Publicatia noastra, chiar a lansat un pariu celor neincrezatori in schimbarile de la varf ce urmau sa aiba loc in Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj. Iata ca informatiile noastre s-au dovedit inca o data ca fiind certe, fapt ce a sporit considerabil increderea cititorilor in publicatia de suflet a gorjenilor “Scandal de Gorj”.

Schimbarile in Parchetul gorjean nu se opresc aici. Urmeaza altele la fel de spectaculoase.

Nici dezvaluirile “Scandalului”, despre procurorii din varful piramidei gorjene si ilegalitatile comise de acestia nu se vor opri.

Rep.: In foarte multe localitati din judet si nu numai, drumurile se afla intr-o stare deplorabila, in comuna Ciuperceni ce anume s-a realizat de cand dumneavoastra ati ocupat functia de primar?

M.F.: Drumul comunal DC 106 din satul Vartopu a fost asfaltat pe o lungime de 3 km, primii 700 de metri au fost realizati din fonduri proprii, iar restul, cu ajutorul fondurilor Ricop. S-au facut eforturi mari si obositoare pentru acceptarea la Sapard, conform cerintelor, a proiectului de modernizare a DC 104 pe 3,380 km, cu plecare din DN 67 Targu-Jiu - Drobeta Turnu-Severin pana in DJ 672 si drum vicinal, pe portiunea biserica-scoala-primaria veche. Proiectul are o valoare de 21,4 miliarde de lei, iar lucrarile se afla aproape de finalizare. In luna aprilie, Consiliul Judetean a licitat lucrarile de pietruire pentru DC 103, pe o lungime de 3,5 km.

Rep.: stiu ca in comuna exista o biserica, ce fusese inceputa cu multi ani in urma, dupa care lucrarile au fost abandonate, iar la venirea dumneavoastra acestea au fost finalizate, despre ce este vorba?

M.F.: Am acordat o atentie deosebita tuturor bisericilor din comuna si am facut pentru fiecare cate ceva. Intr-adevar, la biserica din satul Vartopu lucrarile au fost incepute de catre cetateni in anul 1994, dar din lipsa de fonduri totul a inghetat timp de 5-6 ani, pana in 2000. Am finalizat lucrarile, care au ajuns la o valoare de aproape un miliard de lei, iar in anul 2003, biserica a fost sfintita. Astfel, cu fonduri proprii si din sponsorizari, cele aproximativ 260 de familii din Vartopu si-au vazut visul implinit. O contributie importanta in realizarea acestui proiect a avut-o si Raut P. Gheorghe, care a donat peste 200 de milioane de lei. La celelalte lacasuri de cult din comuna, s-au facut reparatii usoare, in special trotuare betonate si imprejmuiri. La Stramba-Vulcan, un ajutor deosebit a venit din partea domnilor Ilie Ilie si Gheorghe Fometescu. In satul Fometesti , biserica, ce in 2006 va implini 100 de ani, a fost acoperita cu tabla. Pentru viitor, mi-am propus sa ma ocup de zugravirea interioara a acesteia, pardosire si imprejmuirea ei in totalitate. S-au facut imprejmuiri la bisericile din Fometesti si Mogoiesti, iar la Pesteana-Vulcan se afla in constructie o clopotnita, cu fonduri venite de la Marcel Costoiu, cetatean care acum se afla in Germania.

Rep.: Cat de bine sta comuna Ciuperceni la capitolul “Alimentare cu apa”?

M.F.: Reteaua de alimentare cu apa a fost finalizata in satele Paraul de Pripor, Ciuperceni, Stramba, cu extindere in catunul Visoi si la scoala din centrul comunei. In acest an a inceput extinderea retelei in catunul Patici, urmeaza catunul Valea lui Dan din Stramba.

Rep.: Despre alimentarea cu gaze ce ne puteti spune?

M.F.: Una dintre cele mai mari realizari din acest mandat se refera la alimentarea comunei cu gaze. Prin demersuri repetate la Distrigaz Sud si Ministerul Economiei si Comertului, am concesionat serviciul de distributie a gazelor naturale pe raza comunei, pe 49 de ani. Valoarea investitiei depaseste 60 de miliarde de lei, iar licitatia a fost castigata de o firma din Cluj, care urmeaza sa inceapa lucrarile in scurt timp. Foarte important este faptul ca cetatenii beneficiari vor plati doar racordarea de la retea la propria locuinta.

