Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 16 - 8 - 14 iunie 2004
Votari cu iz pesedist
Alegerile locale de duminica au starnit indignarea unora dintre pretendentii la functiile de primari, care au fost nemultumiti de faptul ca buzunarele nu i-au “tinut” ca sa poata atrage de partea lor, in ziua alegerilor, increderea catorva cetateni. Mai norocosi s-au putut considera protejatii partidului de guvernamant, care s-au bucurat de sprijinul parintesc al celor de la judet, dar si de atu-urile scaunelor in care au stat, confortabil, patru ani si de care nu se pot desparti fara lacrimi in ochi.
Unii dintre primarii in functii s-au folosit de functiile pe care le detin, ca sa scoata din casa cetatenii amarati. Asa s-a intamplat in comuna Balteni, unde, sa spunem ca din exces de zel, primarul Pompiliu Paunescu a batut din poarta in poarta, cu o zi inainte de alegeri si chiar in ziua scrutinului, ca sa imparta banii proveniti din ajutoarele sociale. Sa-i fi fost teama edilului ca vine opozitia la putere si raman consatenii lui fara bani in buzunar? Oamenii, care isi asteptasera banii o luna intreaga, erau “scoliti” de reprezentantii primariei sa voteze candidatii PSD, pentru a primi in continuare ajutoare sociale.
La Matasari, chiar in apropierea sectiei de vot, barul a ramas deschis pana spre orele pranzului. Cetateanul era imbiat cu cate o bere rece, probabil in ideea de a avea inspiratie in momentul in care pune stampila pe buletinul de vot. In orasul Targu Carbunesti, contabilul sef al primariei, uitand ca s-a incheiat campania electorala, s-a trezit cu noaptea in cap si a inceput sa imparta pliante ce-l promovau pe primarul pesedist.
Transport contra vot
Balestenii s-au bucurat si ei gratiile pesediste. Satenii din doua sate, in care nu au putut fi infiintate sectii de vot, din cauza numarului mic de localnici, au fost transportati la sectia de vot din satul Balesti, cu masini platite de oamenii partidului de guvernamant. In drum spre urne, taranii erau instruiti sa puna stampila in patratelul in care sunt desenati trei trandafiri. In comuna Cruset, angajatii primariei au avut mare grija de seful lor si au incercat sa “lumineze” norodul ca trebuie sa dea voturile primarului si consilierilor PSD. Primarul din comuna Calnic nu a trebuit sa-si bata capul cu votantii, pentru ca grijuliul partid care l-a primit la sanul sau cu bratele deschise a trimis oameni de la judet sa-l sustina. Mai marii veniti de la Targu Jiu au intrat in sectia de vot, insotiti de primarul caruia ii faceau loby, nu de alta, dar ca sa aiba si o mostra, pentru tarani, din ceea ce ar fi trebuit sa voteze. Candidatii partidelor mai mici au contestat modul in care reprezentantii puterii au ales sa participe la scrutin, in calitate de observatori. Telefoanele birourilor electorale nu au contenit sa sune, pana la inchiderea urnelor. Multi dintre presedintii si vicepresedintii sectiilor nu s-au descurcat sa impace si capra si varza, motiv pentru care au fost contestati, la randul lor, de catre reprezentantii partidelor politice. Presedintele unei sectii de vot din municipiul Targu Jiu a starnit nemultumirea observatorilor, dupa ce a intrat in cabine impreuna cu alegatorii, care se declarau nestiutori de carte. Liliana Popescu spune ca a fost obligata de catre judecatorul Ulmet, presedintele Biroului Electoral Municipal, sa intre in cabinele de vot. Acesta considera ca a actionat legal, insa ii indicam domnului judecator sa citeasca legea alegerilor locale: “Ce sa fac? Asa au tinut-o de dimineata, m-au chemat de nu stiu cate ori. tiganii vor sa intre cate doi-trei, dar nu se poate asa ceva. Ea (presedintele sectiei nn) nu are nici un interes, asa ca intra cu el in cabina si pune stampila pe ce spun ei”. • Dara Pumneanu Oamenii Sartex cu un pas mai aproape de puscarie • Capusele Sartex au devalizat judetul in cei sase ani de cand caracatita si-a intins primul tentacul aici – Sartex Gas Tg-Jiu. • Societatile acaparate de Sartex au fost puse pe butuci, sute de oameni fiind lasati fara un loc de munca. • Zecile de miliarde de lei supte de la acestea prin inginerii financiare au ajuns in conturile mastodontului Sartex ’96 SA Bacia. • Latul din jurul gatului oamenilor din structura Sartex a inceput sa se stranga.
