, tanarul baron Marius Vlaicu adora, la fel de mult si grupul: “Degeaba este Iulia, daca nu este grupul. Din punctul meu de vedere, toti sunt activisti si pe mine asta ma intereseaza. Eu am facut sport, am facut baschet si trebuie sa existe un lider. I-am testat pe toti si toti, cei trei, au calitati deosebite”. Vlaicu a fost si el, brusc, cuprins de amnezie. Omul nu-si mai aminteste ca la organizatie sa fi existat vreo problema, desi tinerii s-au abtinut sa nu se zgarie, dar au marait unul la altul pe sub mese, doar Ponta reusind sa-i calmeze.

Deoarece tinerii pesedisti, garnitura traditionalei tocanite PSD, dau dovada de o amnezie din ce in ce mai pronuntata, noi speram ca vreun suflet mare ii va ajuta si le uram insanatosire grabnica.

• Dara PUMNEANU

 

Banca Nationala a Romaniei incrimineaza si BCR - central in frauda de la Novaci

Conducerea BCR Centrala si unele dintre directiile de specialitate din cadrul institutiei au fost amintite intr-un raport al Bancii Nationale Romane, ca fiind copartase ale dezastrului de la sucursala Novaci. Conform raportului confidential intocmit de specialistii BNR, in luna august 2003, centrala BCR primea zilnic rapoarte privitoare la activitatea de creditare desfasurata la Novaci.

“Totusi, BCR Centrala dispunea de informatii…”

In capitolul trei al procesului verbal, incheiat de BNR, se analizeaza activitatea de creditare realizata de BCR Novaci, in perioada ianuarie 2002-aprilie 2003, timp in care au fost acordate credite in lei, in valoare de aproximativ 5.000 de miliarde de lei, din care peste 4.000 au fost date grupului de firme Marin Luminita sau societatilor satelit. In urma intrarii in vigoare a circularei nr. 93/2002, venita de la Bucuresti, Sucursala Novaci nu mai avea competente pentru aprobarea vreunui tip de credit, totodata suspendandu-se si competenta de aprobare pentru creditele pe cecuri si cele de scont, pentru toate unitatile teritoriale ale BCR. In aceste conditii, in anul 2003, la Novaci au fost aprobate si acordate 140 de credite, firmele din grupul Marin Luminita beneficiind de 47 de credite, adica 33% din total. Diferenta dintre imprumuturile date grupului si cele acordate petru restul societatilor, se datoreaza sistemului prin care trustul obtinea resurse financiare din creditele acordate de banca celorlalte unitati economice, atasate grupului. Aprobarea acestor credite se putea face numai in Comitetul Director al BCR Centrala, pentru cele pe cecuri si cele de scont, precum si pentru cele care depaseau plafoanele repartizate catre BCR Gorj, in ceea ce priveste celelalte tipuri de credite, in limita plafoanelor disponibile. Asa cum se arata in procesele verbale ale Comitetului Director al BCR Gorj, in perioada ianuarie 2003-aprilie 2004 au fost discutate 65 de credite propuse de Sucursala Novaci, din care 11 au fost confirmate si 49 aprobate, plus opt credite pentru firmele din grupul Marin Luminita, din care patru au fost confirmate si patru aprobate. In raportul BNR se precizeaza: “Totusi, BCR Centrala dispunea de informatii referitoare la activitatea de creditare a BCR, Sucursala Novaci prin intermediul urmatoarelor raportari efectuate de BCR Gorj: balantele zilnice; nota de fundamentare a planului de credite (lunara); fisa debitorilor unici.” In acelasi timp, la Centrala Riscurilor Bancare figurau creditele acordate de BCR Novaci.

Fara numar pentru BCR Novaci

In luna februarie 2002, BCR Gorj a solicitat o marire de plafon pentru SC Rarora Ramnicu Valcea, iar cateva zile mai tarziu, repartiza societatii o suma de aproape trei ori mai mare decat cea solicitata. Sucursala gorjeana a cerut in mai multe randuri mariri de plafoane. De exemplu, s-a solicitat marirea plafonului pentru creditarea a trei societati din Novaci si una din Tg-Jiu, dar ulterior intreaga suma obtinuta a fost redistribuita catre sucursala bancii din Novaci. Procesul-verbal al BNR remarca:”usurinta cu care BCR Centrala a acordat mariri de plafoane, uneori fara explicatie, de exemplu, in datele de 24 si 30 septembrie 2002. Astfel, desi in mod uzual in comunicarile de plafoane ale BCR Centrala catre BCR Gorj, sunt mentionate destinatiile sumelor alocate, la cele doua date mentionate se aloca sume de cate doua miliarde, fara nici o explicatie suplimentara”.