Rep.: Pentru viitor, care sunt obiectivele prioritare pe agenda dumneavoastra de lucru?

M.F.: Am facut toate demersurile necesare pentru construirea unei noi scoli cu patru clase si toate facilitatile in satul Vartopu. Valoarea investitiei este de 3 miliarde de lei, iar fondurile au fost obtinute prin Banca Mondiala. Lucrarea urmeaza a fi demarata in aceasta vara. Reabilitarea celor doua corpuri ale scolii din centrul comunei, documentatia a fost deja realizata si avizele necesare au fost primite. Foarte importanta este asfaltarea DC 103, dar nu va fi uitata nici lucrarea de asfaltare a DC 105 Pesteana, lucrare care se misca mai greu datorita faptului ca o facem cu fonduri proprii, banii vin de la SNLO, care are o restanta de peste 1,3 miliarde de lei la noi si constructorul asteapta banii.

Rep.: Aveti ceva sa le transmiteti cetatenilor comunei pe care o conduceti?

M.F.: Vreau sa le spun ca niciodata nu am pus problemele mele personale inaintea celor ale comunei. Am capacitatea sa le rezolv problemele. Am dovedit prin fapte ca merit increderea dumnealor.

Asadar, Parvan a plecat in satele vecine, sa caute alti carausi, care nu aflasera inca de tepele acestuia.

Nu era prima data cand Nicu Parvan incerca sa-i convinga pe acestia sa-l ajute. Unul dintre cei retinuti pentru cateva ore, la sfarsitul saptamanii trecute, este un elev din Andreesti. Acesta a declarat ca la data de 2 mai, Nicu Parvan a venit la domiciliul sau si l-a rugat sa-l ajute cu caruta “la o treaba”, pentru care ii va plati.

Nestiind despre ce anume era vorba, elevul si mama sa au mers cu caruta acasa, la Parvan.

Insotiti de sotia acestuia, carausii au mers in zona Valea Desului, unde se aflau 70-80 de bidoane, de diferite marimi, cu combustibil, pe care acestia urmau sa le transporte la domiciliul lui Nicu Parvan.

Vazand despre ce este vorba copilul si mama sa au renuntat la suma promisa de Parvan si au facut cale-ntoarsa. Sotia paznicului a ramas, inca, acolo, impreuna cu trei barbati, veniti cu doua carute pentru transport.

Dupa o saptamana, Parvan si sotia sa au venit din nou la Andreesti, pregatiti cu bautura si mancare pentru un nou chef.

In final, l-au convins si pe copil sa ajute la caratul bidoanelor, iar in seara de 13 mai, acesta a plecat in Valea Desului, cu caruta. In aceeasi noapte, minorul a fost retinut de catre jandarmi si politisti.

Un alt barbat din Vladimir, in prezent arestat, a picat si el in plasa lui Parvan. El efectua transporturi de persoane cu microbuzul propriu si de cativa ani cumpara gazolina de la Parvan. In repetate randuri, paznicul a venit la domiciliul barbatului din Vladimir pentru a-si incasa banii. In seara zilei de 13 mai, individul si sotia sa au fost convinsi de catre Parvan sa-l ajute la un transport de bidoane cu combustibil, din Valea Desului. Cei doi soti au fost arestati.

“Oamenii veneau si de peste deal, de la Jupanesti si chiar din alte judete. Parvan era un fel de dispecer al acestora. Facea chefuri cu bandele de hoti, la el acasa. In declaratiile de la organele de cercetare, nu apare numele lui Parvan, pentru ca fratele sau, locotenentul, era langa mine si mi-a fost frica. Am dus in acea noapte, la Parvan acasa, un transport de 800 de litri si apoi m-a trimis sa mai chem pe cineva”, a afirmat un carutas.