Presut Jilt falimentat de Sartex
SC Presut Jilt are ca obiect de activitate executarea lucrarilor de excavatie, dislocare si impins masa miniera cu utilaje de constructii si terasiere, precum si alte lucrari de constructii, prestari de servicii, diverse activitati de comert, productie, transport. Contractele de inchiriere si subinchiriere, perfectate intre societatea respectiva si firme ale Sartex-ului, au condus Presut-ul spre organizare judiciara si faliment. SC Presut Jilt SA a devenit, in luna iulie a anului 2000, proprietate integrala lui Ion Tudor, avand un capital social de aproape opt miliarde de lei. Spectru Sartex s-a facut imediat simtit, prin numirea in consiliul de administratie a unui apropiat al cartelului, Ioan Nicolae Pirvu. Dupa aproape un an, structura actionariatului se modifica din nou, Tudor cesionand 20.000 de actiuni unui alt prieten al Sartex-ului, Vasile Oltean, 2000 de actiuni lui Ion Mihai Florescu, fiului deputatului PSD, Ion Florescu si 2000 lui Scarlat Iriza, acesta avand un aport la capital de 50 de milioane de lei. Sartex-ul mai face un pas in acapararea societatii respective, atunci cand Ion Tudor cedeaza actiuni in valoare de peste 7miliarde de lei SC Venta Invest SA Hunedoara, administrata de Vasilica Vladislav, concomitent director si al Sartex Gas Tg-Jiu. Imediat, Venta cedeaza intregul pachet de actiuni capatat, catre SC Sartex 96 SA Bacia, care, la randul sau, da mai departe catre SC Brof SRL Oradea. Administratori raman Nicolae Pirvu, Stana Pinisoara si Benoni Costinas, fost director al Companiei Nationale a Huilei Petrosani. Odata cartile facute, iar oamenii de baza plasati acolo unde trebuie, a inceput decimarea. Calapodul nu este foarte diferit de cel folosit la SC Gormec Tg-Jiu, afacerile facandu-se tot in familie. De exemplu, SC Venta Invest SA, proprietar, la un moment dat, al pachetului majoritar de actiuni al societatii de la Jilt, perfecteaza un contract de inchiriere, pe un termen de un an de zile, prin care inchiriaza Presut utilaje si mijloace de transport la un pret de 200 de milioane de lei lunar. Contractul prevede, contrar practicii in floare la Gormec, data fixa a platii chiriei si penalitati in caz de intarziere. SC Sartex Gas SA Bacia a incheiat si ea un contract cu Presut, prin care ii dadea in folosinta utilaje. Valoarea chiriei era de 820 de milioane de lei, plus TVA, iar durata a fost stabilita tot la un an de zile. si acest contract cuprindea clauze. Contractele de subinchieriere erau si ele la moda, un astfel de act avandu-i ca protagonisti pe SC Metastruct SRL, care avea inchiriate utilaje de la Venta si le-a subinchiriat la Presut. Chiria a fost stabilita la 2 miliarde de lei pe luna. si uite asa, dintr-una-ntr-alta, s-a ajuns la titluri executorii, adrese de popriri, procese verbale de sechestru, procedura de reorganizare judiciara si faliment, chiar si proteste in curtea unitatii, din partea salariatilor nemultumiti de neplata remuneratiilor.
