Judecătorii gorjeni au înclinat balanţa în favoarea lui Cristea

Eliberarea din arest a fostului diector al Complexului Energetic Turceni (CET), Dumitru Cristea, a aruncat, din nou, o mare pată pe roba judecătorilor de la Tribunalul Gorj şi, cel puţin în derizoriu ancheta DNA în acest caz.

S-a invocat, de către părţile din proces partizane lui Cristea, impactul mediatic al acestui caz în rândul opiniei publice, iar aşa zişii magistraţi au înghiţit găluşca fără să gândească, şi împiedicaţi să privească un pic mai departe, chiar de ochelarii de cal pe care-i poartă, la locul pe care, aceeaşi opinie publică plasează justiţia într-un top al încrederii în instituţiile statului. Magistraţii gorjeni au reinventat Codul Penal făcând din dosarul „Cristea” un caz unic în ţară odată cu reducerea duratei măsurii de arest preventiv la„7 zile”(?!).

Acei magistraţi au confirmat încă odată că găinarii sunt cei care umplu puşcăriile în timp ce adevăraţii infractori nu suportă regimul de detenţie cu „fasole, cartofi şi biscuiţi”.

Presa, ca de obicei, folosită

Fostul director al Complexului Energetic Turceni, Dumitru Cristea, a fost eliberat joi, 4 decembrie, din arestul IPJ Gorj, după ce un complet de judecători de la Tribunalul Gorj a decis să caseze sentinţa prin care mandatul de arestare al acestuia fusese prelungit la 20 de zile. Cristea a fost reţinut, iniţial, pe 18 noiembrie, fiind acuzat, de către procurorii DNA, de comiterea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, iar de atunci instanţele de judecată gorjene au cântărit cu balanţe diferite motivele pentru care acesta trebuia, sau nu, să fie arestat pe perioada cercetării penale.

În două rânduri, judecătorul Toma Popescu, de la Judecătoria Tg-Jiu, a considerat că Dumitru Cristea poate fi cercetat în stare de libertate şi de fiecare dată magistraţii Trbunalului Gorj au trimis cauza spre rejudecare după analizarea recursului declarat de către DNA. Tot de două ori, la rejudecare, judecătorul Claudiu Mărgulescu a prelungit mandatul de arestare al fostului director al CET, cu 29 de zile, respectiv cu 20, perioada fiind redusă la tribunal, după ce Cristea a declarat recurs, la ambele sentinţe, la 7 zile, iar mai apoi a fost pus în libertate. Aşadar, plimbarea acestuia între cele două instanţe şi arest a fost impusă de judecarea dosarului la instanţa de fond sau la cea de recurs, aceasta fiind procedura în oricare altă cauză, iar afirmaţiile apărătorilor lui Cristea cum că i s-au încălcat nu’ş ce drepturi, ori că „s-a făcut o pasiune din acest caz” şi vor reclama la CEDO sunt doar nişte aberaţii aruncate pentru a da bine în media.

De altfel, o parte a presei l-a transformat pe Cristea într-o victimă a justiţiei, iar imaginile cu fostul director plimbat cu cătuşe la mâini surprinse de camerele de luat vederi veneau să întărească acest lucru. Manipularea de către media nu este deloc dezinteresată, ba din contră şi asta se va putea vedea în scurt timp către cine va fi direcţionată reclama unei firme de componente IT.

Pericol public sau îngeraş?

De fiecare dată, pe parcursul audierilor, Cristea a încercat să-i convingă pe magistraţii din completele de judecată că el nu este un pericol public pentru că faptele pentru care este anchetat, mai exact achiziţia buldotancului nefuncţional pentru care CET a plătit 8 miliarde de lei vechi, s-au produs în urmă cu mai bine de un an de zile şi nu se mai impune arestarea sa. Cristea a invocat şi faptul că utilajul a fost cumpărat la solicitarea conducerii EM Jilţ şi tot la cererea directorilor de acolo a semnat şi notele de recepţie.

Fostul director a uitat să spună însă că referatul de necesitate a fost întocmit la cererea sa, iar imediat după ce procurorii DNA au demarat cercetările a propus Consiliului de Administraţie al CET înlocuirea din funcţii a directorilor Predoiu şi Paraschiv de la EM Jilţ.

Procurorul Cristian Berta din cadrul Biroului Teritorial Tg-Jiu al DNA l-a acuzat pe Cristea că a încercat să ascundă probe, dispariţia primului proces verbal de recepţie, cel care concluziona că utilajul este defect, fiind doar un exemplu. Fostul director a fost acuzat şi de faptul că a încercat să influenţeze martori şi alţi învinuiţi din dosar, iar prin intermediul unor apropiaţi de-ai săi chiar magistraţi din cadrul instanţelor de judecată gorjene.

La rândul lor, avocaţii lui Cristea l-au acuzat şi ei pe procuror că ascunde probe în acest caz invocând un document emis de AVAS care nu a fost depus de reprezentantul DNA la dosar.

Incompatibili sau nu?

Procurorul DNA le-a solicitat în scris la doi dintre magistraţii  completului de judecată să precizeze dacă sunt incompatibili în acest caz. Mai exact, procurorul anticorupţie a invocat faptul că Elvira Şarapatin, soţia judecătorului Şerban Şarapatin, este preşedinta organizaţiei de femei a PSD Gorj şi colegă de partid cu Mugurel Surupăceanu, unul dintre învinuiţi în acest dosar, iar magistratul mai judecase acest caz, fiind preşedintele completului de judecată care îi redusese lui Cristea mandatul de arestare de la 29 la 7 zile.

Lui Ion Duguleanu, preşedintele completului, i s-a imputat de asemenea faptul că a mai făcut parte din alt complet de judecată care s-a pronunţat în cazul Cristea.

Ambii judecători au considerat că sunt compatibili pentru a judeca încă odată dosarul conştienţi de faptul că apărătorii lui Cristea nu aveau interesul să-i recuze, iar procurorul nu avea acest drept.

Deşi Codul de Procedură Penală precizează foarte clar că „judecătorul care a luat parte la soluţionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o instanţă superioară, sau la judecarea cauzei după desfiinţarea hotărârii cu trimitere în apel sau după casarea cu trimitere în recurs”, niciunul dintre cei doi nu s-au abţinut de la a judeca, cu toate că aveau această obligaţie.

Cu siguranţă despre acest dosar se va mai scrie mult, mai ales că există destule suspiciuni asupra imparţialităţii unor judecători care vor fi verificate, probabil, de către inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii.

Liber, deocamdată

Apărătorii lui Cristea au invocat în repetate rânduri că ex-directorul a făcut demersuri pentru recuperarea prejudiciului deşi cunoşteau că acest lucru nu-l absolvă pe clientul lor de răspunderea penală. Dumitru Cristea a solicitat Tribunalului Gorj - Secţia Comercială, rezilierea contractului cu Voron Trans SRL Mediaş, firma care livrase CET utilajul defect, abia pe 24 martie, după vizita procurorilor DNA la EM Jilţ care avusese loc în urmă cu o lună de zile. Acţiunea a fost admisă în data de 11 iunie, iar CET a urmat procedura pentru recuperarea prejudiciului de 8 miliarde de lei vechi de la firma din Mediaş, urmând să-i returneze acesteia utilajul nefuncţional. Tranzacţia pentru achiziţionarea acestuia avusese loc în iulie 2007, iar inutilitatea lui din cauza defecţiunilor tehnice fusese constatată de mai mult timp însă, până la sosirea procurorilor DNA, Cristea nu depusese niciun efort pentru recuperarea celor 8 miliarde de lei.

Cu toate astea, Dumitru Cristea a reuşit să-i convingă pe magistraţi de faptul că este bolnav şi nu poate trăi în arest cu fasole, cartofi şi biscuiţi.

Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, sau nu, Dumitru Cristea şi ceilalţi învinuiţi în acest caz vom afla abia peste câţiva ani, atunci când se va da o soluţie definitivă în acest dosar extrem de controversat.

Adrian Iovan
adrian.iovan@scandaldegorj.ro

  08.12.2008. 09:23

Comentarii

ari
15.12.2008. 00:30

domnule adrian iovan dar despre faptul ca acest dosar este un dosar instrumentat politic nu scrieti nimic ca poate si dumneavoastra la randul dumneavoastra sunteti implicat in mizeria asta politica din gorj.DVS doar informati gresit oamenii din tg-jiu ca asa ati fost pus cand in alte publicatii din tg-jiu scrie altceva si vad ca ati fost prin salile de judecata dar ce sa sic scrieti doar ce vreti dvs si de faptul ca dna nu era in masura sa ancheteze cazul si ce turceni nu este o institutie publica nu scrieti nimic macar bine ca ati scris ca domnul procuror ascunde probe de la dosar iar avas actionar 75% ce turceni si multe alte lucruri