 |
||
|
PUBLICITATE
PARTENERI MEDIA
Sumar articole:
Inconştienţă sau indolenţă? Amicul spaniol al unui primar din Gorj a băgat spaima într-o comună întreagă! Angajații primăriei îngrijoraţi de teama infectării cu COVID-19!
Paraschiv s-a prins în FLAGRANT: ”Sunt venite opt autobuze. Licitația va fi organizată săptămâna viitoare”(?!). Transloc va închiria autobuze, vechi de 20 de ani, de la partenerul de afaceri al directorului
La Muzeul Național Brâncuși din Târgu-Jiu nici frica nu mai păzește pepenii! Managerul, pasibil de un nou dosar penal pentru neglijență în serviciu !
Iată cine este candidatul propus de PNL la funcția de președinte al Consiliului Județean Gorj! Deputatul Vîlceanu l-a descris la Tv Sud!
E GATA! Burlan se pregătește să salveze CEO: a înființat un post de director, cu dedicație, pentru amicul său pesedist Tatomir!
Alee penală! Șef din Direcția de Patrimoniu Târgu-Jiu și șefii Edilitara, cercetați pentru abuz în serviciu
Răspuns halucinant al directorului Corpului de Control din MEC, la un an de la verificarea făcută la IȘJ Gorj
Noul director al Minprest are, cel puțin, un schelet în dulap! Vișan, implicat în afacerea ”Molozul”, pe când conducea firma Polaris!
Fratele administratorului public al Primăriei Novaci a construit fără autorizație?! Un stâlp de curent, în mijlocul clădirii
Corpul de Control al ministrului Educației, o săptămână în Gorj! Raport și o nouă verificare de fond
Două familii din Albeni, în carantină la domiciliu, una în autoizolare! Primarul acoperă carantinații dar le-a aprobat 10.000 de lei pentru hrană
Omul lui Weber, înlocuit cu amicul lui Leuștean! Iată cine va conduce RAR Gorj, după demiterea lui Predescu!
Inculpat pentru fals intelectual, director adjunct la Minprest! Țintește locul lui Giorgi
PSD a pierdu un primar cu trei mandate! Edilul de la Licurici, noul veterinar-șef de la Hurezani
Și mătura e PSD! Nevastă de primar, angajată femeie de serviciu la SE Turceni
”Invenția” care a omorât un om! Afacerea de 3 milioane de euro despre care președintele Directoratului CEO, Daniel Burlan, își dorește să nu afle procurorii!
Camera de Conturi Gorj demarează control la Primăria Târgu-Jiu în urma executării judecătorești a primarului Romanescu
Vezi care sunt cei mai bine plătiți lideri de sindicat din CEO! Marciuc, miliardar din tranzacții imobiliare!
Trei pretendenți, pentru funcția de șef la Cariera Lupoaia! Un CFL-ist, promovat inginer-șef Energetic
Jaf în banii publici! Sporuri și salarii ilegale, la primăriile din Gorj! TREI primari au încasat, NELEGAL, spor de dificultate și condiții vătămătoare
Doi dintr-o lovitură! Romanescu a intrat în februarie fără doi consilieri personali
Încasări de sute de mii de lei din show-uri erotice. Soții Feroiu, inculpați în dosarul ”Videochat la saloanele de înfrumusețare”, primeau banii din SUA
ȘOC! Primar PSD, acuzat că i-a făcut propuneri indecente unui consilier local: ,,Eu te-am pus la masă și tu te-ai dat la mine!”
CEO vinde curent! În curtea Carierei Roșiuța se comercializează PORTOCALE
Cadou de la șefu’ Romanescu! ,,Primăreasa” Nodea, promovată șefă la Informații în Primăria Târgu-Jiu!
Burlan, ”specialistul” în fumigene al lui Vîlceanu, la conducerea CE Oltenia! Noul președinte al Directoratului, cercetat de procurori pentru o DELAPIDARE de peste 500.000 de euro, în dosarul ”Masa caldă”
Administratorul unui salon de înfrumusețare, antreprenorul de succes al PNL din Consiliul de Supraveghere al CEO. Firmele lui Popescu, contracte de milioane cu instituții publice
Noul inspector școlar adjunct, chiulangiu pe bani publici! Profu’ de mate, acoperit de șefa Cochină
”Primărița” Nodea, conectată, prin dispoziții succesive ale lui Marcel Romanescu, la toate proiectele din care se încasează vârtos!
Dosarul ,,Videochat”, finalizat de procurori! Doi soți celebrii în Târgu-Jiu, inculpați pentru evaziune fiscală
Surprize! Scaunul lui Capotă la SJU Târgu-Jiu, disputat între Tătaru și Vienescu
Monede de aur, oseminte și tunele, depistate în urma săpăturilor de la Mănăstirea Tismana! Constructorul, bine plătit dar în insolvență
Cuibul ”asistaților social”! Soția consilierului personal al primarului Romanescu și ex-consilierul Săvoiu, angajați la Transloc. Consilierul liberal Paraschiv, INCOMPATIBIL?!