Deturnare de fonduri de miliarde
In luna mai a acestui an structura actionariatului la Presut Jilt apare ca fiind partial schimbata insa, oamenii de casa ai Sartex au continuat ingineriile financiare. Asadar apar nume noi: Danut Nistor si Victor Caragea, fost director, respectiv director. Acestia se fac vinovati de deturnare de fonduri de peste sase miliarde de lei. Alaturi de cei doi si administratorii societatii Benoni Costinas, Stana Panisoara, Ioan Nicolae Parvu si Vasile Oltean impartasesc aceeasi infractiune si risca pedepse pana la cinci ani de puscarie. O alta capusa a Sartex la Matasari, Sutax ce are ca obiect de activitate demolarea constructiilor, terasamente si organizare de santier, activitate de proiectare si urbanism este si ea sub lupa organelor de control. Un alt om de casa al Sartex, directorul acestei societati, Ion Popescu a incercat sa deduca ilegal TVA in valoare de peste trei miliarde de lei. Serviciul economic al Inspectoratului Judetean de Politie Gorj a dispus realizarea unei expertize financiar-contabile a contractelor incheiate de Gormec, o alta societate falimentata de mastodontul Sartex, cu diferiti beneficiari pentru completarea dosarului penal nr. 512/2004, in care este cercetat Ion Tudor. Actualul director executiv al OJPC Gorj este invinuit de folosirea creditului si a bunurilor societatii Gormec in interesul Sartex – deturnare de fonduri si risca sa faca pana la cinci ani de puscarie.
Haiduc patronul imperiului Sartex
Dorel Haiduc este promotorul intregului hatis Sartex. El a debutat in afaceri in judetul Hunedoara, principalele companii detinute fiind Artex si Sartex ’96 SA Bacia, precum si Metastruct Bucuresti, firma de constructii cu o cifra de afaceri de 3,5 milioane de dolari. El mai detine si circa 11% din actiunile Hotel Palace Sinaia si figureaza ca actionar la Compania de Constructii Complexe Buzau. Averea lui este estimata la peste 5 milioane de dolari. Vom reveni in numarul urmator cu dezvaluiri fulminante despre alte afaceri ilegale ale Sartex-ului in Gorj de peste 17 miliarde de lei. • Scandal de Gorj
“Baltagul “ in varianta gorjeneasca
Infirm condamnat la 18 ani de puscarie pentru decapitarea unui cioban O crima savarsita cu sange rece oripila, in urma cu doi ani, locuitorii satului Tamasesti, comuna Balesti. Un barbat angajat ca cioban la un proprietar de oi a fost gasit decapitat pe camp. Arestarea autorului s-a facut a doua zi, dar arma crimei nu a fost gasita niciodata. Vinovat de savarsirea omorului a fost gasit un tanar de 22 de ani, Madalin Tomulescu, infirm de mana dreapta si cu tulburari de personalitate, de tip antisocial. Probele administrate la dosar ridica foarte multe semne de intrebare, chiar daca Madalin a recunoscut, in prima faza, faptul ca l-a ucis pe cioban, in urma presiunilor la care a fost supus din partea organelor de cercetare, asa cum sustine el. De-a lungul anchetei au existat mai multe probe care ar fi trebuit sa-l discrimineze pe tanar, dar el se afla inca in detentie asteptand de un an de zile judecarea apelului la Craiova, dupa ce instanta gorjeana l-a condamnat la 18 ani de inchisoare facandu-i gresit incadrarea juridica.
“Am recunoscut ca sa scap de bataia crunta ce mi-a fost aplicata”
Gheorghe Nasaramba a fost angajat de catre Alin Jurj, din Tamasesti, in anul 2001 sa-i pazeasca turma de oi. In dimineata zilei de 12 martie 2002, Gheorghe a plecat ca de obicei cu turma la pascut. Dupa-amiaza a fost descoperit mort de catre stapanul sau, care a anuntat politia. La locul faptei au sosit politistii de la Polita Municipala Tg-Jiu, procurorul criminalist si medicul legist. Primele concluzii au fost ca moartea ciobanului a intervenit intre orele 12.30-15.30. Cercetarile au continuat a doua zi cu Madalin in stare de arest, deoarece un cetatean, Stan Gomotirceanu, a declarat ca l-a vazut pe tanar in zona unde a fost comisa crima. Declaratia acestuia, precum si propriile declaratii pe care Madalin le-a dat la politie, dupa cateva ore petrecute cu politistii, au constituit singurele probe de acuzare. Pe hainele sale nu au fost descoperite urme de sange care sa apartina victimei, doar o pata de culoare maro, care se presupune ca era sange uman, dar nu s-a putut stabili grupa sanguina, deoarece cantitatea a fost insuficienta. In fata parintilor si in instanta, Madalin Tomulescu a sustinut ca a recunoscut fapta deoarece a fost batut de catre cei care l-au cercetat printre care, pe atunci cpt. Ion Ragman si cpt. Gheorghe Curca, politisti reclamati in nenumarate randuri din cauza agresivitatii de care dau dovada in timpul anchetelor. Intr-o declaratie data la Curtea de Apel Craiova, Madalin Tomulescu precizeaza ca: ”Am fost prezentat la Bucuresti, la expertiza psihiatrica si pentru ca fusesem batut in ancheta, am recunoscut medicului ca eu as fi autorul, numai ca sa scap de acest stres, de bataia crunta ce mi-a fost aplicata. Nu sunt autorul acestei crime si am fost obligat sa recunosc intrucat am fost batut de politistii anchetatori si chiar de catre procurorul Diaconescu.” De abia a doua zi dupa arestare a beneficiat de un aparator, primele declaratii fiind luate fara ca acesta sa fie prezent. Avand in vedere ca Madalin are o inteligenta medie si este extrem de emotiv a fost usor de influentat in timpul cercetarilor, dar declaratiile sale ulterioare nu au fost luate in calcul de nimeni. Ca de altfel nici cele ale martorilor care-i sustin nevinovatia.
