Investitorii de la Crasna, ţepari de meserie

Afacerea Obştea de Moşneni Crasna Deal şi Vale- SC Cinemar Construct SRL Bucureşti a pus pe jar autorităţile judeţene după ce săptămânalul nostru a dezvăluit în numărul trecut detalii despre modul dubios prin care firma a intrat în posesia a 17 hectare de teren protejat prin programul european „Natura 2000” şi de pe care urmează a se exploata granit la 500 de metri depărtare de gospodăriile oamenilor din zonă. 
În timp ce capetele luminate de la judeţ încearcă să descâlcească situaţia, dinspre firma bucureşteană miroase a ţeapă, mai mulţi creditori îmbulzindu-se deja să-şi recupereze banii de la societatea care a intrat în insolvenţă.

Neli Matei
neli.matei@scandaldegorj.ro

Avize pe bandă rulantă

Contractul de concesiune încheiat între Cinemar şi Obştea Crasna datează din noiembrie 2008 şi are ca obiect concesionarea a 17,4 ha de teren  pentru explorare şi exploatare pe o perioada de 29 de ani la un preţ de 10.000 de euro pe an pentru folosinţă sau 20.000 de euro anual pentru cantităţile exploatate. Deşi la prima vedere se pare că obştea a dat lovitura, iar membrii săi vor avea numai de câştigat din această afacere, pagubele care deja au început să se înregistreze vor depăşi cu mult beneficiile.
Lucrurile au mers strună pentru firma bucureşteană chiar de când s-a decis să facă afaceri în Gorj, lucru care ridică semne de întrebare cu privire la amabilitatea tuturor autorităţilor implicate. În primul rând, Cinemar a obţinut un preţ foarte bun la negocierea contractului, banii pe care trebuie să-i plătească anual putând fi câştigaţi doar din câteva zeci de maşini de granit exploatat din cariera pe care urmează să o înfiinţeze. Preşedintele Obştei Crasna, Dorel Popescu, a evitat să semneze contractul pasând responsabilitatea primvicepreşedintelui Eugenie Niţescu, a secretarului Dumitru Stoicoiu şi casierului Gheorghe Moraru. Poate că preşedintele obştei a vrut să evite să fie huiduit de către concetăţeni, sau a realizat că ceva nu miroase a bine şi a vrut să ocolească implicarea în această poveste. Cert este că, după câteva luni de la semnarea contractului, Popescu şi-a pus semnătura pe un act oficial şi a avizat favorabil executarea de către Cinemar a lucrărilor de exploatare granit, precum şi folosirea căilor de acces, destinate acestei activităţi, pe teritoriul Obştei Crasna Deal şi Crasna Vale.
 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a eliberat, la doar câteva zile de la semnarea contractului, permis de exploatare care-i permite firmei Cinemar să exploateze 220.000 de tone de granit industrial şi pentru construcţii în perimetrul concesionat de la obşte, permisul fiind valabil până la începutul lunii decembrie 2009.
La începutul anului, Consiliul Judeţean Gorj eliberează societăţii bucureştene certificat de urbanism, urmând ca aceasta să obţină toate avizele necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construire a staţiei de sortare-concasare.

Decimarea pădurii cu acordul Mediului

Autorităţile de al căror accept mai era nevoie pentru ca firma să-şi atingă scopul s-au arătat extrem de dispuse să colaboreze cu aceasta făcând tot posibilul să-i mulţumească pe „investitori”.  
Deşi Cinemar Construct a concesionat de la obşte 17,4 ha, a cerut acordul pentru defrişare doar pentru 0,98 ha, recurgând astfel la o chichiţă care să-i fie favorabilă. Conform legii, pentru defrişări care depăşesc un hectar este necesar avizul Ministerelor Mediului şi Agriculturii, iar firma care face defrişarea este obligată să reîmpădurească alte suprafeţe mai mari. Ocolul Sivilc Novaci a acceptat, în mai a.c., tăierea copacilor pe o suprafaţă de 0,98 ha, iar Agenţia de Protecţia Mediului Gorj s-a grăbit şi ea să accepte acelaşi lucru, cu toate că terenul vizat face parte dintr-un program european de protejare a naturii. Acordul de mediu dat de APM este o dovadă de prostie crasă şi incompetenţă, demonstrând că agenţia eliberează astfel de acorduri fără să se mai obosească nici măcar să modifice datele de pe contractul tip pe care-l deţine în calculator. Astfel, conform acordului, la baza emiterii lui stă: „Dovada anunţ public privind decizia de emitere a acordului de mediu pentru scoaterea definitivă cu defrişare a terenului în suprafaţă de 1,2316 ha, în vederea extinderii carierei Dealul Pleşa”(!). De menţionat este faptul că fusese solicitat acordul pentru scoatere temporară din fondul forestier, nu definitiv, a unei suprafeţe de 0,98 ha şi nu 1,2316 ha, în

Obştea Crasna, nu în Dealul Pleşa.  

Un alt document care stă la baza elaborării acordului de mediu ar fi „contractul de închiriere nr. 446 din 25.01.2008 încheiat cu proprietarul terenului Obştea Gornăcel”. Contactul încheiat între Cinemar Construct şi Obştea Crasna, în niciun caz Gornăcel, are numărul 1512/24.11.2008 şi este unul de concesionare, nu de închiriere. Date despre diferenţele majore dintere un contract de închiriere şi unul de concesionare găsesc „specialiştii” APM în orice manual elementar de drept civil. 
Ca şi când nu era de ajuns şi mai trebuia încă o dovadă de prostie, la baza aceluiaşi acord stă şi: „Acordul de principiu pentru transportul cu mijloace auto pe drumurile comunale, eliberat de primăria oraşului Bumbeşti-Jiu” (!?). Având în vedere greşelile grosolane pe care APM Gorj le-a făcut într-un act oficial acesta ar trebui să fie considerat nul de drept.