Senatorul Cârciumaru, audiat la Parchetul Înaltei Curți în dosarul busturilor! A scăpat de acuze pentru că s-au prescris, alți funcționari publici urmăriți penal
Penitenciarul Târgu-Jiu se zgârcește la banii statului ca le cei de lumânări! Fostul preotul capelan, plătit eșalonat
Substituire de identitate pentru a-i face rău, indirect, directorului Dorin Tașcău și profesoarei Maria Cochină, de la CNTV! Reclamație dublă, la IPJ Gorj
Ciurel a activat morișca intereselor și vrea să-și propulseze omul în Consiliul de Supraveghere al CEO. Eftenoiu, liantul cercului de influență!
Arhiva
• 2013 • 2012
• 2011 • 2010 • 2009 • 2008
• 2007 • 2006 • 2005 • 2004
• arhivă compactă
Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 24 - 4 - 9 august 2004
Liberalii au intrat intr-un proces de crestinare
Liberalii gorjeni s-au pricopsit cu un presedinte nou, care se pare ca va ajuta partidul sa scape si de membri. Multi dintre penelisti, nefiind de acord sa se plece in fata umblaretului om politic, au anuntat ca-si iau vize pentru emigrare. Probabil din dorinta de a scapa de pacatele tradarii, partea mai putin parolista a aliantei mult trambitate a incercat sa gaseasca un cal troian. si cum Morega se ridicase cu de la sine putere la rangul de sfant, liberalii l-au pus direct in capul trebii, ca doar i-o ajuta divinitatea sa mai capete vreun ciolan, de la inaltii institutiilor statului. Fostul presedinte al partidului, Gheorghe Grivei, l-a acuzat, imediat dupa alegeri, pe vicepresedintele de la nivel national, senatorul Paul Popescu, de loby in favoarea lui Morega. Pe atunci peremist convins, Dan Ilie Morega a fost asigurat de sprijinul aliantei, pentru a obtine platoul pe care era asezat porcul cu mar in bot. Omul, plimbaret de la natura, a incercat fotoliile PDSR-ului, ale APR-ului si ale PRM-ului. Nemultumit de confortul acestora, fostul expert guvernamental a sarit gardul in curtea PNL, in cautarea unui scaun care sa se ridice la nivelul dorsalului sau de pictura bisericeasca. Omul s-a familiarizat cu atotputernicia pe care o avea figura-i de sfant, de pe zidul bisericii pe care a construit-o in comuna natala, Pades. Ca sa-si testeze calitatile de sfant, Morega a luat basca de capitan al barcii liberalilor, pana la gasirea unui iaht mai acatarii. • D.P.
Dihonie intre sculptorii gorjeni
Paul Popescu, directorul Centrului de Cultura “C-tin Brancusi” este acuzat de colegii de breasla ca a pus monopol pe Simpozionul National de Scluptura “Brancusiana”. Sculptorii sustin ca Paul Popescu nu a dorit sa lase pe nimeni din judet sa participe la aceasta editie a simpozionului, el fiind singurul participant gorjean si la ultimele patru editii. Artistii afirma ca Paul Popescu are mai multe lucrari expuse in Tg-Jiu chiar decat Brancusi: doua in zona Garii, una in zona centrala si cea din acest an urmeaza sa fie amplasata. • Scandal de Gorj Colonelul Victor Harsovescu a lucrat pentru Scandal de Gorj Meseria de ziarist implica automat colaborarea cu indivizi care ofera informatii. Numai ca de cele mai multe ori, ca si ziarist, nu poti fi sigur de motivele care determina o persoana sa-ti dea date despre anumite ilegalitati comise in cadrul unei institutii. Mizezi pe buna intentie si dorinta “informatorului” de a face curat la locul de munca si in final ajungi sa fii la fel de vanat ca si unii colegii pe care pana atunci i-a “turnat” cu generozitate. IJP Gorj are in structurile sale un astfel de specimen. Colonelul Victor Harsovescu poza in urma cu cativa ani in moralitatea intruchipata, victima a unei structuri politienesti rigide care-i marginaliza capacitatea si promova indivizi corupti si avizi de imbogatiri rapide. Convinsi fiind ca politistul isi adora meseria, pe care o percepe in mod corect, am facut fata si presiunilor Parchetului Militar, care voia cu ardoare sa afle de unde detinem date atat de concrete despre magariile savarsite de anumiti angajati ai politiei gorjene. Am pariat pe cinstea colonelului Harsovescu, el fiind la acea vreme o sursa amabila dar subiectiva si am pierdut, pentru ca intre timp lupul si-a schimbat parul, turnand de data asta ziaristii in fata carora si-a jucat pana acum rolul de justitiar.