Martor amenintat de stapanul victimei
Ion sendroiu, este unul dintre martorii ale caror declaratii ar trebuit tratate cu mai multa seriozitate. In ziua crimei, in jurul orei 13.00, barbatul se afla impreuna cu sotia pe camp. A trecut pe langa turma lui Gheorghe Nasaramba ce pastea linistita intr-un lan de grau si chiar a strigat la acesta sa ia animalele de pe terenul cultivat. Nu i-a raspuns nimeni, asa ca si-a vazut de drum. La scurt timp s-a intalnit cu stapanul oilor, Alin Jurj, ce se deplasa catre turma cu o bicicleta. I-a atras acestuia atentia ca oile sale pasc in grau, iar dupa cateva momente l-a vazut ca le indeparteaza pe un teren necultivat. Jurj s-a intors cu bicicleta si a trecut din nou pe langa sendroiu care l-a intrebat daca nu cumva ciobanul dormea de a lasat oile nesupravegheate, acesta a preferat sa nu-i raspunda si a mers mai departe. sendroiu afirma in declaratiile date ca Jurj nu era deloc speriat si nu era panicat. Dupa un timp spre campul unde se aflau oile s-a deplasat si fratele lui Jurj, Ion. si pe acesta sendroiu l-a intrebat de vorba dorind sa afle daca a fost trimis de Alin la oi, acesta i-a raspuns laconic ca “da” si a trecut mai departe. A doua zi, Ion sendroiu a aflat din sat ca Nasaramba a fost gasit mort. Ca toti cei care au trecut in ziua crimei prin zona si el a fost chemat la politie sa spuna ce stie. Inainte de a da declaratii, a fost acostat de Alin Jurj care i-a pus in vedere sa nu spuna ca s-a intalnit cu el pe drum: “…intrucat o sa intru si eu la belele. ”L-am intrebat de ce nu mi-a spus cand a trecut pe langa mine ca ciobanul era mort, mi-a raspuns evaziv ca era speriat si ii era frica”. Martorul nu a luat in calcul amenintarile si a declarat ori de cate ori a fost nevoie ceea ce a vazut. Intr-o declaratie data la judecatorie, Jurj sustine ca din cauza emotiei a uitat sa spuna la politie ca s-a intalnit pe drum cu Ion sendroiu. Maria Negrea este vecina cu familia Tomulescu si in ziua de 12 martie 2002, in jurul orei 13.25 l-a vazut pe Madalin muncind in gradina, pana pe la ora 15.30, cand o alta vecina Elisabeta Stroe a venit la tanar sa-l roage sa o ajute a doua zi la munca. Negrea spune ca si pe la ora 12.30, cand ea a plecat pentru o scurta perioada pana in sat Madalin era tot in gradina, acolo unde l-a gasit si la intoarcere. In acelasi timp, Stan Gomotirceanu, barbatul pe a carui declaratie s-a bazat in mare parte acuzarea lui Tomulescu, declara ca in jurul orei 13.00 l-a vazut pe acuzat trecand peste un pod in apropierea locului in care a fost ucis Nasaramba. Cu toate ca martorul nu-l cunostea personal si l-a vazut de la o oarecare departare, a fost foarte sigur ca el era.
Pasiune homosexuala?
