Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 99 - 18 - 23 martie 2006

Moţa a înclinat balanţa!

Nevinovaţi end-gross

Dosarul care în urmă cu un an îl arunca pe Mischie în beciul poliţiei a fost finalizat. 15 de inculpaţi sau învinuiţi au primit amenzi administrative sau scoaterea de sub urmărire penală, doi fiind trimişi în judecată: Nicolae Mischie, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean şi Relu Ştefănoiu, om de afaceri, administratorul societăţilor Senaco Novaci şi Gilort Transport Târgu-Cărbuneşti. Printre cei amendaţi cu 10 milioane se numără Nicolae Bădescu, directorul Direcţiei Tehnice din cadrul Consiliului Judeţean, Ion Dina, fost şef al Secţiei Drumuri Naţionale, Maria Dumitraşcu, primarul comunei Berleşti.

Cum a împărţit Moţa dreptatea

Cât de obiectivă a fost ancheta Parchetului rămâne de văzut însă, făcând o paralelă între faptele a două persoane cercetate în acest dosar şi care au primit soluţii diferite se pot trage unele concluzii.

Baraca EUROPA este ilegală!!!

Estetica Axei Brâncuşi a fost de curând schimbată prin apariţia unui nou hotel restaurant pentru oamenii cu pretenţii din municipiu.

Finanţele au intrat în visteria Pandurilor

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj a finalizat controlul solicitat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj privind modul în care a fost finanţat Clubul Sportiv Pandurii Târgu-Jiu.

Sinistraţii de la Vadu Roşca, judeţul Vrancea, nu se vor putea muta în casele construite de Guvern nici în această primăvară, deoarece constructorul, SC ARC Tg-Cărbuneşti, nu şi-a onorat obligaţiile stabilite prin contract. „Monitorul de Vrancea“ a tras un semnal de alarmă încă de anul trecut despre calitatea lucrărilor realizate de firma controversatului om de afaceri Clement Mocanu. Săptămîna trecută, comisia de recepţie tehnică a locuinţelor de la Boţîrlău i-a mai dat un termen lui Clement Mocanu, pînă la 30 aprilie, pentru finalizarea lucrărilor prevăzute în contract. Prin anexele la raport s-au stabilit refacerea plafoanelor de rigips, etanşarea acoperişurilor, realizarea finisajelor interioare, acestea fiind doar cîteva din problemele găsite. Picătura care a umplut paharul a fost descoperirea unei case la care cimentul a fost înlocuit cu pămînt. Pentru lucrările realizate pînă acum, societatea constructoare American Romanian Company din Tîrgu Cărbuneşti, a încasat 18 miliarde de lei vechi.

Sinistraţii din Vrancea vor trebui să mai aştepte pînă cînd muncitorii aduşi de Clement Mocanu vor termina toate lucrările. Între timp, oamenii se chinuie să îşi scoată din pod, zăpada intrată prin onduleurile tablei de pe acoperiş. Cu toate că a beneficiat de mai multe amânări din partea autorităţilor, firma lui Clement Mocanu, SC American Romanian Company din Târgu Cărbuneşti, nu a reuşit să termine decît două case în care pot locui oameni, din cele 148 pe care s-a angajat să le construiască. Şi acelea au fost ridicate mai mult pentru a impresiona autorităţile de la Bucureşti, cele care trebuiau să ofere banii. În schimb, constructorul a solicitat şi primit aproape 18 miliarde lei vechi în contul lucrărilor. Cu rigipsul umflat, fără tencuieli la coşul de fum sau finisaje interioare, locuinţele au rămas o simplă promisiune cu care guvernanţii îi amăgesc pe sinistraţi.

