Tribut pentru aurul negru
Carierele morţii
Au trecut două luni şi jumătate de la teribilul accident de muncă de la Cariera Peşteana Nord în care şi-a pierdut viaţa inginerul Nelu Răducan.
Cum în majoritatea cazurilor de acest fel vinovat este mortul, nici de această dată regula nu a fost infirmată de comisia de anchetă care a cercetat împrejurările care au dus la producerea accidentului. Mai mult, chiar dacă ancheta Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj scoate în evidenţă deficienţe grave ale securităţii muncii în minerit, principala cauză a producerii accidentului a fost ascunsă de cei interesaţi să-şi păstreze funcţiile de conducere.
Ce spune ancheta
Inginerul Nelu Răducan, fostul soţ al directorului OPC Gorj Mihaela Răducan, şi-a pierdut viaţa în urma unui accident de muncă produs pe data de 4 august la Cariera Peşteana Nord, locul în care bărbatul muncea de aproape şase ani.
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Gorj şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu au deschis, în aceeaşi zi, o anchetă, în urma căreia să se stabilească, cu exactitate, împrejurările producerii accidentului şi vinovaţii.
Povestea, din punct de vedere tehnic, pare destul de simplă: în şedinţa de dimineaţă se stabilise, printre altele, ca un tambur de la întoarcerea transportatorului cu bandă să fie înlocuit deoarece axul acestuia se rupsese în urmă cu două zile însă, fiind week-end, nu fusese schimbat întrucât nu se lucrase.
Concluziile care se desprind din procesul verbal de cercetare, finalizat după două săptămâni, relevă faptul că, Răducan era şef de echipă şi, în mod normal, altcineva ar fi trebuit să fi executat manevrele pregătitoare pentru schimbarea tamburului, şi anume destinderea covorului de cauciuc.
Numai că, subordonaţii acestuia executau alte sarcini şi, mai mult, nu l-a aşteptat nici pe maşinistul care ar fi trebuit să efectueze acea operaţie, acţionând de unul singur. A ridicat cu mâinile braţele timoneriei pentru a slăbi presiunea saboţilor pe şaiba de frânare şi deblocarea grupului motor-reductor al troliului de întindere. În acel moment, acea şaibă s-a spart şi l-a izbit pe inginer în cap şi în zona abdominală.
Realitatea din hârtii...
Inspectorii ITM care au făcut ancheta după documentaţia scrisă aflată la Cariera Peşteana Nord ar fi trebuit să ştie că o parte, extrem de importantă, din scripte a dispărut. Surse bine informate susţin că, despre acea şaibă care a cedat, şi care a provocat moartea inginerului Răducan, se ştia de cel puţin două săptămâni că este fisurată, acest aspect fusese consemnat, în mai multe rânduri, în rapoartele şefilor de formaţie, documente care nu se regăsesc acum în documentaţia supusă cercetării.
Inspectorilor ITM nu li s-a spus nici despre faptul că inginerul Răducan a hotărât să acţioneze de unul singur întrucât maşinistul desemnat să se ocupe de manevra tehnică are un handicap fizic, iar accesul acestuia pe platforma troliului ar fi fost imposibil în condiţiile în care nu exista o cale de acces în acest sens. Inspectorilor li s-a ascuns, de altfel, şi alte lucruri extrem de grave privind securitatea muncii, ştiute şi acceptate în minerit, de conducerile exploatărilor adepte ale hei-rupului, şi anume că dintotdeauna, această operaţiune care, de această dată, s-a dovedit a fi fatală, s-a efectuat manual în condiţiile în care banda era oprită.
...nu e aceeaşi cu realitatea din teren
Cauzele deceselor în minerit sunt mult mai multe decât au putut să rezume inspectorii ITM în cinci articole de lege, iar deficienţele privind securitatea muncii unanim acceptate de capii din sistem. În acest caz un lucru şi mai grav este acela că, în urma examenului de alcoolemie, compartimentul toxicologie-alcoolemii Tg-Jiu, în sângele recoltat de la inginerul Răducan s-au identificat 0,55 grame la mie alcool etilic, în condiţiile în care acesta nu era cunoscut ca un consumator de alcool.
Aşadar, pentru deficienţele depistate la Cariera Peşteana Nord, aceasta a fost amendată cu 18.000 de lei noi, iar principal vinovat de producerea accidentului a fost găsit inginerul Răducan.
Despre mult invocatele deficienţe ştiu toţi cei implicaţi in minerit însă, regulile ca sistemul să funcţioneze sunt altele. De câştigat, ca situaţia să nu fie expusă public, au numai directorii SNLO şi subunităţilor acesteia care încasează, aşa cum v-am prezentat nu demult, miliarde anual din diferite invenţii şi soluţii tehnice însă, niciunul dintre aceştia nu s-a gândit că o banală, până la urmă, şaibă fisurată şi neînlocuită poate cauza moartea, şi nici la vreo soluţie prin care să fie diminuate accidentele din minerit.
De pierdut au numai pălmaşii care, după producerea acelui accident au refuzat să mai lucreze şi au cerut verificarea fiecărui utilaj în parte pentru a se vedea exact riscurile la care sunt supuşi atunci când lucrează. Măsura radicală întreprinsă urgent de conducerea SNLO: formarea unei comisii care să verifice starea tuturor instalaţiilor privind asigurarea în exploatare, sau mai bine praf în ochi.
Legea este destul de drastică în cazul în care răspunderea ar pica pe umerii celor din conducerea subunităţilor, mergând chiar până la condamnarea la închisoare dar cine s-o aplice?
Recomandă acest articol:
26.10.2008. 21:48
Comentarii
Acest articol n-are nici un comentariu.
Lasă un comentariu
Scandal de Gorj nu este responsabil juridic pentru continutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.
* = câmp obligatoriu