Ultimul capitol al procesului verbal intocmit de specialistii Bancii Nationale a Romaniei stabileste si alti vinovati, in afara de cei gasiti de PNA: “Portofoliul de credite restante inregistrat de banca si scos in afara bilantului, aferent grupului de firme Marin Luminita, este datorat in mare parte si directiilor de specialitate din centrala bancii, directiei de audit intern al BCR si conducerii BCR”.

Conform raportului, directiile de specialitate din centrala, din domeniul managementului riscurilor bancare si activitatii de creditare trebuiau sa monitorizeze nivelurile de competenta restrictorie, modalitatea de gestionare a acestora de catre sucursalele judetene si caile de reducere a deficientelor. Directia de audit intern a BCR este vinovata pentru ca, desi dintr-un proces verbal intocmit in urma unei actiuni de verificare a creditelor acordate la Novaci, au reiesit numerose deficiente si incalcari ale prevederilor legale, totusi, controalele efectuate ulterior au fost slabe si au contribuit astfel la derularea nestingherita a activitatii de creditare pana in luna aprilie 2003. Demn de retinut este faptul ca in numai sase luni de zile, portofoliul de credite a crescut de la 445 de miliarde la 830 de miliarde de lei.

• Scandal de Gorj

Coruptie sexuala la o scoala generala din Turburea

Frica parintilor de a intra intr-o polemica politica, dorinta de a nu pata reputatia unei unitati scolare si a unui dascal cu ani buni de activitate, teama de reactia inspectoratului scolar, ascund la Turburea o poveste urata, despre un cadru didactic care nu se limiteaza la a intra in contact cu elevele doar in timpul orelor de curs. Constantin Crainiceanu, profesor de matematica si consilier local in comuna, a facut o pasiune pentru o fetita de 13 ani, care a suportat luni de zile pipaielile barbatului de 59 de ani, alintatura de “fato” si indemnurile de genul “da gurita incoace”.

Slabiciunea profesorului a ajuns la urechea parintilor, de aici la director si la inspectorul scolar general, iar singura masura care s-a luat, a fost mutarea lui Crainiceanu la alta clasa decat cea in care invata fetita. Asta, in conditiile in care, conducerea scolii a declarat ca nu este prima data cand subordonatul sau depaseste limita indisciplinei. De-a lungul timpului, au existat plangeri cu privire la faptul ca respectivul, nu numai ca a facut avansuri si altor scolarite, dar si-a facut rost de mana de lucru pentru gospodarie, lasand copii corigenti, pentru a- i putea folosi la muncile din timpul verii.

“Ma pipaia, ma pupa…”

Pentru protectia minorei si a familiei sale, nu vom folosi numele real al acestora si nici initialele, mai ales ca, cei care ii cunosc, spun ca sunt niste oameni respectabili. Speram insa ca, cei abilitati sa impuna masuri pentru stoparea unor astfel de abuzuri, vor face efortul de a se documenta asupra intregului caz si o sa se implice, mai mult decat pana acum, chiar daca asta le va perturba, pentru o perioada, comoditatea.

I.D., este o adolescenta plapanda si inocenta, care inca nu intelege foarte bine ce anume voia profesorul ei, in momentele in care o chema in cancelarie sau o trimitea cu catalogul inainte de a se termina ora, pentru ca, la putin timp, sa o urmeze si el.

Conform sesizarii depuse de parinti pe 3 martie la directorul scolii si inregistrata doua zile mai tarziu, sub numarul 225/5.03.2004, totul a inceput pe 9 decembrie 2003, cand: “ a chemat-o in cancelarie, i-a adresat cuvinte rusinoase si i-a ridicat bluzita.”