Cartita din inspectorat
In anul 1999, cand “Scandal de Gorj” a debutat pe piata presei gorjene, in redactie s-a prezentat un barbat imbracat intr-un palton lung si cu fata acoperita de o palarie trasa pe ochi. Ne-a oferit informatii exacte despre ilegalitati ale unor politisti, a lasat sa se inteleaga ca face si el parte din breasla si a plecat. Dupa aparitia articolului ce avea la baza datele oferite de el, a avut curajul sa-si spuna si numele: col. Victor Harsovescu. Din acel moment a inceput o colaborare interesanta de cativa ani, timp in care politistul lucra cu norma intreaga pentru politie si cu o jumatate de norma pentru noi. O parte din colegii pe care nu i-a putut suporta de-a lungul timpului au fost: C-tin Rosca, Constantin Talaba, Alexandru Prejbeanu, Titu Folcut. Din pacate ne-am dat seama prea tarziu ca omul nu-si urmarea decat interesul propriu, adica demolarea unor politisti care l-au deranjat intr-un mod sau altul.
Obsesia unui politist…alt politist
Ura pe care Victor Harsovescu o nutrea pentru o parte din colegii sai l-a impins la savarsirea unor acte nedemne pentru meseria pe care si-a ales-o. La aproape un an de zile din momentul in care a inceput colaborarea, politistul s-a prezentat la redactie cu o copie a unui dosar din analele politiei. Incriminat – seful Politiei Rutiere Gorj, Constantin Talaba, acuzat de trafic de influenta in favoarea unui om de afaceri gorjean. La momentul respectiv a fost o stire de senzatie si am crezut ca informatorul nostru si-a riscat pielea sa copieze dosarul doar pentru a se face dreptate. Mult dupa aceea adevaratul motiv a iesit la iveala. Harsovescu nu-l putea suporta pe Talaba pentru ca la un moment dat a avut o divergenta cu acesta. si de atunci i-a purtat sambetele. Pentru a se putea razbuna, Harsovescu a facut rost de actele de acuzare luandu-le din fisetul sefului de atunci al Serviciului Cercetari Penale, col. Barbulescu. Acesta a incercat in nenumarate randuri sa afle de la noi cine anume ne-a adus copiile. A iesit la pensie continuand sa se intrebe care era numele “sifonului” din politie, pentru ca de la noi nu a putut obtine nici macar o pista care sa-l duca la vinovat, deoarece am considerat ca nu este corect sa ne dezvaluim sursele, atata timp cat acestea actioneaza sub impulsul dreptatii.
Harsovescu si dosarul disparut de la politie
In luna ianuarie 2001, publicam un articol care se referea la disparitia unui dosar in original de la Politia Municipala Tg-Jiu. Dupa spusele lui Harsovescu dosarul cu nr. 79985, fusese instrumentat pe data de 24.05.1994, disparand la putin timp dupa aceea. Dupa 7 ani de la evaporare, Harsovescu ni l-a prezentat la redactie pentru a demonstra incompetenta conducerii politiei municipale, care nu era in stare nici sa aiba grija de dosare, dar sa le mai si rezolve. Despre modalitatea in care acesta l-a obtinut ne abtinem sa comentam, lasam aceasta onoare conducerii IJP Gorj. Oricum, noi am dat cu subsemnatul la procurorul Diaconeasa, de la Parchetul Militar Craiova, fiind pe punctul de a fi acuzati de furtul dosarului din sediul politiei. Cu aceeasi ocazie am predat si dosarul, dar nici de aceasta data nu am spus numele politistului care il adusese, mergand tot pe considerentul ca mai bine suferim noi, decat un om care nu a vrut decat sa ajute la starpirea coruptiei si incompetentei din politie.
Ce caine a fost…
Odata cu venirea la conducerea IJP Gorj a comisarului-sef Constantin Nicolescu, lucrurile au inceput sa se schimbe incet-incet, nu din cauza ca in politie ar fi mai putine persoane corupte, ci pentru ca, se pare, Nicolescu l-a pus cu botul pe labe si i-a potolit setea de razbunare pe colegi. I-a dat o functie inofensiva la “prevenirea consumului de droguri” si i-a impus sa se linisteasca, dar sa lase impresia ziaristilor ca este la fel de zelos ca la inceput, pentru a mai ciupi cateva informatii interesante. Cu alte cuvinte, pentru paine lunara, omul ar putea la un moment dat sa dea informatii si noua si politiei si sa devina periculos pentru ambele parti. Duplicitatea de care da dovada politistul nu este pe gustul nostru, motiv pentru care lasam IJP-ul sa faca ce doreste cu un angajat care e in stare sa-si vanda si pielea pentru a-si satisface resentimentele. In fata celor despre care am scris in urma informatiilor primite de la Harsovescu ne cerem scuze, nu pentru ca ne-am facut meseria, ci pentru ca nu am folosit alta sursa. • Scandal de Gorj Calvarul familiei doctorului Lita in timpul regimului comunisto-securist Dr. Dumitru Lita, medic in medicina muncii, reprezinta in judetul Gorj, simbolul luptei impotriva comunismului. Vesnic un neadaptat la regulile securitatii, dr. Lita a avut de suferit, impreuna cu familia sa, ani de-a randul. El si sotia sa si-au trait viata sub semnul terorii, al hartuirii si sedintelor de spalare a creierului, insa nu s-au lasat niciodata intimidati. Pentru ca-si spune si acum parerile cu aceeasi sinceritate si deranjeaza foarte multa lume, dr. Lita nu a iesit inca din vizorul vanatorilor sai. Este la fel de hartuit ca intotdeauna. In exclusivitate pentru “Scandal de Gorj, dumnealui vorbeste, pe parcursul unui interviu-serial, despre un trecut si un prezent inegurat de catre cei care au incercat si incearca mereu sa-l manipuleze si sa-l subjuge.