Societate fără nume, investesc în Crasna

Acuta durere în cot a APM faţă de soarta terenul pe care urmează să fie amplasată staţia de concasare-sortare din Crasna mai este încă o dată demonstrată printr-un anunţ dintr-un ziar local prin care agenţia aduce la cunoştiinţă publicului interesat că investiţia făcută în zona amintită nu se supune evaluării impactului asupra mediului. Deşi a reuşit performanţa de a ticlui câteva rânduri fără greşeli APM-ul dă cu oiştea în gard când vine vorba de firma investitoare numind-o „S.C. SRL cu sediul în comuna Berceni, sat Berceni”. Pe lângă faptul că profesioniştii de la agenţie au uitat numele firmei la care dădeau pe mână soarta câtorva hectare de teren din Crasna, mai este o problemă şi cu sediul social al acesteia, care nu coincide în toate actele întocmite. În contractul de concesiune el se află în Bucureşti, Calea 13 septembrie, în anunţul APM în comuna Berceni, iar în acordul dat de Mediu în Bucureşti, str. Huedin.  N-au contat neconcordanţele atâta timp cât obiectivul final trebuia atins cu orice preţ.
Chiar şi  Primăria Crasna a cedat „farmecelor” afaceriştilor bucureşteni, emiţând toate avizele de care firma avea nevoie. Iniţial, a fost de acord ca Cinemar să folosească drumul care merge la viitoarea carieră, susţinând că aducţiunea cu apă a comunei nu va avea de suferit. De fapt maşinile de mare tonaj trec chiar peste conducta de apă, iar pământul a început deja să se taseze fiind o chestiune de timp până când aceasta se va sparge. În plus, casele oamenilor au început să crape de la trepidaţiile produse de mastodonţii pe roţi care au cărat, până acum, doar copacii tăiaţi. Localnicii s-au revoltat, iar primăria a fost nevoită să ceară ajutorul consiliului judeţean să se implice în rezolvarea conflictului iscat. 

Marele investitor de la Crasna, ţepar-falimentar de Bucureşti

Între timp SC Cinemar Construct SRL îşi vede liniştită de treabă. A defrişat deja aproape 2 hectare de pădure, deşi au aviz doar 0.98 ha şi speră să se îmbogăţească din afacerea de la Crasna. De fapt, societatea are mare nevoie de o minune pentru că în ceea ce o priveşte s-a deschis procedura de insolvenţă şi se află pe mâna unui lichidator judiciar. O altă societate comercială care a prestat servicii de transport pentru Cinemar a cerut falimentul acesteia, după ce nu şi-a primit banii pentru munca prestată. La un moment dat, înainte de a cere falimentul, patronul firmei ajunsese cu directorul general al Cinemar, Marius Ciontoiu, la o înţelegere: ultimul îi ceda un utilaj achiziţionat în leasing a cărei valoare ar fi stins datoria, iar primul ar fi continuat să plătească ratele considerând afacerea încheiată. În momentul în care creditorul s-a deplasat la locul de unde i se spusese să ridice utilajul acesta dispăruse, aşa că omul a cerut falimentul Cinemar.
La masa credală s-au înscris şi alţii: Direcţia Generală de Taxe şi Impozite Locale a sectorului 4, Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, Administraţia Finanţelor Publice din sectorul 4 Bucureşti, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Ilfov.
Reprezentanţii Cinemar au solicitat firmei de lichidare să nu înceapă reorganizarea judiciară pentru că deţin un strălucit plan de afaceri care îi va ajuta să-şi achite toate datoriile în termen de 3 ani de zile. Marele plan de afaceri este tocmai cariera de piatră pe care vor să o deschidă pe terenul concesionat de la Obştea Crasna.
Având în vedere că nimeni nu se îmbogăţeşte din afaceri cinstite în România, oare de ce e în stare Cinemar-ul  să facă pentru a scăpa de faliment şi de datorii? Această întrebare ar trebui să şi-o pună cei care încă se mai gândesc să emită autorizaţie de construcţie pentru ca societatea să se poată apuca de treabă.

  18.07.2009. 06:52

Comentarii

nasa
15.04.2012. 18:54

atentie si la teparii din bacau caraza dan constantin 22 ani si lehadus gheorghita 38 ani ,acesta din urma sustinut de lehadus mioara ,sotia lui ,invatatoare la ion creanga ,bacau,
si la firmele pe care le administreaza
SC CARAZACONSTRUCT DIN GALATI SI SC MEGA BLOC DIN SATU NOU

MEDGIDIA SC GELAR SRL BACAU ,SC AUTOTRANS SERVICE MIRCEA VODA ,SC COS

AND CONSTRUCT SRL MIRCEA VODA ,constanta

marian preotesescu
29.03.2011. 02:19

Chiar imi pare rau sa aud cat de fraier poti sa fii, sa primesti niste bani pe care ii faceai intr-o luna ca taxa anuala. Chiar toti de acolo sunt la fel. Iti vinzi ograda pe nimic.

xxx
03.10.2009. 23:22

tot ce este scris in articol este adevarat...artrebui arestat patronul

edre
07.09.2009. 11:40

sujo alexandra

alexandra
06.09.2009. 20:23

sunteti informati prost... nu mai scrieti lucruri ce nu sunt adevarate

adx
08.08.2009. 19:02

am lucrat si io la ei si sunt chiar teparii de meserie:))