Fetita, insa, da cu mult mai multe detalii: “Ma chema in cancelarie, unde stateam 10-15 minute. Ma pipaia, imi zicea < da gurita incoace> si ma pupa. Imi baga mana pe sub bluza. Mi-a spus o data ca ma iubeste. Eu nu ziceam nimic, nu stiam ce sa zic”.

De rusine, copilul nu a povestit nimic nici acasa, insa i-a spus celei mai bune prietene, iar aceasta, mamei sale care, la randul sau, i-a adus la cunostinta mamei lui I.D., fiindu-i colega de serviciu.

Avand in vedere ca, mai ales la tara, oamenii au un respect deosebit fata de dascali, parintii au recurs la cea mai nepotrivita masura posibila. Capul familiei l-a oprit in strada pe Crainiceanu si i-a atras atentia sa o lase pe I.D. in pace. Profesorul nu s-a sfiit sa confirme ca-i simpatizeaza copilul, dar ca nu se va mai intampla nimic nepotrivit. Doar dupa cateva zile, totul s-a reluat, moment in care familia a apelat la ajutorul directorului de scoala, la care a depus si o hartie, in care ii aduceau la cunostinta toata tarasenia. De aici, au mers la inspectorat, la inspectorul scolar general, Nicolae Mergea. Crainiceanu a fost mutat, la initiativa directorului, la o alta clasa, dar nu-l impiedica absolut nimic sa intre in contact cu minora sau, si mai rau, sa-si canalizeze poftele anormale catre o alta victima.

“Sa nu spui nimanui pentru ce te-am chemat”

Campeanu, directorul scolii, a incercat pe de o parte sa nu dea prea multe detalii, avand in vedere ca: “E vorba de reputatia scolii. Pe profesor il cunosc de multi ani. E si consilier local, nu vreau sa fie vreo razbunare politica. In plus, daca se supara cei de la inspectorat?” Cu alte cuvinte, este cu mult mai importanta relatia interumana dintre cei doi si alte chestiuni marunte, decat eventualele sechele care le-ar putea afecta intreaga viata fetitelor pentru care, profesorul de matematica a facut si poate va mai face pasiuni. Pe de alta parte, insa, directorul nu se sfieste sa scape destul de multe informatii si despre alte neplaceri provocate de Crainiceanu: “Am auzit ca s-au mai intamplat astfel de lucruri cu foste eleve. Au fost sesizari si ca lasa copii corigenti ca sa-i ia vara la munca. A fost acuzat si de duritate la ore.”

Desi toate lucrurile despre care vorbea i-au fost aduse la cunostinta in mod oficial chiar lui, ca si director, Campeanu a preferat sa abordeze atitudinea unui om oarecare, care vorbeste din ce a auzit pe ulitele satului, fara sa dea semne ca ar intelege ca, o parte din vina pentru recidiva acestei situatii, ii apartine in calitate de conducator.

Din proprie initiativa, a chemat-o pe I.D. pentru a sta de vorba cu noi. Fetita a povestit tot ceea ce a patit, dupa care a fost retrimisa la ore, nu inainte ca directorul sa o avertizeze: “Sa nu spui nimanui pentru ce te-am chemat, nici prietenei tale, la nimeni. Daca intreaba cineva, spui ca ai fost chemata de mine si atat.”

Cu toate ca situatia este grava iar, in mod normal, directorul ar fi trebuit sa sfatuiasca parintii sa anunte politia, pentru ca in urma unei anchete sa se stabileasca daca profesorul este vinovat sau nu, Campeanu a adoptat tactica strutului, preferand ca in fata celorlalti si, mai ales a incriminatului, sa se poarte ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. Considera ca s-a facut suficient prin mutarea la alta clasa a lui Constantin Crainiceanu si prin faptul ca, asa cum sustine el, parintii ar fi depus plangere impotriva acestuia la Inspectoratul scolar Gorj.

“Domnul director spune nazbatii”

Contactata telefonic, mama fetitei a confirmat tot ceea ce s-a intamplat, insa nu este interesata ca vinovatul sa plateasca: “Da, este adevarat, insa acel profesor nu mai are ore la clasa fetitei mele. Am fost la domnul inspector general impreuna cu directorul scolii si i-au interzis profesorului sa mai sustina ore la clasa fetitei. Restul, nu ma mai intereseaza! Noi nu avem bani sa umblam prin procese, pe la politie… Daca i se mai intampla ceva, vedem noi ce facem, o transferam”.

