Stana Pânişoară a fost braţul lung al firmelor căpuşă din minerit

Neli Matei

Mâna dreaptă a lui Davidoiu,

Demiterea lui Dănuţ Pestriţu din funcţia de director financiar-contabil al Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO) şi a lui Cristinel Popescu din cea de director de resurse umane a stârnit rumoare în rândul celor care nu sunt de aceeaşi părere cu directorul general al societăţii, Eugen Davidoiu, care declară că a luat această decizie pentru eficientizarea direcţiilor conduse până nu demult de cei demişi. Activitatea unuia dintre noii directori, în speţă, Stana Micu Pânişoară, vine să dea dreptate celor neîncrezători în deciziile „înţelepte” ale lui Davidoiu. Angajată cu ştate vechi a SNLO, Pânişoară a deservit şi un grup de foşti securişti care au falimentat, la un moment dat, mai multe societăţi gorjene prestatoare de servicii în minerit.

Noul director financiar al SNLO are un trecut tenebros, presărat cu victime economice din rândul foştilor prestatori ai societăţii ale cărei destine financiare le conduce în prezent. O lungă perioadă de timp Stana Micu Pânişoară a făcut jocurile grupului de foşti securişti care au condus cartelul Sartex care a decimat zeci de societăţi atât în Gorj, cât şi în alte zone ale ţării.

SC Presuţ Jilţ, societate care trăia din serviciile prestate către SNLO, a fost preluată de către un om al Sartex-ului în anul 2000 şi a intrat aproape imediat în morişca firmelor care constituiau cartelul cu singurul scop, acela de a profita de pe urma acestora ca apoi să le falimenteze. Societatea având ca obiect de activitate „executarea lucrărilor de excavaţie, dislocare şi împins masă minieră cu utilaje de construcţii şi terasiere”, Presut Jilţ a încheiat, chiar înainte de a fi cumpărată, zeci de contracte dezavantajoase cu firme din grupul Sartex. Contractele de închiriere şi subînchiriere, perfectate între Presut şi societăţi ale Sartex au dus încet, dar sigur, societatea gorjeană spre faliment. Când s-a ajuns la acest moment ea a fost cumpărată, iar pachetul de acţiuni a început să se plimbe între oamenii de încredere ai boss-ului de la Sartex, Doru Haiduc.

Printre aceştia s-au numărat Mihai Florescu, fiul senatorului PSD de Gorj Ion Florescu şi fostul deputat, actualmente iarăşi pretendent din partea aceluiaşi partid, Scarlat Iriza.

Din consiliul de administraţie al societăţii Brof SRL Oradea, firmă pe mâna căreia a ajuns la un moment dat 96% din pachetul de acţiuni al Presut, făcea partea Stana Pânişoară, pe atunci şef serviciu decontări în cadrul SNLO.

Stana Pâinişoară a cântat prohodul Presut-ului alături de Nicolae Pârvu, personaj provenit din structurile fostei securităţi, ca de altfel mulţi din oamenii cheie ai Sartex, şi Benoni Costinaş, fost director al Companiei Naţionale a Huilei Petroşani.

Metoda prin care Presut a fost falimentată este una destul de simplă: firmele din cadrul cartelui Sartex închiriau şi subînchiriau utilaje la Presut la preţuri mari, care dezavantajau clar firma gorjeană şi care n-au deranjat-o niciodată pe Stana Pâinişoară, membră în Consiliul de Administraţie. Contractele aveau condiţii clare cu plata chiriei la dată fixă şi penalizări în caz de întârziere, condiţii pe care Presut, deja vlăguită, bineînţeles că nu le putea respecta. Mecanismul firmelor căpuşă, care făceau parte din cartelul Sartex, a funcţionat perfect în acest caz: Metastruct SRL, avea închiriate de la Venta Invest SRL utilaje, pentru care plătea 200 de milioane de lei vechi lunar, pe care mai apoi le-a subînchiriat SC Presut Jilţ la două miliarde de lei vechi chirie pe lună, la nivelul anului 2000. Pentru că datoriile o depăşiseră total, 154 miliarde de lei vechi, Presut a intrat în blocaj financiar, iar firmele care o aduseseră în acest stadiu au trecut la următorul nivel din planul lor: titluri executorii, adrese de propriri, sechestru, iar, într-un final, procedura de reorganizare judiciară şi faliment. Sute de oameni au protestat atunci în curtea unităţii disperaţi că nu-şi mai primiseră de mult salariile, dar şi de viitorul sumbru care-i aştepta, adică şomajul.

Până la urmă societatea a devenit doar amintire, dar tăvălugul Sartex, având-o printre pioni şi pe Stana Pânişoară, a mai trecut şi peste alte societăţi, fără ca vreodată cineva să răspundă penal pentru dezastrul rămas în urmă. La vremea respectivă atât Serviciul de Investigarea Fraudelor din cadrul IPJ, cât şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj au deschis o serie de dosare în care au fost cercetate penal mai multe persoane din conducerea firmelor implicate în falimentarea Presut Jilţ, acţionarii şi directorii acesteia, precum şi membrii CA, printre care şi Stana Pâinişoară, numai că acestea s-au finalizat cu NUP pentru toată lumea.

  18.08.2008. 17:00

Comentarii

Acest articol n-are nici un comentariu.