“Lucram la un circular si a venit liniorul sa ne ducem cu el, ca ne plateste. E renumit in Vladimir. E cel mai tare in gazolina, are oamenii lui. Facea gaurica si apoi trimitea echipa, sa-i care la el acasa. stie si fratele sau, jandarmul, ca doar sunt pe felie. Din cand in cand, mai dau pe cate unul in gat”. Cam asa suna toate declaratiile oamenilor din zona, speriati de arestarile facute in urma cu o saptamana, la comanda fratilor Parvan.

Un coleg al celui incriminat a declarat ca intr-o dimineata s-a intalnit cu padurarul din comuna, care i-a spus ca in zona Valea Desului conducta este sparta. De buna credinta, acesta l-a anuntat pe Parvan despre acest lucru, el fiind cel care raspundea de zona respectiva. Raspunsul acestuia a venit rapid: “Da-o’n ma-sa de conducta, ca se cara de mult si daca vrei, du-te si tu si ia”.

Chiar a doua zi dupa efectuarea arestarilor, liniorul a trecut prin centrul comunei, cu Dacia papuc. Cetatenii aflati acolo le-au cerut jandarmilor sa-l controleze si pe el, insa acestia au refuzat.

Referitor la casa sa si cea a fratelui sau, locotenentul Parvan a spus ca sunt construite cu multi ani in urma: “Casa nu este a mea, ci a parintilor mei si e construita in 1986. Are doar trei camere si un hol. Cea a fratelui meu nu este nici macar terminata in interior”.

Afirmatiile jandarmului sunt contrazise, insa, de pozele caselor in cauza, unde se vede de la o posta ca imobilele sunt construite recent si nu sunt chiar asa de amarate pe cat vrea el sa para.

seful Postului de Politie Vladimir, Ion Pasare a precizat ca in dimineata in care s-au facut acele retineri, rudele celor implicati au lansat ideea ca Parvan ar fi principalul pion, insa nimeni nu a declarat nimic in acest sens: “Cat despre locotenentul Parvan nu cred ca poate fi implicat in asa ceva. Cel putin eu n-am aflat nimic”.

Cu “o traista” de acte, zeci de asigurari pentru “a fi in regula” Ion Popescu declara ca ii vine sa renunte “ de frica” piratilor, care nu obosesc in a-l reclama, cand la politie cand la ARR: “Nu mai pot dom’le! Lichelele astea sunt toate pe mana. A ajuns sa ma reclame piratii dom’le! Asa ceva nu se poate! Jigodiile astea de la politie ma amendeaza ca am oprit in Rovinari in zona interzisa…De unde dracu?! Eu am acolo autogara. Fac baietii cum fac numai sa ma amendeze ca eu nu vreau sa le bag in buzunar. Am cheltuit zeci de milioane pe licente si asigurari, iar eu nu am putut sa ma folosesc de licenta un an de zile. Imaginati-va cat am pierdut. ARR-ul e si el pe dinafara. Au acordat licente de transport pe traseul asta, la cei care detin microbuze 8+1, desi prin lege nu au voie.

Ba mai mult, la astia nesimtirea a atins un grad atat de mare incat in timpul unui control de la Ministerului Transportului, piratul ii zice celui de la minister<>. Mai mult de atat nu stiu ce as mai putea zice.

Intrebat cum comenteaza situatia creata directorul Autoritatii Rutiere Romane, filiala Gorj, Vasile Trocanu s-a dovedit a fi total pe dinafara de situatie, refuzand intr-un mod subit sa raspunda la intrebari, dand vina pe complicitatea legii.

Taximetristii din Tg-Jiu se confrunta cu aceeasi problema, ca si operatorii de transport in comun, “rechinii”.

Marius a fost pana de curand sofer pe una din masinile celei mai mari firme de taximetrie din municipiu. Acesta marturiseste ca cele mai mari probleme le intampina nu din cauza clientilor agresivi sau rau platnici ca “tepe iau toti,” ci din partea politistilor care percuteaza imediat la ordinul “rechinilor”.