Inspectorul scolar general, Nicolae Mergea, infirma declaratia directorului, precum ca parintii au depus la inspectorat o plangere impotriva lui Constantin Crainiceanu: ”Au venit parintii fetitei si directorul, dar n-au depus nici o plangere, au zis ca nu-i de plangere”.

Mergea a precizat ca institutia pe care o conduce, oricum nu poate lua nici un fel de masuri, atat timp cat nu s-a actionat conform regulilor care se aplica in astfel de cazuri. Adica, parintii ar fi trebuit sa sesizeze politia sau parchetul, iar in momentul in care una dintre acestea s-ar fi pronuntat in defavoarea lui Crainiceanu, n-ar fi intarziat nici masurile luate de inspectoratul scolar. Inspectorul general a subliniat ca: “Nu avem dovezi impotriva profesorului, nu stim daca este vinovat sau nu, atata timp cat nu s-a facut o ancheta”.

Constantin Crainiceanu neaga toate acuzatiile care i se aduc: “Domnule, sunt lucruri de nimic, n-am pipait nici o eleva. Va rog sa ma credeti ca nu este adevarat asa ceva! Eu pe toti copii ii iubesc. Eu am fost foarte exigent. Sunt foarte exigent! Nu o trimiteam pe eleva cu catalogul inainte in cancelarie. Nu se poate asa ceva. Nu pot sa ies de la ora, decat cu doua minute inainte, daca ies.”

Profesorul considera ca, ceea ce spune directorul, sunt numai minciuni, pentru ca: “Domnul director vorbeste nazbatii. Vorbeste prostii. Va rog sa ma credeti ca nu este adevarat nici ca am lasat copii corigenti, ca sa ma ajute la muncile agricole. Directorul este in conflict cu mine, de aceea spune asa ceva.”

Pe de alta parte, Crainiceanu recunoaste ca nu mai preda matematica la clasa in care invata I.D., pentru ca a refuzat sa mai faca acest lucru, tocmai din cauza acuzelor ce i s-au adus. Partas la aceasta hotarare a fost si directorul scolii, chiar daca, in opinia lui Crainiceanu, nu a avut nici un motiv: “Ce motiv putea sa aiba? Dar eu, pentru asemenea lucruri, nu vreau sa mai predau.”

Avand in vedere ca este si consilier local, l-am intrebat pe Constantin Crainiceanu daca tot acest scandal are cumva un iz politic, mai ales ca, poate vrea sa candideze la postul de primar al comunei sau aspira la un alt post. Raspunsul sau a venit promt, dar nerespectand in totalitate realitatea: “ Sunt consilier local din partea PUNR. N-are rost sa discutam despre probleme de partid. Nu, nu este o razbunare politica. Nu bag probleme de-astea de partid. Nu se stie daca candidez sau nu. S-ar putea sa fie si asta un scenariu. “

Dumitru Huidu, presedintele PUNR Gorj, nu are aceeasi parere ca si consilierul, in ceea ce priveste apartenenta sa politica: “ Nu este al nostru. In urma cu doi ani a parasit partidul, pentru functia de vicepresedinte interimar la PSD, iar dupa o perioada, au renuntat la el. A incercat sa se reintoarca la noi, dar nu l-am mai primit.”

Omiterea adevarului, in ceea ce priveste calitatea de mebru al partidului condus de Huidu, ar putea contribui decisiv in formarea unei pareri vis-a-vis de caracterul profesorului de matematica.

• Neli Matei

• Claudiu Matei

Ziaristi, da’ multi!

Reluam aceasta rubrica, ce i-a facut celebri pe unii dintre anonimii presei locale, in urma cu cativa ani. Cu asigurarea ca toti cei ce dau dovada ca merita sa faca obiectul acestui “spatiu de reclama gratuita” vor fi bagati in seama, facem apel la rabdarea colegilor nostri. Nu va inghesuiti, este spatiu pentru fiecare! Dati dovada de bun simt si asteptati-va randul!

• Marea familie a presei locale a oferit azil, in ultima perioada de timp, unor specii care au imigrat din nu se stie ce zone, devenite prea fierbinti. In cautarea unei oaze de racoare, acestia au aterizat, din pura intamplare, in sanul primitor al presei. Fiind in luna martie, vom acorda prioritate reprezentantelor sexului slab, care tin cu tot dinadinsul sa aplice epitetul si asupra cerebelului.