Casele lui Clement Mocanu, zidite cu pămînt

Neregulile la lucrările executate de firma lui Clement Mocanu au fost semnalate încă de anul trecut de către „Monitorul de Vrancea“. Lucrarea de mîntuială a fost confirmată zilele trecute de către comisia înfiinţată pentru a realiza recepţia finală a caselor ridicate de firma controversatului om de afaceri. După ce a beneficiat de două amînări ale termenelor de finalizare, în speranţa că va reuşi să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale, Clement Mocanu nu a reuşit decît să prezinte case fără finisaje interioare, cu rigips umflat din cauza zăpezii, fără tencuieli la coşul de fum din pod. Cea mai mare surpriză a comisiei de recepţie a fost descoperirea unei case la care cimentul a fost înlocuit cu pămînt. Proprietarul casei a spus comisiei că la locuinţa sa, constructorul „a folosit pămînt în loc să facă mortar din ciment şi nisip“. Potrivit procesului verbal întocmit la recepţia tehnică, constructorul va trebui ca pînă la 30 aprilie să realizeze din banii proprii mai multe lucrări. Pentru toate locuinţele, comisia a stabilit realizarea de tencuieli la coşul de fum din podul caselor, etanşarea învelitorii la acoperiş, refacerea plafoanelor de rigips, finalizarea şi, în unele cazuri, refacerea finisajelor interioare. De asemenea, mai trebuie montate broaştele, yalele la uşi. Toate acestea vor trebui făcute din banii încasaţi pînă acum de Clement Mocanu. La o primă vedere, specialiştii în construcţii susţin că suma pe care ar trebui să o scoată din buzunar firma din Târgu Cărbuneşti se ridică la circa un miliard de lei vechi. În plus, pînă cînd nu termină toate lucrările, firma nu va primi garanţia de peste un miliard lei vechi oprită de autorităţile locale.

Guvernul l-a ţinut în braţe pe Clement Mocanu

„Monitorul de Vrancea“ a atras atenţia în repetate rînduri asupra celui desemnat de Guvern să construiască locuinţe pentru sinistraţii din Boţîrlău, însă nimeni nu a luat nici o măsură. Nici munca la negru prestată pe şantierul Guvernului, proasta calitate a lucrărilor sau neplata salariilor către muncitori nu i-a interesat pe cei puşi să vegheze la modul în care se cheltuie banul public. Întrebat ce sancţiune ar urma să fie aplicată firmei lui Clement Mocanu, subprefectul Dragoş Mircea a schimbat tonul şi a devenit brusc foarte ocupat. „Îmi pare rău, nu pot să vorbesc acum“, a fost răspunsul lui Dragoş Mircea. De la deschiderea şantierului de la Boţîrlău, reprezentanţii Guvernului în teritoriu au avut doar cuvinte de laudă la adresa celui care în Gorj este apreciat drept Tatăl Corupţiei. În ciuda evidenţelor, semnalele de alarmă asupra caracterului „constructorului serios“, cum îl numea prefectul Ion Oprea, nu au fost băgate în seamă. Mai mult, înainte de Crăciun, la vizita secretarului de stat din Ministerul Transporturilor, Ioan Andreica, muncitorii au povestit că subprefectul Dragoş Mircea a încercat să muşamalizeze situaţia cerîndu-le să nu facă scandal în timpul vizitei reprezentantului guvernamental, pentru că îşi vor primi banii. Muncitorii, oameni simpli, au avut încredere în subprefect, însă, din păcate, au fost înşelaţi. După plecarea lui Ioan Andreica nu s-a petrecut nimic. Clement Mocanu a încercat să se urce în maşină şi să spele putina fără să-şi achite obligaţiile. Abia după intervenţia poliţiştilor, constructorul din Gorj a acceptat să îşi plătească datoriile către muncitori. Deşi a recunoscut că au fost semnale la Bucureşti despre problemele întîmpinate la terminarea lucrărilor şi plata muncitorilor, Ioan Andreica a ridicat din umeri şi s-a spălat pe mîini. „Plata muncitorului este problema constructorului“, a spus Ioan Andreica. Tăcerea prefectului Ion Oprea, a secretarului de stat Ioan Andreica şi chiar a ministrului Laszlo Borbely ridică foarte multe semne de întrebare. Se ştie că Mocanu are obiceiul ca atunci cînd este prins cu mîţa în sac să se autodenunţe la DNA arătînd cui anume a dat şpagă. Nu ar fi exclus ca acesta să fie motivul pentru care reprezentanţii Guvernului dau din colţ în colţ. De altfel, „constructorul serios“, este cunoscut în judeţul Gorj, pe unde îşi face veacul, atît pentru tunurile de zeci de miliarde date bugetului statului, cît şi pentru dosarele penale în care este cercetat. Potrivit presei gorjene, Clement Mocanu a jefuit bugetul public cu zeci de miliarde de lei de numele său legîndu-se numeroase afaceri de corupţie din judeţul Gorj. În momentul în care a fost încolţit de organele statului, Mocanu şi-a denunţat complicii împreună cu care s-a înfruptat din banii publici căutînd, astfel, să se pună la adăpost de răspunderea penală.

Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Gorj, implicit comandatul Vasile Tâlvescu, au fost subiectul mai multor articole apărute în publicaţia noastră. Acest lucru s-a întâmplat nu din cauza faptului că am avea ceva de împărţit cu inspectoratul, ci pentru că după primul articol publicat tot mai mulţi subordonaţi ai lui Tâlvescu au avut câte ceva de reproşat conducerii. Cel mai în măsură să lămurească situaţia a fost comandantul Vasile Tâlvescu, motiv pentru care am solicitat un interviu. De fapt a fost un interviu la dublu, pentru că dumnealui şi purtătorul de cuvânt au găsit de cuviinţă să înregistreze şi ei discuţia, ameninţând ulterior cu darea în judecată dacă vor considera că este nevoie. Pentru că nu dorim ca Vasile Tâlvescu să-şi piardă timpul prin instanţă, în loc să apere bunul mers al instituţiei, vom reda integral discuţia, neintervenind nici chiar asupra incoerenţelor. Asupra contradicţiilor din declaraţiile comandantului lăsăm cititorii să aprecieze…

Reporter: De când ocupaţi funcţia de comandant al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Gorj?

Comandant Vasile Tâlvescu: Din mai 1995…

Rep.: Descrieţi în câteva cuvinte părerea subordonaţilor despre dumneavoastră.

V.T.: N-am făcut nici un test ca să-mi dau seama care este părerea subordonaţilor despre mine. În general orice om crede că subordonaţii au o părere bună despre acesta. Deci, ştiinţific nu mă pot baza pe un lucru, decât pe propria mea impresie. Eu cred că, bazându-mă pe impresia mea, subordonaţii mei au o impresie bună şi foarte bună despre mine. Cu mici excepţii, ca în orice pădure există şi uscături. Cei nemulţumiţi sunt foarte puţini, ca în maxima « cel ce conduce are întotdeauna împotriva sa pe cei care ar vrea să facă acelaşi lucru şi nu pot şi pe cei care nu fac niciodată nimic».

Rep.: De ce n-aţi raportat niciodată la Minister conflictul iscat în iunie anul trecut între şeful de stat major Popescu şi mai mulţi subofiţeri?

V.T.: Sunteţi greşit informat. Dacă dvs. credeţi că un asemenea… N-a fost conflict, n-a fost nici revoltă cum aţi scris în ziar. A fost o stare de nemulţumire a d-lui plutonier major Măgâlea ...deci n-a fost nici un conflict între şeful de stat major şi subordonaţi. Este greşită ideea că nu se cunosc asemenea…dacă ar fi stări de nemulţumire. Deci n-a fost nici o stare de nemulţumire, nu am … se poate ascunde nimic în societatea de astăzi. Este informat, nu Ministerul că n-am de ce să informez Ministerul, ci Inspectoratul General al Jandarmeriei. Nu credeţi dvs. că aceste aşa-zise conflicte nu se raportează, se raportează.

Rep.: Ce măsuri aţi luat împotriva subofiţerului acuzat anul trecut de către o tânără că a violat-o şi tâlhărit-o?

V.T.: Nu a fost nici un subofiţer, a fost vorba de un sergent angajat care n-a fost acuzat nici că a tâlhărit-o, nici că a violat-o. Deci, dacă vreţi am inclusiv plângerea fetei, s-a constituit o comisie la nivelul unităţii care a cercetat unele aspecte semnalate de mama tinerei, nicidecum de tânără, şi comisia care a cercetat aspectele, fiindcă subofiţerul era foarte bun, a propus mutarea la Novaci.