“Cand intram in statii si politistii sunt prin zona, rechinii ii suna, astia vin imediat, dupa aia stau de vorba si la sfarsit vin si ne ard noua, cate o amenda de ne ustura, ca am depasit numarul admis de masini in statie sau mai stiu eu ce tampenie. Pretexte! Noi nu le umflam buzunarul ca rechinii. Se intampla des ca sa merg la comanda si sa am in fata un “rechin”. Daca trecem pe langa o patrula pe ala il saluta si pe mine ma opreste… Asta-i deja regula.”

Marius nu mai lucreza ca sofer de aproximativ doua saptamani deoarece a fost implicat intr-un accident in care politia avea nevoie de un tap ispasitor.

In accidentul respectiv singura vina pe care a avut-o soferul de taxi a fost ca a transportat victima la spital.

• Se pare ca la sfarsit de saptamana corectorul ziarului Impact in Gorj si-a luat liber sau nu a reusit sa se trezeasca, asa ca talentele ziaristilor s-au incurcat in labirintul limbii romane, mult prea grea pentru sclipitoarele minti. Irina Irinoiu, secretarul general de redactie (ce frumos suna) al cotidianului respectiv, la cei “numai” putin de cativa neuroni pe care-i poseda, in fruntea paginii “nu mai” de politica isi da cu stangu-n dreptu’, ca cititorul “ori cum” e ignorant si “nu mai” de intelesul aberatiilor ziaristilor nu-i arde.

• Un celebru pseudonim, ce-si lasa amprenta in paginile superbei plagiaturi “Olteanu”, Codrut Georgescu, face vorbire despre “o prieten a lui Mischie”. Sa-si fi facut omul operatie de schimbare de sex si a aflat colegul nostru sau sa fie de vina profesoara de limba romana, care atat de tare l-a speriat pe bietul, sa-i spunem, totusi, Codrut, incat nu a mai calcat pe la scoala?

E grav ceea ce au facut, indiferent ca au ajuns la locul in care conducta ce transporta gaze era sparta, chemati de cineva sau din propria initiativa. Este la fel de grav daca au ajuns acolo pentru a lua gazolina pentru sine sau numai sa o transporte, fara nici un folos material, in gospodaria altuia. In ultimul caz acestia nu mai sunt hoti, ci tainuitori. Dar nu despre asta vroiam sa scriu ci despre faptul ca in tot rahatul asta e implicat si un adolescent.

La cei aproape 18 ani, acest copil a picat in plasa adevaratilor traficantilor de gazolina din zona. Bunica lui ne povestea, cu lacrimi in ochi, ca ea i-a spus sa nu se duca atunci cand l-a chemat a lu’ Parvan, sa-i care cu caruta niste bidoane. N-a ascultat-o pe batrana si s-a dus in speranta ca Parvan ii va da bani . Baiatul e inca elev la liceu la Carbunesti. “N’ are mama bani sa se duca la scoala cu trenul. Nici mama-sa, nici tata-sau nu au serviciu. Numai din pensia mea de un milion doua sute n-avem ce face. Mai rabdam si de foame . El vrea sa-si termine scoala si munceste pe la lume, prin sat cu caruta si calu’ sa mai faca un ban”, ne-a spus batrana printre suspine.

Baietandrul a luat contact cu arestul politiei pentru cateva zeci de ore si abia a scos trei cuvinte .

Cei saraci ajung la puscarie pentru orice incalcare minora a legii. Dar saracia si neajunsurile nu pot fi folosite ca scuze in fata legii, asta e cert. Cei bogati si care comit ilegalitati, mult mai grave se judeca in libertate si pana la finalul proceselor problema poate fi rezolvata: achitarea sau suspendarea executarii pedepsei pot fi solutii excelente pentru a evita puscaria. De ei nimeni nu se atinge. Nu iau nici macar pentru o noapte contact cu paduchii si galeata cu urina din camerele arestului.

Cei saraci sunt condamnati ani buni la suferinta si umilire.

In cazul de la Vladimir jandarmii si politistii s-au grabit sa-i retina pe cei mici. Pestii cei mari, adevaratii traficanti de produse petroliere sunt in libertate, isi continua activitatea nestingheriti.

Sper ca pustiul, asta amarat sa nu ajunga in puscarie din cauza inconstientei si a foamei. Exista oare si pentru cei saraci alte pedepse decat cele cu inchisoarea.