Una dintre acestea are pretentii de a fi considerata multifunctionala si pe langa functia de purtator de cuvinte la una din institutiile publice din judet isi etaleaza agramatismele la publicatia saptamanala “Adevarul de Gorj”. Coeficientul de inteligenta al purtatoarei de cap fiind mult inferior numarului pe care il poarta la pantofi, ea nu poate face diferenta intre singular si plural, iar acordurile creaza un adevarat haos in circuitele creierului ei neted. tinem sa o informam pe duduie ca Narcis si-a dat duhul din prea multa admiratie pentru propria-I imagine (prietenii stiu de ce!).

• O alta reprezentanta a sexului slab (sintagma ce poate fi redusa doar la prima parte), probabil marcata de curentul telenovelistic ce a inceput sa caracterizeze romanasii s-a si transpus in pielea vreunei eroine, oropsita de soarta si neinteleasa de societate. Visandu-se pe rugul presei mama, ea are halucinatia eternei cenzuri. Fatuca a avut multe cosmaruri, in care se facea ca zmeul pesedeul, metamorfozat in cate un directoras, ii darama opera, creata cu multa truda pe idei geniale, cum ar fi fiecare emanatie de gaze a unui baron legendar. Luptatoare din nascare, ea s-a decis sa revolutioneze limba romana contemporana. Din compasiune pentru termenii cu o singura forma, ea a inceput sa creeze cuvinte ce ar da bine ca si cuplu, ca doar n-o sa lase bietele cuvinte sa se plictiseasca de unele singure. si mai mult, limba romana are atatea cuvinte, doar nu se observa cateva in plus, acolo.

• Redactia originalei plagiaturi Olteanu’ nu se poate desprinde de o anumita varsta. Betia de cuvinte din limba romana le-a cam incurcat neuronii, care au adoptat un stil de comunicare pe masura “si clopoteii: clin-clin”. Dupa celebra replica: “neicusorule, puicusorule”, oamenii isi exprima excrementele mintii cum se pricep mai bine; pentru exemplificare redam cateva cuvinte, pe care cei care frecventeaza respectiva redactie le repeta obsesiv, in ultimele numere: “utile, oratul, ti, afitare”.

Primarul orasului Novaci – eforturi sustinute in interesul comunitatii

Orasul Novaci se apropie cu pasi repezi de standardele unui municipiu cu potential turistic deosebit, lucru nu foarte usor de realizat, care da multe batai de cap administratiei, mai ales primarului.

Ion Chiriac, primarul orasului, are un program extrem de incarcat, dar fiind o persoana obisnuita cu munca, acest lucru nu-l deranjeaza, mai ales ca eforturile sale se reflecta in aspectul infloritor al urbei.

Fost inspector scolar general, Ion Chiriac se ocupa in mod deosebit, de tot ceea ce este legat de scoli si de elevi, carora le dedica majoritatea timpului si pe care ii considera ca si copiii lui.

In ultimii ani, primarul a fost preocupat de mentinerea unei colaborari intre Liceul Novaci si un liceu din Olanda, colaborare care dureaza de aproximativ sase ani. La inceput, programul a fost stabilit pentru o perioada.de cinci ani dar, datorita simtului de raspundere al primarului si seriozitatii sale, se preconizeaza o prelungire a acestuia si in viitor. Proiectul are la baza schimbul de experienta dintre scoli,lucru care a dus la infiintarea, in orasul gorjean, a trei laboratoare de informatica, un laborator de chimie si unul de fizica, toate mobilate si utilate ultra-modern.

Pe baza bunelor relatii stabilite intre directorii celor doua scoli si primar, in luna mai, un autocar cu elevi din Olanda va veni in Romania, atrasi, in aceeasi masura, si de zona Ranca, dar si de rezultatele acestei colaborari.

” Toti cei care au venit din Olanda au fost foarte interesati si, in acelasi timp, incantati de zona Ranca , unii dintre profesori facandu-si chiar si concediile acolo. Unul dintre ei si-ar dori si o micuta casa de vacanta, pe viitor “, a declarat Ion Chiriac.