Gheorghe Nasaramba nu a fost singurul cioban pe care Alin Jurj l-a angajat sa-i ingrijeasca turma. Cu ceva timp in urma C. E. a fost si el in aceeasi situatie. Dupa o perioada a plecat si nu a spus nimanui din ce motiv. La un moment dat a fost arestat si in timpul detentiei a aflat de uciderea slugii fostului sau stapan si s-a decis sa vorbeasca despre ceea ce i s-a intamplat cat timp l-a slujit pe Jurj. C.E. sustine ca Jurj a incercat de vreo doua-trei ori sa intretina relatii sexuale cu el, dar de fiecare data a refuzat, motiv pentru care i s-a spus sa plece fara sa i se plateasca toti banii care i se cuveneau. Tanarul a plecat, dar dupa cateva zile s-a intors sa-si ceara restul de bani, insa Jurj i-a mai propus inca o data sa faca sex, a fost refuzat din nou, lucru care l-a infuriat intr-atat incat i-a zis lui C.E. ca daca mai vine la poarta lui ii despica cu toporul capul de pe umeri. In procesul de cercetare la locul crimei se precizeaza ca Gheorghe Nasaramba avea: “pantalonii descheiasi la slit si trasi pana sub soldul stang, iar geaca era desfacuta si ridicata in zona abdominala.” Langa victima a fost gasita si o penseta cosmetica. In cercurile homosexuale se spune ca uneori penseta se foloseste pentru indepartarea pilozitatii de la anus. Nici un organ de cercetare nu a dat prea mare importanta pensetei si nici nu s-a verificat daca victima fusese agresata sexual inainte sau dupa moartea sa. De la locul crimei au mai fost ridicate doua mucuri de tigara despre care nu se stie ce s-a mai intamplat cu ele. La intocmirea procesului verbal de cercetare la fata locului drept martor a fost folosit Alin Jurj fara sa mai existe o a doua persoana asa cum este legal.
18 ani puscarie si un apel interminabil
Judecatoarea Luminita Mantog l-a condamnat pe Madalin Tomulescu la 18 ani de inchisoare, pe baza declaratiilor sale facute la politie si ale martorului Stan Gomotirceanu. Toporul cu care a fost ucis Nasaramba nu a fost niciodata gasit. Au existat mai multe variante, ba ca se afla ingropat in curtea casei inculpatului, ba intr-o fantana , ba aruncat in Jiu. Nu a existat nici un martor care sa-l fi vazut pe inculpat cu victima, iar mobilul crimei a fost o altercatie iscata intre cei doi pe motiv ca ciobanul lasa oile pe culturile de grau. In actele de acuzare se spune ca Madalin a luat de la cioban si suma de 3 milioane de lei, adica l-a talharit. Cu toate astea judecatoarea Mantog l-a incadrat la furt. In plus, nu au existat dovezi certe ca Nasaramba avea o astfel de suma la el, mai ales ca era retribuit cu 500.000 de lei pe luna, iar Jurj nu-i daduse inca banii in momentul in care a fost ucis. Nu s-a stabilit daca victima a fost lovita cu mana stanga sau dreapta si de ce, daca totusi el a fost criminalul, nu avea nici o urma de sange pe haine, avand in vedere ca practic lui Nasaramba i-a fost zburat capul si i-a fost sectionata coloana vertebrala. De un an de zile procesul se afla pe rol la Curtea de Apel Craiova. Judecarea lui a fost mereu amanata, ba din cauza neprezentarii unor martori, ba datorita lipsei raportului de expertiza criminalistica medico-legala care sa aduca mai multe lamuriri in cauza. • Neli Matei
Profesori de religie convertiti la pacat
Statutul de profesor de religie intr-un liceu este o adevarata binecuvantare pentru cei care incearca sa le explice adolescentilor ca pe langa discoteci si fuste scurte mai exista si Dumnezeu. Numai ca de cele mai multe ori, profesorii uita caile Domnului luand calea distractiei si a discotecilor, impreuna cu adolescentele pe care ar trebui sa le “corupa” la religie. Laurentiu B., preda religia la Liceul “Virgil Madgearu” Tg-Jiu si este extrem de zgarcit cu notele, dar nu si cu numarul sau de telefon pe care il imparte cu bunavointa elevelor. Nici la chefuri nu se da inapoi, mai ales daca acestea sunt presarate cu tot ceea ce le este admis adultilor. La banchete isi permite cate o vizita in camera fetelor, iar la cate o melodie mai deosebita nu se poate abtine sa nu danseze, mai ales daca aproape, cat mai aproape, se afla si vreo doua eleve. Anghel. P, preda aceeasi materie ca si Laurentiu, singura diferenta dintre ei fiind faptul ca primul este burlac, iar cel de-al doilea nu. Majoritatea elevelor din Colegiul National “Spiru Haret” au cunostinta de glumele nesarate si uneori vulgare ale profesorului lor. Atitudinea extrem de laica a profesorului cu nume de sfant uimeste la chefuri o parte din adolescente care isi aduc aminte din povestirile parintilor ce insemna de mult educatia in scoli si comportamentul decent al unui dascal. • A.I.