“Se parau intre ei cum ca sunt turnatori la securitate”
Rep.: Cand si de ce ati plecat in Maroc? Dr. D.L. Am plecat in 1975, impreuna cu familia, in urma unui protocol incheiat intre Ministerul Sanatatii din Romania si Maroc. Am ocupat functia de medic inspector la Ministerul Muncii de acolo, iar sotia mea era sef Serviciu Medicina scolara la nivelul Prefecturii Rabat. Eu ma ocupam de medicina muncii, probleme de protectie sociala ale ministerului, inclusiv asigurarile sociale de sanatate, lupta impotriva traficantilor de droguri, reabilitare si organizarea asistentei medicale a persoanelor care consumau droguri, formarea personalului in domeniu si expertize in cazuri de accidente de munca si boli profesionale. Am colaborat foarte bine cu toti consilierii internationali trimisi in Maroc, in special cu un doctor belgian si un profesor italian cu care ma cunoscusem la un congres la Bucuresti. Acesta mi-a propus sa merg la Geneva ca reprezentat al Romaniei, in calitate de expert in probleme de medicina muncii. I-am spus ca daca pot sa merg ca expert, sa fiu independent, avand in vedere ca proveneam dintr-un stat socialist si imi era teama. Rep.: Nu voiati sa reprezentati Romania la Geneva? Dr. D.L.: Nu pentru ca imi dadeam seama ca statul roman o sa-mi ceara niste lucruri pe care eu nu le acceptam. Rep.: V-ar fi cerut sa colaborati cu securitatea? Dr. D.L.: Bineinteles. Asta a fost problema de la inceput. Profesorul italian mio-a spus ca nu e nici o problema, ca el il cunostea pe Gheorghe Petrescu, fratele Elenei Ceausescu si se va ocupa el de dosar. A facut tot posibilul sa ma convinga. N-am acceptat pentru ca trebuia sa vin in tara sa-mi fac dosarul si mi-a fost teama sa-mi las familia in Maroc, constient fiind ca o sa fiu oprit in Romania. Nu stiu in ce mod, dar ambasada romana s-a prins. Ii promisesem profesorului ca daca ma razgandesc o sa ma duc eu la Geneva. Asa ca m-am dus la Ambasada din Maroc a Elvetiei si mi-au spus ca-mi dau viza numai daca aduc adresa scrisa de la Ambasada Romaniei. Acestia deja stiau discutiile mele cu profesorul Parmegiani si mi-au spus ca eu duc tratative personale de mult timp, asa ca nu-mi dau aviz pentru Elvetia, mai ales ca nu aveam colaborari cu ei. Din acel moment relatiile mele cu ambasada s-au schimbat. In primul rand au inceput sa-mi mareasca taxele ajungand pana acolo incat nevestei mele ii luau jumatate din salariu. Eu stiam de la altii ca se procedeaza in acest fel. La un moment dat am sistat platile catre ambasada pana la finalul contractului. Toti de la ambasada veneau la noi, inclusiv ambasadorul si se parau intre ei cum ca sunt turnatori la securitate. Rep.: Recunoasteti pe cineva din acele persoane in viata publica de astazi? Dr. D.L.: Ambasadorul Corneliu Ovidiu Popescu a fost senator la FSN dupa ’90 si apoi presedintele Comisiei Parlamentare Romane pentru Integrarea Europeana in legislatura ‘92-’96. Este medic ortoped de profesie, iar sotia medic stomatolog, fiica profesorului Dragoi, dat afara dupa o inscenare de luare de mita. M-am mirat cum dumneaei a putut sa plece din tara dupa ce tatal sau a avut probleme. Tot in 1959 l-au dat afara si pe cel mai mare psihiatru pe care l-a avut Romania, profesorul Eduard Pamfil. Are vreo 91 de ani acum si traieste pe la Timisoara. Rep.: De ce l-au dat afara? Dr. D.L.: A luat cuvantul la implinirea a o suta de ani de la unirea Moldovei cu tara Romaneasca, in fata studentilor de la Cluj si a spus ca, “comunismul se bazeaza pe principii gresite”. Aceasta fraza a repetat-o Ceausescu la sedinta de epurare a studentilor din Cluj care participasera la Ziua Unirii si care se aratasera solidari cu manifestarile revolutionare din Ungaria din 1956. Rep.: Ati facut parte din acele grupuri studentesti? Dr. D.L.: Eram la Casa Universitarilor din Cluj, inconjurati de militie, armata, pe o raza de 1 km era blocata circulatia. sedinta era condusa de Ceausescu si mai participau seful securitatii, rectorul universitatii si seful militiei regionale. Studentii au negat ca au participat la acele manifestari anticomuniste, insa cei amintiti au aratat probele: filme, fotografii, inregistrari audio. Atunci mi-am dat seama cat de supravegheata era populatia Romaniei. Pe unii i-au dat afara din facultate. Unul dintre cei exmatriculati atunci a fost Costica Popescu, ex-director la Sanatoriu Dobrita. Dupa ce l-au dat afara a facut o tuberculoza, fiind angajat ca miner in subteran la Petrosani. Apoi s-a reinscris la facultate si si-a facut specializarea in tuberculoza. Tot timpul a avut probleme cu securitatea. Rep.: Revenind la Maroc, la inceputul conflictului dvs. cu ambasada…. Dr. D.L.: Eu n-am avut conflict cu ambasada. Singurul lucru a fost acela ca n-am mai vrut sa le platesc taxele. Schimbasera contabilul, Andrei stan si de fiecare data cand ma duceam acolo voia sa-i dau relatii despre minister. Cum sa-i dau asa ceva? De fapt cam toti umblau dupa chestii dintr-astea, eu avand acea functie, ei incercau sa se infiltreze acolo. Am avut multe altercatii cu ei in aceasta privinta. Consilierul pe probleme sociale mi-a solicitat odata sa-i dau nota informativa privind pe sefa mea de serviciu. aceasta il avea pe sotul ei general, adjunctul sefului jandarmeriei regale. Eram prieteni de familie si chiar daca n-am fi fost, nu concepeam sa fac asa ceva. Ne-am ciondanit acolo in ambasada si dintr-o data a intrat nevasta-mea, ca eram aproape sa ne luam la bataie. Dimineata la serviciu sefa mea m-a avertizat ca sunt supravegheat. In baza acordului dintre Romania si Maroc, si in ciuda tuturor presiunilor mi-am prelungit contractul, atat eu, cat si sotia mea cu inca un an. Ambasadorul s-a aratat extrem de revoltat ca am negociat prelungirea contractului si a afirmat ca el nu-si va da acordul. Gasisem in adresele care le primeam de la Geneva o analiza politica in care se spunea ca, comunismul se duce si era descrisa evolutia tuturor tarilor din blocul comunist. In acea analiza, in 9 noiembrie 1978, se afirma ca Romania va intra in UE dupa Bulgaria. Pana acum s-a realizat absolut totul din acea analiza: sfarsitul razboiului rece, evolutia politica mondiala pana in anul 2000. Primeam de la Biroul de Medicina a Muncii din Geneva astfel de analize: formare profesionala, somaj, patronat, legislatie, studii. Acestea se intocmeau in baza unor date statistice furnizate de catre unii colegi de-ai mei. In analiza de care vorbesc figurat razboiul din Iugoslavia, caderea comunismului si ordinea tarilor care urmau sa scape de acest regim. Aici Romania era ultima si asa a fost insa, se spunea colo ca trecerea spre democratie va fi non violenta, dar…. Mai era un punct cum ca si tarile din fosta URSS isi vor exprima dorinta de a intra in UE. Mai mult, acel program se va derula fara sa-l poata schimba vreun sef de stat sau altcineva.
“Am avut trei etape de spalare a creierului”
Dr. D.L.: La cateva minute dupa semnarea prelungirii contractului am inceput sa ma simt ciudat. Am avut trei etape de spalare a creierului, asta e concluzia mea. Primele impulsuri au fost sa ma arunc pe fereastra, iar in capul meu se derula o teorie cum ca sunt spion si am dat la ambasada legislatia privind asigurarile sociale de sanatate. Asa credeam in acele momente. Rep.: Ati contribuit la elaborarea legislatiei muncii pentru Maroc? Dr. D.L.: Da! Rep.: In Romania v-a consultat cineva in acest domeniu? Dr. D.L.: Inainte de a pleca in Maroc am avut o contributie la Directivele Comitetului Central privind dezvoltarea sanatatii pana in anul 2000. Am fost consultat de catre academicianul stefan Mincu, care era la acea vreme presedintele Comisiei de Sanatate din Marea Adunare Nationala. M-am inchis in biroul meu trei zile si am facut capitolul privind dezvoltarea sanatatii in spitale, circumscriptii si policlinici. Revin la primele reactii. Probabil ca Pavel Corut are dreptate cu psihotronia. Aveam hiperacuzie. Aveam tulburari, halucinatii auditive si vizuale. Fiind medic imi dadeam seama ca sunt provocate. M-am dus pana la perete, iar sotia mea fiind si ea influentata mi-a deschis fereastra. Am dat cu genunchii in zid, fereastra fiind inalta, n-am putut sa ma arunc si apoi parca mi-am mai revenit putin. Noaptea a inceput sa-mi induca un delir paranoic, in sensul ca o sa revin in tara si o sa ocup nu stiu ce functii. Mi-au confirmat doi securisti mult mai tarziu ca au luat pe un coleg de-al meu, medic si i-au spus sa-mi faca un dosar de psihiatrie. Urmatoarea faza a fost cea in care mi-au indus un fel de negativism. Era un fel de interogatoriu in care ma epuizau, iar raspunsurile nu mai erau coerente. Mental se intampla totul. Toate acestea erau directionate pe trei segmente de motivatie encefalica: sociala, psihologica si fizica. Ce inseamna asta? Incep sa-ti propuna avantaje, sa-ti creeze posibilitati sociale daca esti interesat trebuie sa colaborezi, daca nu te termina psihic. La mine s-a mers mai departe, incat aproape imi pierdusem cunostinta si simteam o raceala ca si cum eram pe moarte, insa in subconstient stiam ca nu este adevarat. Rep.: Avantajele materiale vi le propuneau tot prin inductie? In cel fel? Dr. D.L.: bineinteles. Prin unde hertziene. Totul era difuz. Rep.: Care era motivul? Dr. D.L.: Sa ma aduca in tara. Rep.: Ati vrut sa fugiti din Maroc ? Sa cereti azil politic? Dr. D.L.: Da, am vrut sa ma duc la o ambasada sa cer protectie. Am atras asupra problemei mele atentia serviciilor secrete din Belgia, Franta, Canada, Elvetia, Bulgaria si Polonia.
“Dupa patru luni de calvar n-am mai rezistat”
Rep.: Cum au aflat serviciile secrete de problemele dvs. cu securitatea romana? Dr. D.L. :Prin colegii mei. Pe colegul bulgar Gramcev l-am rugat ca daca mi se intampla ceva sa aiba grija de familia mea. Doctorita poloneza Grabovska era colega cu sotia mea, iar sotul acesteia era atasatul comercial al Ambasadei Poloniei la Rabat. Rep.: Fiind monitorizat de serviciile secrete straine, ati mai avut probleme cu cele romanesti? Dr. D.L.: Da, in permanenta, dar cu alta intensitate. Au inceput experimente pe sotia mea. Pana in 1989 au fost puternice presiunile securitatii asupra familiei mele. Pana in 1999 ne-au lasat in pace, insa ne-au avertizat de vreo cateva ori, de fapt cum m-au atentionat si acum doua saptamani. Sotia mea a ramas cu probleme cardiace. Rep.: De ce n-ati cerut azil celor care va protejau? Dr. D.L.: Abia cand am venit in tara mi-am dat seama ca pana in ’89 nici un roman n-a ramas in strainatate fara avizul securitatii. Atata timp cat ii puteau manipula la distanta nu era nici o problema. Rep.: Ati revenit in tara in 1979? Dr. D.L.: Dupa patru luni de calvar n-am mai rezistat. Sotia mea chiar spunea ca pe ea o s-o omoare in tara pentru ca e fiica de detinut politic. Tatal ei era considerat de comunisti criminal de razboi. I s-a facut dosar fiind acuzat ca a ucis un evreu. Asa-zisa victima traia in Israel. Totusi, a facut doi ani de puscarie. Era profesor de drept si filozofie. Rep.: Ati mai intalnit cazuri de inductie? Da. Un profesor Buicu, de loc din Balesti. Lui ii induceau ca-i omoara copii. A avut si tentative de suicid. Rep.: Cum ati renuntat la carnetul de membru al PCR? Dr. D.L.: Am fost la Ambasada Frantei la Bucuresti si am cerut protectie. Mi-au cerut dovezi la tot ce am povestit. Am fost impreuna cu sotia si fiul. Mi-au spus ca nu pot face nimic, in sensul ca nu puteau sa-si deterioreze relatiile economice cu Romania pentru un caz. Am facut cerere catre Ceausescu, in care am scris: “Va inaintez carnetul de partid, pentru ca ati facut din securitate ce n-a facut nazismul, inchizitia si stalinismul si luati-va masuri de siguranta , pentru ca nimeni nu scapa de supravegherea securitatii”. Eu stiam din acele analize de la Geneva ca el va fi victima securitatii. Acelasi plic l-am trimis si la securitate. M-au pus in discutie la partid, cu seful securitatii de fata si totul s-a terminat. Acea cerere nu a ajuns niciodata la Ceausescu.
“Prefectul a cerut politiei sa ma aresteze”
Rep.: Pana in 1989 ati mai fost hartuit? Dr. D.L.: Da, bineinteles. Va dau un singur exemplu: intr-o singura zi, pe traseul Tg-Jiu-Focsani, m-a oprit militia de 24 de ori, sub diverse motive. Altadata mi-au organizat un accident la Balteni. A dat o cimentiera in masina mea. Un militean batran a recunoscut ca accidentul fusese planificat. A venit la mine fiindca sotia sa era bolnava de cancer. si-a cerut scuze ca m-a gasit vinovat si mi-a spus ca au fost aranjamente. Imi daduse atunci o amenda de 500 de lei. Rep.: dupa evenimentele din 1989 ati mai avut probleme? Dr. D.L.: In 1990 m-au pus director al Directiei Sanitare Gorj. N-am reusit sa fac preamulte in trei ani, pentru ca n-am avut cu cine. In 1993 cineva din conducerea judetului a cerut politiei sa ma aresteze. Fara nici un motiv. Acum i-am reprosat acest lucru si si-a cerut scuze. A fost prefect. Recent au incercat din nou sa-mi faca probleme… (va urma) • A consemnat Claudiu Matei
Conducerea IJP obstructioneaza ancheta in cazul politistului Butu
Conducerea Inspectoratului Judetean de Politie apeleaza la tot felul de tertipuri pentru a-l scoate basma curata pe politistul bataus Dorin Butu. Acesta face obiectul unui dosar penal aflat in cercetare la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova pentru ca pe data de 10 martie l-a batut pe Ion Carciu, paznicul Muzeului Judetean. Reprezentantul Ministerului Public a solicitat politiei gorjene rezultatul anchetei interne care trebuia efectuata in urma incidentului din 10 martie insa, la dosarul cauzei a ajuns un raport al celor doi politisti care l-au insotit pe Butu la acea data. si cum “corb la corb nu-si scoate ochii”, asa nici cei doi nu si-au tradat colegul, afirmand ca acesta nu a lovit pe nimeni. Procurorii doljeni s-au aratat surprinsi de faptul ca au solicitat un document si au primit cu totul altceva. Asadar conducerea politiei gorjene face orice pentru a-l apara pe batausul Butu de rigorile legii chiar daca victima acestuia si-a pierdut partial auzul din cauza bataii incasate de la politist. • Scandal de Gorj
“Printisorul” Costoiu da cu bata in balta la minister
Mihnea Costoiu, secretar general al Ministerului Educatiei si Cercetarii nu face de ras tagma gorjenilor ajunsi in functii inalte prin capitala. Adica e la fel de stricat din punct de vedere moral ca, de exemplu, Rodica Stanoiu sau Mircea Beuran, cel care si-a castigat bine meritata porecla de “ doctorul xerox”. Cand a ajuns in minister, Costoiu prezenta deja o recidiva in ceea ce priveste eludarea legii, lucru care i-a adus si un dosar penal, asa ca nu a putut sa se indrepte de dragul functiei pe care a pus mana. Devenit rapid “Printisor” si “tanar viitor pungas national” in ochii opiniei publice din Bucuresti, Costoiu, a devenit parte integranta in scandalul legat de concursul unic de ocupare a posturilor vacante din invatamantul preuniversitar. In calitate de secretar general, pe langa alti functionari ai ministerului, “Alteta sa” trebuia sa se ocupe ca Centralizatorul privind disciplinele de invatamant, domeniile si specializarile, precum si probele de concurs, sa apara in Monitorul Oficial inainte de inceperea concursului de titularizare. Le-a scapat insa la toti, si a fost publicata doar metodologia de organizare si desfasurare a concursului si calendarul de sustinere a probelor si de repartitie. Ministrul Alexandru Atanasiu a inceput sa caute vinovatii si sa-i pedepseasca. Doi directori generali din minister au fost destituiti, iar ancheta continua si cu verificarea activitatii lui Mihnea Costoiu. Concursul a scapat de anulare cu toate ca in Monitorul Oficial nu au fost publicate actele necesare intrunirii tuturor conditiilor. Noroc ca centralizatorul privind disciplinele de invatamant a fost afisat din timp la toate inspectoratele scolare teritoriale, in toate unitatile de invatamant, precum si pe site-ul ministerului. Daca va fi gasit vinovat Costoiu va fi destituit. • Mihai Popescu
Barfe de tot scandalu’
• Legislatia muncii este grav incalcata la unele societatii comerciale gorjene. In ultimul timp, angajatii acestora se plang ca le-a fost redus pana si numarul bonurilor de masa. Muncitorii reclama faptul ca primesc doar zece bonuri de masa, desi numarul acestora ar trebui sa fie echivalentul zilelor lucratoare timp de o luna. Acestia acuza conducerile societatilor ca-si insusesc aceste bonuri, cat si banii pe orele suplimentare efectuate. • Circula o barfa prin targ cum ca cele 62 de milioane de lei, achitate de Primaria Tg-Jiu unei societati comerciale, care a asigurat hrana pentru personalul sectiilor de votare din municipiu, au oarece legatura cu prefectul Surupaceanu. Ginerele patronului acelei societati este un foarte bun prieten al prefectului si acestia cica ar mai fi facut smenuri impreuna. si cum din ultima afacere personajul a iesit cam tepuit si cu un dosar penal pe deasupra, prefectul s-o fi gandit sa-l ajute putintel. • Majoritatea muncitorilor de la Rostramo, fostul CPL, au fost trimisi in concediu. La sediul societatii doar muncitorii de la intretinere si o parte a personalului TESA mai presteaza. Asadar, timp de o luna activitatea ROSTRAMO e paralizata. • Umbla vorba prin SNLO (CNLO) ca cel care se va ocupa de filtrarea si distribuirea informatiilor publice va avea un salariu de 10-12 milioane de lei. Astfel, ziarizda sau ziarizdul care va fi numit purtator de vorbe la companie va fi fericit. Se cam stie cine a pupat in cur in ultimul timp pe cei din SNLO si mai ales pe liderul minerilor. • In sfarsit au intrat in linie dreapta cercetarile privind liderii de sindicat, din minerit, care si-au pus pe picioare afaceri prospere, cu complicitatea unor persoane din conducerea fostei CNLO. Pana la un moment dat in aceste cazuri au fost suspectate de tergiversare in nerezolvarea acestor ilegalitati chiar sefii principalelor organisme de control de la nivelul judetului. • Se apropie debarcarea Oanei Baleanu din functia de director al Directiei de Sanatate publica. Barfitorii de pe culoarele directiei spun ca doamna doctor o sa faca obiectul unor cercetari cum ca ar fi beneficiat de oarece materiale de constructii de la firmele care au lucrat cu DSP. • Cateva firme de protectie si paza care au castigat la finele anului trecut licitatia organizata de CNLO pentru asigurarea pazei in carierele miniere sunt coordonate de fosti generali de politie si armata. Zvonerii spun ca aceste firme au fost impuse la Gorj, iar licitatia a fost putin trucata. Cu toate ca aceasta afacere se deruleaza in detrimentul Corpului Gardienilor Publici, nimeni n-a suflat nimic. • Subofiterii din cadrul Comandamentului de Jandarmi Gorj cica au dat peste un mahalagiu care-i injura ca la usa cortului. Maiorul Petre Enculescu este seful Detasamentului Special de Paza Interventii Conducte Petroliere si in trecut, barfesc unii, ca i-ar fi spart timpanul unui soldat. Era capitan la acea vreme si ar fi scos ceva bani din buzunar ca vatamatul sa nu depuna plangere la politie. Avansat la gradul de maior (numai colonelul Talvescu stie de ce) Enculescu a schimbat tactica : nu mai bate, acum injura. Subofiterii sunt la un pas de a-l actiona in judecata.
Surse subiective (tableta)
Intotdeauna am fost de parere ca sursele nu trebuie deconspirate niciodata. Am fost condamnat la plata mai multor amenzi penale pentru insulta si calomnie si nu mi-am dezvaluit sursele desi, daca asi fi facut-o cu siguranta scapam de rigorile legii. Am fost arestat, iar inainte de prelungirea mandatului de arestare, un fost sef de politie mi-a promis un troc: libertate in schimbul politistilor informatori. L-am refuzat si am gustat libertatea dupa trei ani de parnaie. Am fost anchetat de procurori militari si ofiteri din Cadrul Corpului de Control al IGP si n-am “rasuflat” nimic. Chiar si cele subiective, sursele sunt extrem de importante. Informatiile pot fi senzationale daca sunt atent selectate si verificate. Numai pentru acest motiv sursele trebuie protejate, iar secretul in ceea ce priveste identitatea acestora il voi duce cu mine in mormant. Colonelul Harsovescu este o exceptie din mai multe puncte de vedere. Este un tip extrem de inteligent, abil, care intr-un fel sau altul ne-a folosit pentru a-si atinge un scop: acela de a ocupa un scaun caldut in IJP. Sau mai bine ne-am folosit reciproc. Ofiterul este un excelent psiholog. Aparent absent la ceea ce se intampla in jur si “acaparat” de un dialog banal, politistul selecteaza tot ce-l intereseaza. Simte atunci cand informatiile sunt incomplete. Cam asa s-a intamplat la ultima vizita a acestuia la redactia “Scandal”-ului. Fara motiv, fara subiect de discutie, colonelul Harsovescu a poposit pe un fotoliu timp de vreo 20 de minute. A aruncat cateva intrebari scurte, legate de ziar, intr-un dialog banal, de complezenta. Odata cu ocuparea acelui loc caldut de care am amintit, Harsovescu a schimbat macazul. Sub vechea masca, colonelul culege acum date despre noi… asa pentru sine. Oricum noi nu avem nimic de ascuns, asa ca stati in banca voastra domnilor! • Claudiu Matei
Recomandă acest articol:
- Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 1 - 24 februarie - 2 martie 2004
- Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 3 - 9 martie - 15 martie 2004
- Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 4 - 16 martie - 22 martie 2004
- Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 6 - 30 martie - 5 aprilie 2004
- Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 8 - 9 aprilie - 19 aprilie 2004
- Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 11 - 4 mai - 10 mai 2004
04.08.2004. 11:06
Comentarii
Acest articol n-are nici un comentariu.
ARISTICA (din care clan tig..esc face parte?)
Gogu (Am inceput sa plantam iarasi orice fel de oameni ,...)
Marian P. (Marian P.O familie
de eescroci care au capu...)
Alex (Nu este pila lui Leustean! Este doar sustinut de Le...)
Sanziana (Andrei, si acum defilează personajele astea in...)
ROXANA (In ce tara traim!)
Ilici (Lăsați ba si pe el sa mai fure ceva bani poate i...)
Lasă un comentariu
Scandal de Gorj nu este responsabil juridic pentru continutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.
* = câmp obligatoriu