Primarul mai spune ca, intr-un timp foarte scurt, se va stabili o astfel de relatie si intre scoala Gimnaziala nr.1 Novaci si o scoala olandeza , primul pas fiind infiintarea unui laborator de informatica la scoala Novaci.

In ceea ce priveste renovarea si imbunatatirea scolilor din oras, primarul Ion Chiriac a obtinut fonduri speciale de la Ministerul Invatamantului, bani pe care i-a investit in doua centrale termice. Acest lucru a venit mai ales in ajutorul elevilor, deoarece vechea centrala avea peste 30 de ani.si se afla intr-o stare deplorabila.

Elevii sunt singurii care beneficiaza de toate imbunatatirile ce au fost facute. Acestia nu s-au lasat mai prejos, rasplatind efortutile depuse de toti cei interesati.de soarta lor, prin rezultatele bune si foarte bune obtinute la invatatura.

Gandindu-se la tot ce este mai bun pentru orasul al carui destin il are in maini, primarul spera ca, in viitorul apropiat, sa instaleze chiar si o retea de Internet in toate scolile din Novaci si in primarie. Acest lucru este un pas destul de important, privind comunicarea mai ales dintre cele doua scoli, olandeza si respectiv romana.

Toate aceste actiuni denota faptul ca, pentru primar, nu are importanta doar confortul din primarie, ci conteaza foarte mult si conditiile in care profesorii, dar mai ales elevii, isi desfasoara orele de activitate.

• A.T.

Porcarie la marginea drumului

Patronul restaurantului “Visina”, Nelu Carstoc, e mare porcar. Studiile manageriale spun ca, pentru a prospera in afaceri, este foarte important sa-ti asiguri materia prima.

Asadar, administratorul Carstoc si-a plasat o crescatorie de porci chiar in fata localului de la “Visina”. Printre gramezile de materiale de constructii se afla niste cotete, gen stana, chiar in marginea DN Tg-Jiu – Petrosani.

De vreo doi ani incoace, dejectiile porcilor se scurg in strada, dar nimeni nu baga in seama acest mic amanunt.

Probabil, Carstoc asteapta sezonul cald, pentru a servi clientilor de la terasa si ceva mirosuri pestilentiale, pe langa micii de pe gratar, veniti direct din cocina.

Autoritatilor locale si Protectiei Mediului Tg-Jiu le-au servit cate un grasun in portbagaj?…Sau Carstoc le-o fi pus ceva licori scumpe cu pipeta in ochi, de nu mai vad?

• Adrian IOVAN

In detrimentul celor multi

Autoritatile din Sacelu fac jocul unui singur om

Cateva gospodarii din Magheresti-Sacelu au fost inundate in dimineata zilei de vineri, dupa ce Gheorghe Batulescu, un cetatean din comuna, a daramat digul unui lac de acumulare.

Domnica Dochitu, o batrana de 80 de ani, care locuieste singura, povesteste ca s-a speriat cand a vazut ca apa i-a inundat toata gospodaria si a intrat si-n casa. Autoritatile comunei nu stiau, vineri dimineata, nimic despre cele intamplate la Magheresti. Ajunsi in final, pe la orele pranzului , la fata locului, viceprimarul comunei si un politist au privit si au plecat.

Locuitorii din zona spun cac acestia au mers acasa la Batulescu si au poposit cam mult acolo. Contactat telefonic, primarul comunei Sacelu, Danut Rentea, a afirmat ca Batulescu a daramat digul pentru ca nu putea sa treaca la proprietatea sa cu utilajele agricole.

Oamenii locului se intreaba de ce vrea acest om sa treaca cu tractorul prin mijlocul lacului, in conditiile in care, pe acolo, exista deja drum.

Vom urmari ce masuri vor lua autoritatile locale, mai ales ca gospodaria batranei Domnica Dochitu a fost grav afectata.

• Daniel DUMITRIU

Afacerile unei consoarte de politist

Sotia politistului Vasile Purec, angajata a Biroului Compensari, din cadrul SC Artego SA, si-a adminisatrat in paralel, cativa ani si propriul SRL.

si, daca tot treceau prin mana ei zeci de miliarde ale Artego, s-a gandit ca ar fi bine ca ceva banet sa se opreasca si in contul firmei sale.