Nimara: ”pardon pe mata”
Mircea Nimara, fostul viceprimar al Tg- Jiului, medic si traseist politic de meserie foloseste un limbaj demn de bombele de la periferie. Intr-una din zilele saptamanii trecute, in timp ce se deplasa pe trotuarul din apropierea magazinului “Parang” a agatat cu umarul o femeie. Aceasta i-a atras atentia fostului vice ca s-ar fi cuvenit sa zica macar “pardon” de bun simt. Dar de unde bun simt la Nimara? Acesta a replicat cu un ton de boschetar: “Pardon pe mata!” Comentariile sunt inutile. • Mihai Popescu
Locotenentul Parvan anchetat de superiori
La nivelul Comandamentului de Jandarmi Gorj s-a dispus in urma cu doua saptamani constituirea unei comisii care sa investigheze cele aparute in “Scandal de Gorj”, referitor la implicarea locotenentului Parvan in furtul de produse petroliere de la Vladimir. Locotenentul Parvan, seful Sectiei de Jandarmi de la Tg- Carbunesti, a fost acuzat de cetatenii din Vladimir ca il protejeaza pe fratele sau, acesta fiind coordonatorul bandelor de hoti de produse petroliere din zona. Rezultatul anchetei CJG intarzie sa apara cu toate ca acesta ar fi trebuit sa fie facut public. • Scandal de Gorj
Vanzatorii din Piata Debarcader terorizati de administrator
Gheorghita Dinca, administratorul Pietei Debarcader din Tg-Jiu, a reusit in cativa ani performanta de a se face urata de majoritatea comerciantilor aflati in subordinea sa. Contand pe faptul ca sotul sau presteaza in Prefectura Gorj, Gheorghita isi permite sa faca “bisericute” prin piata, impartind vanzatorii intre preferati si restul lumii, in functie de cat de mari sunt plasele pe care le cara la terminarea programului. In urma cu ceva timp, cand toata lumea percuta la dorintele administratorului, lucrurile mergeau bine. Pe langa faptul ca Gheorghita isi alegea ce-i poftea inima de pe mese, mai lua si chitantele pe care le daduse comerciantilor si le revindea in targul de animale, percepand si de acolo taxele. Cand n-a mai putut face acest lucru, a inceput sa taie chitanta pe numelor mai multor vanzatori, nu a fiecaruia in parte. Afacerile Gheorghitei au fost aduse la cunostinta, de catre vanzatori, Garzii Financiare si Primariei Tg-Jiu, dar reclamantilor li s-a raspuns ca nu trebuie sa-si bage nasul in treaba administratorului, nefiind de competenta lor. si totusi a fost trecuta o perioada pe liber, dupa care a revenit triumfal cu si mai multa oftica pe cei care indraznisera sa o inlature de la ciolan. Trecutul comun al administratorului si comerciantilor este pigmentat de zeci de scandaluri, unele terminate la tribunal, pentru ca “d-nei” ii place sa se dea in spectacol ca la mahala. In prezent in topul preferintelor Gheoghitei Dinca se detaseaza clar doua comerciante ce poseda carnet de producator, dar care isi aduc marfa ori de pe Digul Jiului, ori de prin Dolj, insa acest lucru nu deranjeaza atata timp cat lucrurile merg bine, mai ales pentru administrator si protejatele sale. • M.P.