Rep.: Avansarea sa în grad şi detaşarea la Novaci s-a datorat prieteniei dintre unchiul său şi ofiţerul Trotea de la UM 0962?

V.T.: Nu s-a avansat, nu s-a detaşat, el a fost mutat la Novaci prin ordin de personal. Nu a fost avansat. Nu există nici un unchi în curtea mea. Deci, sergentul angajat nu are nici un unchi în curtea asta care să fie prieten cu toţi. Este săracu’ pe picioarele lui.

Rep.: Câte posturi din Jandarmerie sunt ocupate de către rudele şefilor din instituţie?

V.T.: Nici unul. Deci şefii din instituţie nu au rude. Eu de exemplu n-am nici unul…

Rep.: Să fie înrudit cel puţin cu un alt angajat…

V.T.: Păi sunt foarte mulţi, dar depinde ce grad de rudenie. De exemplu, dacă “financiarul” are nepotul…nu pe nepotul, un unchi aicea subofiţer şi el e tot subofiţer ce grad de rudenie sunt ăstea? Nu înţeleg, nu înţeleg sensul întrebării. Deci, oricum nu există cadre cu funcţii de conducere care să protejeze pe cei care sunt rude. Deci, nu există rude.

Rep.: Care este cuantumul diurnelor acordate la ultima misiune a jandarmilor?

V.T.: Depinde care misiune. Diurnele se acordă prin hotărâre de Guvern şi ordine ale ministrului şi se actualizează periodic. Ultimul a fost un sergent care a fost la Bucureşti, un soldat, ăla a beneficiat de diurnă.

Rep.: Câţi bani a pierdut Jandarmeria după renunţarea la contractul de pază de către Cariera Meri în urma furtului săvârşit de sergentul Iacob şi cei doi complici ai săi?

V.T.: Deci, Jandarmeria n-a renunţat la contract datorită aşa-zisului furt. Jandarmeria a renunţat la contract pentru că a apărut legea care nu-i mai permitea să facă pază. Deci, nu datorită aşa presupusului ce ziceţi dvs. acolo, ci a fost o prevedere legală prin care, cred că până la data, cred că 2004, 2003 când comandantul Jandarmeriei era abilitat luarea în pază a unor societăţi comerciale unde existau date că se produc acte antisociale numeroase. După aceea a apărut un ordin al ministrului şi o prevedere legală care interzicea Jandarmeriei să mai facă pază şi atunci s-a ridicat paza în baza acestei legi nu în baza a ceea ce spuneţi dvs. Şi n-a fost nici un furt, că dacă era furt erau în puşcărie.

Rep.: În urmă cu câţiva ani, soldaţi jandarmi au lucrat în buncărele fabricii de ciment. La ce s-au folosit materialele de construcţii primite în schimbul muncii prestate de aceştia?

V.T.: N-au lucrat, a fost o convenţie de prestare de servicii şi dacă vă uitaţi la acest gard 540 m sunt făcuţi cu ciment de acolo. Am fost cercetaţi de grupul de control al ministrului în 2001, dacă găsea ceva nu mai eram noi aici.

Rep.: O parte dintre acestea s-au folosit şi la casa pe care dvs. v-aţi construit-o la Băleşti?

V.T.: Nu, pentru că eu în 2003 am făcut casa, prin credit ipotecar. Nu aveam cum să folosesc cimentul din 2001.

Rep.: Consideraţi că proverbul: ”Lupul paznic la oi” ar fi potrivit ca slogan al Jandarmeriei gorjene?

V.T.: Niciodată!

Rep.: Având în vedere furturile de la Cariera Meri…

V.T.: Nu au fost furturi…

Rep.: …incidentul de la Cariera Meri. Furturi de combustibil din conducte, de materiale de construcţii de la Parchetul Judeţean şi Tribunalul Gorj - obiective păzite de jandarmi – credeţi că meritaţi să rămâneţi în funcţie? Pentru cât timp?

V.T.: Nu există nici un incident de combustibil din conducte. N-au fost niciodată asemenea activităţi că dacă existau ele se soluţionau de instanţele de judecată. Şi dacă instanţele de judecată constatau că sunt întrunite elementele de mult eram, de mult dus de aici. Ele sunt cercetate toate…

Păi, eu de unde să ştiu cât o să mai rămân în funcţie? Pot să rămân până la pensie, şefii mei sunt cei care apreciază, nu eu.

• A consemnat Cătălin Bălăşoiu & Silviu Păşoiu

De la furt la tentativă de omor calificat

Problemele lui Dumitru Dabu, din satul Slăvuţa, comuna Cruşeţ, au început în seara zilei de 15 octombrie 2000, după ce a ajutat la depistarea unui transport ilegal de lemne. Fratele său, Ion Dabu era pădurar la Ocolul Silvic Hurezani şi de câteva zile se afla în concediu medical pentru că avea un picior în ghips iar în seara respectivă a văzut tractorul trecând prin faţa gospodăriei lor şi a presupus că lemnele au fost furate chiar din cantonul său, pe care urma să-l predea din cauza problemelor de sănătate. Pentru că nu se putea deplasa din cauza piciorului, pădurarul l-a rugat pe fratele său să meargă să anunţe şeful de post să verifice legalitatea transportului de lemne. Dumitru a plecat spre poliţie însoţit de tatăl său, Nicolae, şi încă alţi trei cunoscuţi. În prezenţa unui poliţist s-a dovedit că lemnele erau ale unui anume Constantin Stancu, care le aducea, conform propriilor declaraţii, de la socrul său, care nu avea bon asupra acestora. Poliţia a început cercetarea lui Ion Avram, socrului lui Stancu şi până la urmă acesta a fost acuzat de furt.

Actele medicale ignorate de magistraţi

Procurorul Ion Diaconescu, celebru pentru uşurinţa cu care aruncă oameni nevinovaţi în puşcărie, a stabilit imediat vinovăţia lui Dumitru Dabu, fără să ia în calcul că superficialitatea cu care rezolvă cazul va afecta cinci copii pe care bărbatul îi avea acasă. Relevant pentru procuror a fost în primul rând faptul că lui Dabu, fost angajat al Ocolului Silvic Hurezani, i se desfăcuse disciplinar contractul de muncă pentru că îşi exercitase abuziv atribuţiunile de serviciu. Ceea ce a uitat Diaconescu să precizeze a fost faptul că în urma unei hotărâri judecătoreşti Dabu a primit dreptul să se întoarcă la locul de muncă, ocolul silvic fiind obligat să-i plătească daune pentru perioada în care fusese concediat. Omisiunea procurorului a atârnat destul de greu în hotărârile judecătoreşti care au urmat, Dabu fiind considerat din start un element antisocial.

Drumul sinuos al justiţiei

Curtea de Apel Craiova a înţeles mai bine actele administrate la dosar şi a dispus punerea în libertate a lui Dumitru Dabu, în decembrie 2002. În plus a redus pedeapsa la patru ani de închisoare. Cu toate că a admis că Dabu a fost vinovat de loviturile lui Stancu, i s-a părut excesivă pedeapsa aplicată la Târgu-Jiu. Dabu a rămas alături de familia sa până în ianuarie 2004, când Curtea Supremă de Justiţie a decis printr-o hotărâre definitivă că Dumitru Dabu merită şapte ani şi 10 luni de puşcărie.

Lăcrămioara din Divizia A Sexy le ţine pumnii Pandurilor

BAFTĂ BĂIEŢI!

Lăcrămioara Grigore este reprezentanta echipei Pandurii Târgu-Jiu în Divizia A Sexy, concurs organizat de către Gazeta Sporturilor, revista Maxim şi Smile Models Agency.

Studentă în anul I la Facultatea de Jurnalism, blonda cu ochii albaştrii îşi doreşte o carieră în televiziune însă, vrea mai întâi să lucreze în radio şi presa scrisă. Are 20 de ani, 1,75 m, 58 de kilograme şi dimensiuni 88-63-90.

Lăcrămioara ştie că la Pandurii a evoluat ca jucător actualul selecţioner Victor Piţurcă, iar în oraşul de pe Jiu se află operele lui Brâncuşi.

A practicat înotul, iar acum, pentru a se menţine în formă, face fitness şi joacă tenis de câmp.

Tatăl său a jucat la Dinamo iar în privinţa meciului de sâmbătă îi va fi rival.

Am găsit-o pe Lăcrămioara la cursuri, pe la ora 16.00, iar după patru ore se afla la un casting. Deşi e o persoană destul de ocupată, reprezentanta Pandurilor în Divizia A Sexy ne-a acordat câteva minute.

Rep.: Cum ai ajuns să reprezinţi Pandurii în concursul organizat de Gazeta Sporturilor?

L.G.: Când am făcut pictorialul am fost vopsită în culorile clubului pentru că eu chiar ţin cu această echipă.

Rep.: Cunoşti cel puţin un jucător de la Pandurii?

L.G.: Sigur, Florin Popete şi ştiu că antrenor este Viorel Hizo, iar preşedinte Marin Condescu.

Rep.: Ce mai ştii despre echipă?

L.G.: Ştiu că în trecut a jucat şi Victor Piţurcă la Pandurii.

Rep.: Urmăreşti meciurile de fotbal de obicei?

L.G.: Nu prea am timp însă, pe cele mai importante le urmăresc.

Rep.: Care este fotbalistul preferat din campionatul intern?

L.G.: Nu am nici un preferat în competiţia internă.

Rep.: Dar din fotbalul european?

L.G.: Îmi place David Beckam pentru fizicul lui.

Rep.: Care echipă crezi că va câştiga campionatul?

L.G.: Cred că Steaua…

Rep.: Ştii pe ce loc se află Pandurii?

L.G.: Am impresia că pe undeva prin coada clasamentului, pe 12 sau pe 13…

Rep.: Se salvează de la retrogradare?

L.G.: Eu sper că da.

Rep.: Ai fost vreodată în Târgu-Jiu?

L.G.: Nu, dar sper să vin.

Rep.: Ce ştii despre oraş?

L.G.: Parcă operele lui Brâncuşi se află la Târgu-Jiu…

Rep.: Mergeai pe stadion cu tatăl tău?

L.G.: Mă lua la meciuri când juca el şi din când în când şi la antrenamente.

Rep.: Vei fi adversara tatălui tău la meciul dintre Pandurii şi Dinamo?

L.G.: Sigur, şi va fi foarte amuzant!

Rep.: Când vei veni la Târgu-Jiu să ne faci o vizită.

L.G.: Vreau să scriu şi eu la voi, mă primiţi? Înainte de televiziune vreau să trec prin radio şi presă scrisă, pe monden.

Rep.: Ce le urezi băieţilor?

L.G.: Baftă în meciul cu Dinamo, să persevereze şi să dea tot ce e mai bun pe teren!

• A consemnat Claudiu Matei

Moţa în lumina reflectoarelor (tableta)

Încă un dosar al baronului Mischie a ajuns în instanţă. Dosarul definitivat de Parchet i-a scos cap de afiş pe aceeaşi Mischie şi Ştefănoiu. Doar împotriva acestora procurorii au dat soluţie de începerea urmăririi penale, restul funcţionarilor fiind scoşi basma curată. Aşadar Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ana Albulescu, contabilul şef al instituţiei şi Nicolae Bădescu, directorul Direcţiei Tehnice din acelaşi CJ au scăpat de braţul legii deşi, după părerea mea, ar fi trebuit să fie în boxa acuzaţilor. Dar surpriza cea mare o reprezintă scoaterea de sub urmărire penală a lui Clement Mocanu cu toate că relaţia acestuia cu Mischie este aproape identică cu cea a lui Ştefănoiu cu baronul. Ambii şi-au umflat conturile cu ajutorul lui Mischie însă, în faţa legii răspunde doar afaceristul novăcean şi fostul preşedinte al CJ.

  18.03.2006. 14:48

Comentarii

Acest articol n-are nici un comentariu.