Asadar, SRL-ul consoartei de politist a devenit unul dintre furnizorii Artego. Nimic ilegal pana acum. Insa, in urma cu ceva timp, afacerista “a uitat” sa aduca motorina pentru care luase in avans ordine de compensare, in valoare de cateva sute de milioane de lei. Dupa expirarea termenului stabilit pentru a aduce motorina, i-au fost acordate termene de gratie, pe care nu le-a respectat. Ca sa nu ajunga sa dea cu subsemnatul pe la colegii sotului sau, afacerista a preferat sa se transfere de la Artego, bineinteles dupa ce a returnat contravaloarea ordinelor de compensare luate in avans.

• Daniel Dumitriu

La Scoarta,

Primarii penali mai vor o data

Cei doi fosti primari ai comunei Scoarta, Sabin Nistor si Victor Iliescu, se vor din nou in fruntea comunitatii.

In anul 2002, cei doi au stat opt luni la puscarie, dupa ce au fost acuzati de abuz in serviciu contra intereselor publice, fals si uz de fals, alaturi de un om de afaceri cu antecedente penale. Iliescu a candidat in 2000 pe listele PRM, ulterior a trecut la PSD, iar acum inca nu s-a hotarat pe listele carui partid va candida. In schimb, Nistor s-a hotarat sa se inscrie pe listele PUR.

Cauza in care au fost arestati se afla acum spre rejudecare la Tribunalul Gorj, motiv pentru care nu se stie ce le rezerva viitorul.

• Mihai Popescu

Barfe de tot scandalu’

Cateva restaurante din Tg-Jiu si din localitatile limitrofe, cica, ar fi intesate de microfoane, altele decat cele ale lautarilor. Este binecunoscuta deja colaborarea dintre unii ospatari si anumite organe, in afara celor din tigaia de la bucatarie, insa, mai nou, si patronii se “confeseaza” pentru a-si asigura protectia, mai ales ca politia este dispusa la orice concesii, atata timp cat nu poate trai fara “sifoane”.

Asa ca, nu va mirati daca, atunci cand intrati intr-un restaurant, este plin de flori peste tot. Garantam – toate sunt marca Philips.

SRI Gorj a luat la puricat, in ultimii ani, niste directori de societati comerciale, care au atras atentia din cauza abilitatii manageriale si a satisfacerii interesului salariatilor actionari. Ce o avea siguranta nationala si apararea secretului de stat cu managementul, nu stim, insa un lucru este cert: angajatii SRI inghit prea usor pastilele aruncate de alti directori de unitati economice care, din cauza faptului ca au pierdut unele licitatii in favoarea celor mai destepti, se ofilesc de invidie si toarna la cei care de-abia asteapta sa le faca cineva treaba pe teren.

Pe la usa Baroului Gorj se barfesc, ca de obicei, colegii intre ei, dar la un moment dat s-a depasit intensitatea normala, din cauza a doi avocati care au primit cadou, de la un patron neaos, cate un autoturism de lux, semn de gratitudine pentru faptul ca l-au scapat temporar de puscarie. Cele doua autoturisme figureaza pe un contract de leasing, incheiat de firma administrata de patronul respectiv dar, cu toate astea, sefi in acte sunt avocatii, masinile fiind inmatriculate pe numele acestora. Cum? Cei de la politia rutiera… stiu de ce…

Unii gardieni ai Penitenciarului Tg-Jiu mai fac, din cand in cand, pe hamalii. Depinde de numarul de vip-uri pe metru patrat si de respectul impus, la propriu si la figurat. Una dintre ultimele lor actiuni s-a derulat acum cateva luni, cand au avut loc ultimele livrari de barosani. Dupa despaducherea obligatorie, acestia au fost condusi in camere cu alai de gardieni, cu sarsanale in spate. O fi picat ceva? Noi am paria ca da.

La Judecatoria Tg-Jiu se afla pe rol, in prezent, un proces greu, ce implica vreo opt persoane. Este vorba de un furt, la care un barbat a participat pe post de caraus, fara sa stie ca, ceea ce cara el, este furat. Cu toate acestea, a fost arestat preventiv pentru complicitate la furt. Greutatea procesului consta in faptul ca, partea pagubita este fiica de procuror, motiv pentru care nu conteaza gradul de vinovatie al celor implicati, numai capete sa cada, ca sa fie satisfacut orgoliul omului de justitie, a carui progenitura a ramas cu buza umflata.