Cu nesimtire si dispret
Angajatii institutiilor publice mananca o paine degeaba Declaratiile sefilor administratiei publice centrale sustin ca se depun eforturi pentru a asigura accesul persoanelor la informatiile de interes general si implicit reducerea timpului pentru rezolvarea problemelor cu care acestea se confrunta. Realitatea ii contrazice insa, pe mai marii de la centru. Reporterii “Scandal de Gorj” au vizitat unele institutii publice si au constatat ca functionarii acestora trateaza muritorii de rand cu indiferenta si nesimtire.
Casa de Pensii Gorj – marti – ora 11.00
La Oficiul pentru acordarea biletelor de tratament zeci de batrani asteptau de mai bine de patru ore ca functionara de la ghiseu sa le rezolve problemele. Unii dintre acestia au avut surpriza sa afle, dupa atatea ore de asteptare, ca nu pot sa-si ridice biletul pentru tratament deoarece la dosarul lor “s-au gasit unele nereguli” Un pensionar ne-a declarat ca odata ajuns la ghiseu a aflat ca fisa sa a fost data altei persoane cu acelasi nume. Batranii se plang de faptul ca functionarii le cer tot felul de acte si trebuie sa vina de mai multe ori la ghiseu pentru a obtine un bilet de tratament. “Suntem bolnavi. Abia ne tinem pe picioare. Nu au nici o banca aici pe care sa ne asezam. Ne cer tot felul de acte, pe care de altfel noi le-am depus odata la dosar. Ne plimba zile de-a randul pe aici”, povestesc batranii indignati de indiferenta functionarilor.
Directia pentru Dialog Familie si Solidaritate Sociala - marti – ora 12.30
Un domn astepta de doua ore ca functionara de la ghiseu sa-i stampileze un formular pentru a putea cumpara un obiect in rate. Conform spuselor acesteia, omul trebuia sa mai astepte inca doua luni pentru acea stampila. Domnul a mers in final in biroul directorului institutiei si a aflat ca problema lui poate fi rezolvata pe loc, dupa ce v-a intocmi o cerere. Cum era si normal, pensionarul a revenit la ghiseu pentru a cere explicatii functionarei care-l pasase “dupa doua luni” insa, aceasta isi lasase un inlocuitor si plecase probabil la o barfa mica prin alte birouri. “Cum sa dau explicatii unui amarat?” Probabil asa a gandit specimenul masculin, numit functionar si a inceput sa tipe la bietul batran.
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Gorj – miercuri ora 12.45
Biroul de relatii cu publicul era inchis. Gardianul paznic a sarit repede, convins fiind ca ne poate da relatii. “Eu sunt functionarul ghiseului”, a dat cu nuca in perete omul far’ de creier. La intrebarile noastre acesta n-a reusit sa scoata trei cuvinte demonstrand ca nici el nu stie ce cauta acolo sau cine l-a trimis pe acolo. Am hotarat sa ne adresam cucoanelor de pe la birouri, insa iritate de prezenta noastra ne-au trimis la plimbare pe un ton de tate de pe marginea santului. La usa unui birou o persoana astepta de dimineata sa completeze niste formulare, insa nimeni nu s-a deranjat sa-i rezolve problema. Mai multi cetateni renuntasera a mai astepta si tocmai plecasera din fata usii inchise.
Directia de impozite si taxe locala – joi –ora 13.00
Despre nesimtirea care domneste aici am mai scris si vom mai scrie . La ghisee programul este pus tocmai pentru a nu fi respectat. Persoane fizice 8-14. Ora 13.00. Nimeni. Persoane juridice 8-11 si 13 –16, aceeasi ora, inca nu se deschisesera ghiseele. Indiferenta si nesimtirea functionarilor de aici sunt deja arhicunoscute. Pai, cum sa-si faca acestia datoria cand unii membrii din conducerea institutiei stau mai mult pe la spectacole electorale decat in mijlocul turmei pe care ar trebui sa o pastoreasca. Nenorocirea este ca lucrurile nu se vor schimba decat atunci cand cei care conduc in prezent aceste institutii vor fi demisi. O mare durere-n….cot domneste de ani de zile in institutiile mai sus amintite. Cei care au de suferit sunt cetatenii contribuabili, pensionarii bolnavi si noi toti, muritorii de rand. • Vera Nistor • Emilia Bozianu
Barfe de tot scandalu’
• Cica in urma cu catva timp un patron ar fi instiintat politia ca este santajat. Receptivi, oamenii legii si-au pregatit cele necesare si au pus-o de un flagrant. Cel care trebuia sa ia banii marcati de procuror a venit la locul stabilit cu asa zisa victima fara nici un gand de a-l santaja. Patronul e de parere ca politistii l-au anuntat telefonic pe “santajist” sa nu se atinga de bani, pentru ca acesta era un apropiat al celor care trebuia sa-l inhate. • Un afacerist de rahat, ce are oarecum legatura cu presa isi terorizeaza angajatii la modul ordinar. Grav este ca umflatul arogant ii obliga pe angajati sa nu inregistreze in casele de marcat produsele pe care le vand. Acestia sunt injurati si din salarii le este oprita suma echivalenta cu valoarea TVA-ului inregistrata pe casele de marcat. • Una dintre cele mai puternice firme de taxi din Tg- Jiu a fost cumparata de o judecatoare. Dupa ce firma si-a schimbat de mai multe ori numele si administratorul a ajuns in final proprietatea unei judecatoare blonde. Bineinteles ca in acte figureaza o ruda a junei blondine. • Doua societati foarte cunoscute si intens mediatizate la nivelul judetului si nu numai, au intrat sub lupa organelor de ancheta. De fapt nu societatile in sine sunt in vizorul oamenilor legii, ci artizanii smenurilor de cateva zeci de miliarde returnate de la stat. Un indiciu pentru cei interesati, in special plagiatori de pe meleagurile noastre: un cartel mafioto – politisto - securist si altul al unor cartofori de temut. Promitem sa revenim asupra acestor subiecte incepand cu numarul viitor.
Vanzatorii (tableta)
Nu ma mai mira nimic din ce se poate intampla in acest judet. Mi-a fost dat sa vad si sa trec prin multe in cei cativa ani de presa, insa parsivenie si curvasarie mai mare ca in ultimul timp parca n-a fost niciodata. In octombrie 2000 cand am fost arestat, o parte dintre ziaristii gorjeni au ingenunchiat pentru “libertatea presei”. Unii dintre ei au fost si au ramas alaturi de mine convinsi fiind de nevinovatia mea. Altii imi reproseaza acum ca au fost langa mine la nevoie iar eu ca un nemernic las ca ei sa apara la “Ziaristi da’ multi”. Ma intreb daca acestia, din urma, chiar au simtit ceva in urma cu patru ani sau eu sunt chiar ordinar si nerecunoscator. Ma bucur, insa ca mai sunt cativa care si-au pastrat opinia de acum patru ani fara sa fim prea apropiati in realitate. Pe acestia ii respect ca ziaristi dar si ca oameni. Am incheiat cu acest subiect. Recent am ramas perplex cand unul, mai dement de fel, a alunecat rau pe panta pupincurismului si s-a oprit intr-un birou de prefectura, ca spalator de imagine sau de chiloti. Imi pare extrem de rau pentru talentul gazetaresc al acestuia, pentru spiritul sau de echipa si pentru dementa lui simpatica. Nu-mi vine sa cred ca alaturi de un falsificator de acte, mitoman ordinar, acesta ii slefuieste imaginea unui nesatisfacut sexual pe cai normale. Grav este ca si alte limbiste slefuiesc din greu, in ultimul timp, dosul rahatului pregatindu-l pentru pozele electorale de la toamna. Nu, n-am gresit: ori ca pozeaza cu fata ori cu dosul e tot una. Acest fata de cur a inceput sa lucreze asiduu la imaginea sa organizand dineuri selecte in speranta ca mai pune vreun fraier botul la promisiunile sale preelectorale. Excrementul a incercat sa-i atraga de partea sa si pe amaratii unei societati comerciale fraieriti de patronul tepar. Pana la toamna mai e putin asa ca mintile celor doi spalatori de chiloti trebuie sa gandeasca si la alte tertipuri pentru a-l face frumos pe acest fatalau de frunte al judetului care oricum o s-o cam ia in mana. Ma intreb totusi ce-i mana pe ei in lupta…in octombrie 2000? • Claudiu Matei
Recomandă acest articol:
08.06.2004. 10:45
Comentarii
Acest articol n-are nici un comentariu.
Lasă un comentariu
Scandal de Gorj nu este responsabil juridic pentru continutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.
* = câmp obligatoriu