Moralitate dincolo de libertate (tableta)

Infractorii de dupa gratii – categorie sociala hulita si dispretuita de semeni. Infractiunea comisa conteaza cu mult mai putin decat faptul ca persoana respectiva si-a petrecut o parte din viata imbracat in haine verzi si, in loc de bratari, cu catuse la maini. Privarea de libertate atrage dupa sine dispretul si marginalizarea celui in cauza, din simplul motiv ca o perioada n-a respirat acelasi aer cu cel care il arata cu degetul. Insa, situatia se schimba total atunci cand societatea intra in contact direct cu delicventii ramasi in libertate, din lipsa de probe sau din ignoranta si lipsa de curaj a celor care ar trebui sa aduca in atentia celor competenti, ilegalitatile comise sau presupus a fi fost comise. Nimeni nu stabileste adevarul, dar toata lumea barfeste, se declara ca fiind unic detinator al adevarului suprem, pastreaza relatii amiabile cu acuzatul si, pana la urma uita, atentia fiindu-i atrasa de evenimente mai noi si, poate, mai picante. si totusi, exista cineva care nu se lasa cotropit de amnezia provocata de valtoarea vietii – victima. Mai ales daca este vorba de un copil, fiinta inocenta, lipsita de parsivitatea pe care i-o da, in general, experienta de viata, unui adult.

Se spune ca niciodata copiii nu mint, mai ales daca este vorba de lucruri care-i marcheaza si ii inspaimanta. Insa, nu totdeauna adevarul conteaza, chiar daca propriul copil a suferit o nedreptate. Oamenii uita de moralitate, principii, spirit civic, atunci cand intervine teama, frica de o situatie noua sau de superiori. Moralitatea merge doar pana la piciorul fotoliului pe care il ocupi, pana la varful pantofului sefului sau pana la afectarea bugetului personal. In mod voit sau din cauza circumstantelor, aperi un infractor, ce ramane astfel, nepedepsit.

Oamenii inchid ochii in “lumea libera”, nu insa si dupa gratii. Aici, pedofilii sunt “pusi la zid” de o comunitate repudiata de societatea civila, dar, uneori, cu principii mai sanatoase decat cetateanul fara cazier. Oameni cu pacate ii pedepsesc pe cei deja pedepsiti de lege. In toate penitenciarele din tara, pedofilii sau orice alti detinuti, ce au comis fapte asupra unui minor, sunt protejati de conducerea institutiei, din cauza batailor la care sunt supusi de colegii de camera si a excluderii acestora din grup. Cel mai de jos infractor nu accepta prietenia sau comunicarea cu un individ ce a facut rau unui copil, mergand pe considerentul ca ar fi putut fi vorba de fiica sau sora sa. Nu mai conteaza ca persoana in cauza ar putea sa-i acorde anumite beneficii, sa-i usureze cu alimente, tigari sau orice altceva, perioada de detentie. Astfel, cei care au pangarit inocenta unui copil, devin paria si, ca atare, sunt tratati pana isi ispasesc pedeapsa, chinuiti de lovituri, de cuvinte grele, facand smotru si spaland chiloti si sosete.

In afara gratiilor, cel care a comis o fapta strigatoare la cer, dar nu a fost tras la raspundere, ramane parte integranta a societatii, isi continua viata in mijlocul celor la care le-a facut rau, iar daca i se mai iveste ocazia, mai repeta gestul, contand pe indiferenta si teama celor care ar trebui sa ia masuri. Diferenta intre indivizii care au vazut gratiile doar pe exterior si cei care au trait in spatele lor, este ca primii se multumesc cu ceea ce au si cu ceea ce sunt, iar ceilalti cu ce au, dar nu cu ceea ce sunt in momentul incarcerarii, motiv pentru care evolueaza pe un drum pozitiv.

• Claudiu Matei



Recomandă acest articol:
facebook twitter myspace google stumbleupon reddit digg

  16.03.2004. 09:57

Comentarii

Acest articol n-are nici un comentariu.

Lasă un comentariu

Scandal de Gorj nu este responsabil juridic pentru continutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.

* = câmp obligatoriu

:

: