Dupa nopti de nesomn si liste de asteptare, in frigiderele minerilor, ca de altfel in ale tuturor romanilor, se gaseau pungi cu tacamuri, “adidasi” de porc si peste.

Minerii aveau asigurata o masa la intrarea in schimb insa, familiile lor trebuia sa se multumeasca cu ceea ce puteau cumpara.

De aceea, la intalnirea cu primarul, decis sa calmeze spiritele, au scris pe lopeti (“inima lui Stalin”, cum metaforic li se spunea acestor unelte – n.r.) cuvantul “paine”. Au ignorat sfaturile edilului si chiar l-au agresat pe acesta, pornind in tromba spre oras.

Mina Leurda se afla la 4 km de centrul orasului Motru. Primaria era amplasata pe o scara din blocul 12, la etajul1. La parter functiona Militia.

Caracterul revolutionar al miscarii din octombrie 1981 este confirmat de faptul ca, aproape concomitent, minerii de la Rosiuta si Lupoaia au pornit cu masinile de naveta spre oras.

In jurul orelor 16, o multime compacta era stransa in fata scolii generale, asaltand pur si simplu primaria.

Grupurile de copii prezente scandau lozinci: “Ceausescu PCR / Painea noastra unde e?” si “Ceausescu Romania / Ne-ati mancat copilaria”.

Aproape o mie de oameni, barbati si femei au venit atunci in fata primariei.

Autoritatile au trimis o masina de pompieri cu scopul de a imprastia, cu jeturi de apa, multimea de protestanti. Oamenii au raspuns lovind masina cu pietre si rasturnand-o.

seful Militiei Motru era in acea vreme locotenentul major Victor Baroianu, actualul adjunct al sefului Inspectoratului Judetean de Politie Gorj.

Dupa lasarea intunericului cativa oameni ai militiei au incercat sa monteze un reflector pe acoperisul blocului insa multimea a aruncat cu pietre in el reusind sa-l distruga.

Ofiteri ai Securitatii si Militiei au tras cu armamentul din dotare sperand totusi ca multimea se va speria.

Printre acestia se aflau Victor Baroianu si actualul sef al Politiei Municipiului Tg-Jiu, comisarul Liviu Balanescu, pe atunci locotenent. Comisarul sef Balanescu recunoaste ca atat el, cat si seful sau Baroianu si-au folosit armele din dotare.

Speriate de turnura pe care o luasera evenimentele, autoritatile vremii au cerut sprijinul armatei si zona a fost incercuita, iar circulatia in oras blocata.

Dupa miezul noptii, armata a reusit sa imprastie multimea. Trasoarele luminoase au creat panica.

Dimineata, pe 20 octombrie, orasul era impanzit de militie si securitate. Unitatile miniere asemenea. La Lupoaia acestia fusesera cazati la dispensar insa, la venirea lor minerii au reactionat violent si le-au rasturnat microbuzul.

Minerii din Lupoaia au refuzat din nou sa intre in schimb fara Petre Contoloru, unul din liderii revoltei.

Directorul minei, Clement Popescu, l-a adus pe Emil Bobu , secretar cu probleme organizatorice al CC al PCR sa vorbeasca cu minerii, insa acesta a fost huiduit de multime.

Spiritele s-au calmat la sosirea lui Contoloru.

Liderii protestului minerilor de la Motru din 1981: Gheorghe Sarbu, Dan Tataru, Constantin Nisulescu, Alexandru Gaides, Constantin Chiriac si Petre Contoloru au fost arestati o luna mai tarziu, pentru delicte de drept comun si au fost condamnati la ani grei de puscarie.

Evenimentul din 1981 nu trebuie exagerat si nici speculat. Cunoscut ca “Greva painii” acesta a fost consemnat la vremea respectiva in presa straina cu litere de-o schioapa “Cel mai iubit fiu al poporului lovit cu pietre la Motru.”

De atunci au fost impartite unitatile miniere de securisti . La Motru mai locuiesc doar doi din cei sase capi ai revoltei.

Ani de zile, despre prima miscare anticomunista din Romania n-a vorbit nimeni.

In exclusivitate pentru cititorii “Scandal de Gorj” vom incerca in numerele viitoare sa prezentam amanunte senzationale din timpul evenimentelor, povestite chiar de cei implicati.

In urma cu cateva luni, Ion Duvac, tatal lui Constantin, a avut o altercatie cu un consatean, iar problema a ajuns in fata instantei. Judecatorii au gasit de cuviinta sa-i condamne pe amandoi la cate o amenda penala de 5.000.000 de lei. Decizia magistratilor a fost influentata si de depozitia a doi martori: Vasile si Catalin Breben. Motiv pentru care, Ion Duvac a hotarat sa se razbune si a depus plangere impotriva celor doi martori pentru marturie mincinoasa. Dintr-un exces de zel care s-a transformat in ridicol, politistii de la Politia Municipala Tg-Jiu s-au apucat sa cerceteze cazul facand o reconstituire mai ceva ca intr-un caz de crima. Inspectorul principal, Nicolae Negrea, seful Biroului Cercetari Penale, i-a chemat pe Catalin si pe Vasile de mai multe ori la politie pentru declaratii. Catalin a fost dus de catre Negrea, impreuna cu alti doi politisti, la locul unde a avut loc conflictul dintre Duvac si concetateanul sau, pentru reconstituirea traseului pe care l-au facut martorii in ziua respectiva (?!!). Daca in cazurile de omucidere politistii mai uita din cand in cand sa faca poze, de data asta au facut 41, ca sa arate sefului de la Bucuresti ca le pasa, mai ales de soarta celor din familia superiorilor lor.

Dupa terminarea reconstituirii, politistilor li s-a facut foame, asa ca s-au dus acasa la martorul asistent Daniel Stoichin unde urma sa se incheie si procesul-verbal de constatare. L-au pus pe Catalin Breben sa cumpere mancare, dupa care l-au trimis la plimbare. Oamenii legii s-au bucurat de un festin in toata legea, timp de vreo 3-4 ore, dupa care au plecat. La cateva zile, Catalin a fost chemat din nou de Negrea, care l-a fortat sa recunoasca faptul ca declaratia pe care a dat-o in instanta a fost mincinoasa. In plus, l-a amenintat ca orice ar spune tot va sta in puscarie vreun an pentru marturie mincinoasa, pentru ca stie el ce sa administreze la dosar.

Cazul a ajuns la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, pe mana procurorului Adrian Baican, care a inceput cercetarea pentru marturie mincinoasa impotriva celor doi Breben. Inculpatii au incercat sa se apere cerand audierea unor persoane in calitate de martori, procurorul a refuzat insa si a trimis cauza in instanta. Aici, daca influenta sefului Corpului de Control din IGP se va face din nou resimtita, cei doi vor fi condamnati doar pentru ca au spus adevarul intr-un caz in care este implicat tatal lui Constantin Duvac.

Surse din cadrul IJP Gorj sustin ca intreaga poveste a fost vazuta de catre un subordonat al lui Talvescu. Mai exact acesta a fost martor al momentului in care Geani Dumitrescu l-a amenintat cu pistolul pe Adrian. Imediat, seful jandarmilor a fost contactat de catre un comisar din politie care i-a indicat ca ar fi cazul ca angajatul sau sa-si tina gura, pentru ca, sub influenta “greutatii” parintilor celor doi, cazul sa fie musamalizat de politie.

De asemenea comisarul cu pricina se pare ca era foarte revoltat de faptul ca presa aflase de acest incident. Mai mult decat atat, fapta celor doi constituie o infractiune destul de grava, prezentand un interes public major. Informatia a scapat insa biroului de presa a IJP Gorj, care nu a mentionat absolut nimic despre acest subiect in notele pe care le remite presei.

P.P.: Eu stiu cu mult dinainte de ’89 ca la Paris exista o policlinica maghiara subventionata financiar de guvernul maghiar de pe vremea aceea la care aveau acces in mod gratuit toti emigrantii maghiari. Insa, la aceeasi policlinica aveau acces si emigrantii romani care aveau tangenta oarecum cu originea maghiara. Dintre acesti emigranti romani au fost recrutate doua plutoane. Acestea au fost instruite intr-o localitate maghiara de pe langa Debreten. Inainte de decembrie ’89 impotriva Romaniei s-a facut un plan mai larg in ceea ce priveste rezolvarea situatiei din tara.

Rep.: Cine facuse planul si ce continea acesta?

P.P.: Acesta se incadra de fapt in planul general conceput de Gorbaciov si de Bush, mai cu seama in ceea ce priveste eliminarea sistemului socialist si terminarea cu ceea ce se chema “Tratatul de la Varsovia”. In conventia lor cei doi au convenit si asupra Romaniei, pentru ca singurul care a ramas ca personalitate in Europa era Ceausescu , ca un cui in mijlocul continentului. Lui Ceausescu i-a propus Gorbaciov sa cedeze si sa aleaga pe altcineva la Congres, in asa fel incat sa se faca aceasta schimbare pe ideea Perestroika, conceputa de Gorbaciov ca o chestiune de pacaleala a Europei de Est. Deci, Gorbaciov a mobilizat fortele din sistemul socialist pe de o parte, iar Occidentul a ajutat si el ca sa se declanseze treaba din decembrie. Initial s-a incercat la Iasi, in primavara lui 1989, pe o formula numai cu prezenta sovietica si in cateva zile a esuat. La Timisoara s-a incercat si numai s-a incercat. Cele doua plutoane despre care va spuneam au venit in Timisoara si in acelasi timp membrii ai comandourilor sovietice si odata cu acestea si iugoslave. Este demn de retinut ca primul sef de partid care a intrerupt relatiile cu Ceausescu a fost Milosevici. Iugoslavii au fost cei care au inlesnit scurgerea comandourilor sovietice contribuind si ei. Cele doua plutoane care au venit din Ungaria au declansat toata treaba in Timisoara. Laszlo Tökes a fost o motivatie aproape naiva, dar pe care, din pacate, securitatea romana a inghitit-o. In mod normal trebuia lasat in pace, pentru ca nu facea un popa - chiar daca tragea clopotele la biserica lui - o revolutie in Timisoara.

Plutoanele din Ungaria au fost cele mai violente. Erau toti cunoscatori de limba romana si s-au infiltrat printre grupurile de oameni si au creat primele busculade. Mai mult decat atat s-au dus prin caminele de studenti si i-au scos pe studenti in strada, mai mult cu forta.

Rep.: Cele doua plutoane au profitat de incidentul Tökes, sau l-au provocat?

P.P.: Nu. Incidentul Tökes a fost organizat dinainte pe filiera ungureasca. Ce s-a intamplat la biserica lui Tökes a fost izolat fata de ceea ce au facut comandourile, care au participat doar acolo unde au fost aglomeratii.

P.P.: Acesti oameni au tras in manifestanti ca sa justifice ca exista forte care ucid. Au tras cu pistoalele pe care le aveau in buzunar, prin buzunar. Normal ca lumea s-a alertat, s-a strigat: “« Trag in noi! ». Dupa aceea s-au descoperit 42 de cadavre neidentificate. Adica 21 din fiecare comando venit din Ungaria. Aici se punea o problema, cum au fost depistati cei care au tras in multime si au fost luati si dusi la Bucuresti, la crematoriu? Au fost depistati la morga, pentru ca gen. Nuta a avut infiltrati in multime oameni care au filmat.

Rep.: Cine era gen. Nuta?

P.P.: Gen. Nutu era seful IGN-ului, dar venise la Timisoara cu Stanculescu si Chitac. Venisera sa rezolve problema la Timisoara. Pe vremea aia Ceausescu era plecat in strainatate si ei colaborau direct cu Cabinetul 2, cu Elena Ceausescu.

In legatura cu cei 42 de oameni se pun mai multe intrebari. De exemplu, ce cauta col. Teodorescu, loctiitorul sefului contraspionajului roman, la morga, noaptea la 2.00, sa bea cafea, asa cum a declarat el ca s-a dus sa bea cafea cu directorul Institutului Medico-Legal Timisoara? Ei s-au dus de fapt acolo ca sa aleaga cele 42 de cadavre dupa hainele pe care le aveau si la care se cunostea ca s-a tras prin buzunar. Acte nu aveau, nume nu aveau si asa i-au identificat. Acestia fusesera ucisi de antiteroristii gen. Nuta.

Rep.: Deci, cei 42 au fost impuscati la randul lor?

P.P.: Da. Daca cei 42 nu ar fi fost cei despre care vorbim, atunci de ce cadavrele nu au fost revendicate de nimeni? De rude, de exemplu! Anonimi au venit, anonimi au murit! Au fost arsi la Bucuresti ca sa li se piarda urma, iar chestia cu scandalul ca s-au ars 42 de cadavre este o chestie de propaganda fictiva.

Faptul ca asa stau lucrurile este confirmat si de modul in care s-a actionat impotriva lui Nuta. El a fost ridicat din tren cand se pregatea sa vina cu documentele la Bucuresti, inclusiv cu casetele video pe care le avea. L-au dat jos din tren si l-au urcat intr-un elicopter care a luat foc. Asa a murit gen. Nuta si Mihalea. A ars tot. N-a fost o lucrare simpla, aici au concurat foarte multe forte.

Rep.: Serviciile Secrete Romane stiau despre chestiunea asta?

P.P.: stiau despre cele doua plutoane, dar n-a stiut nimeni cum vor actiona si cum sa-i previna.

Rep.: A cui a fost ideea cu uciderea lui Nuta?

P.P.: Lucrurile au fost bine conjugate, pentru ca o racheta nu e la indemana oricui. Un elicopter nu pleaca in misiune fara ordinul cuiva. Au fost implicate institutii de rang inalt. Elicopterul era al M.Ap.N. Cred ca a fost vorba si de o implicare din partea Moscovei.

Rep.: Dupa episodul gen. Nuta, s-a incheiat interventia serviciilor secrete in Revolutie?

P.P.: Da, in 21, 22, efectivele de securitate n-au mai actionat in nici un fel.

P.P.: Au fost semnale destul de importante ca se urmareste o actiune in Capitala. Erau informatii ca grupuri ale comandouri-lor sovietice au venit de la Timisoara la Bucuresti. Au incercat sa atace o companie de pompieri de langa Ministerul de Interne si nu au reusit. Mitingul din Capitala nu trebuia sa se tina, dupa informatiile detinute de Securitatea. Col. Petrescu a luat nota care i s-a dat si a rupt-o. Mitingul a fost tinut la indemnul lui Petrescu si la influenta sa asupra lui Ceausescu.

Cei care au provocat panica la miting au venit cu simulatoare de vant, de pericol, de armament tras, de sirena. Au provocat p panica generala cu aceste simulatoare pe care nu le aveau in dotare nici armata, nici securitatea.

Rep.: Atunci cui apartineau?

P.P.: Apartineau comandourilor sovietice venite de la Timisoara la Bucuresti.

Rep.: Cine erau cei care au aparut prima data la televizor?

P.P.: Militaru, general KGB, Constantinescu, general fost kagebist, Lupoi la fel, Dinescu. Eu nu stiu ce merite revolutionare are el, dar stiu ca soacra lui era ofiter KGB la Bucuresti.

Rep.: De unde atatia morti in timpul Revolutiei?

P.P.: Pe cei de la Otopeni se stie cine i-a impuscat. Cei care au cazut in strada au fost impuscati de lunetistii din comandouri.

Marti seara, la ora 21.55, Diaconescu chefuia intr-un separeu al Restaurantului “La Cucu”, de la marginea orasului Bumbesti Jiu. De cand s-a ales cu ciolan la Consiliul Judetean, Puiu afiseaza un aer de om important si asta se vede inclusiv in “calitatea” femeilor cu care umbla, acestea nefiind niste casnice sterse, ci niste tipe destul de rasate. Ca nu umbla cu el din cauza frumusetii irezistibile e usor de dedus, chiar si de catre individul in cauza, daca se chinuie putin.

Marti seara, in prezenta unei blonde planturoase, nea Puiu parea mai degraba un adolescent indragostit lulea, decat un om cu familie si responsabilitati. In timp ce se ospatau in prezenta a inca unui cuplu, Diaconescu se apropia din ce in ce mai indraznet de iubita.

Am incercat sa-l contactam telefonic pe Puiu Diaconescu inainte de inchiderea editiei, dar se pare ca noapte de marti spre miercuri a fost una extenuanta pentru el, asa ca telefonul mobil al sau era inchis.

Nu este prima data cand persoane cu functii importante in judet au fost vazute la restaurantele din Defileul Jiului alaturi de dame de companie. “Scandal de Gorj” a prezentat in urma cu cateva luni fotografii in care apareau comisarul Ion Picu, drojdind din greu si dantuind alaturi de o dama de consumatie.

P.S. Daca se pune de un divort, oferim nevestei, de buna voie, copii dupa pozele facute in seara “delictului”.

In sprijinul acestei catalogarii au venit declaratiile martorilor care au avut ce povesti, maia ales ca Feteanu nu si-a ascuns niciodata convingerile, pe care le-a exprimat prin afirmatii de genul: “ Ce te-a facut prapaditule sa te inscrii la intovarasire? Ca daca voi prinde vreun intovarasit il voi taia cu securea!”

Mai mult decat atat, in primavara anului 1957, cand o parte din terenul pe care-l poseda intrase la comasare, Vasile Feteanu a reactionat violent la vederea membrilor comisiei care facea masuratorile si a strigat la sotie si cei trei copii pe care ii avea sa-i aduca securea pentru ca: “au venit comunistii sa ne ia pamantul. Hai sa-i omoram!”

Atitudinea lui si declaratiile martorilor au fost suficiente pentru judecatori, mai ales ca era suspectat si ca fusese legionar. El a fost condamnat la cativa ani buni de puscarie si la confiscarea intregii averi.

In 1999, in urma unui recurs in anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Vasile Feteanu si-a recuperat averea, iar hotararea prin care fusese condamnat a fost casata.

In aceste conditii, dreptul de proprietate asupra pamanturilor pe care le-a avut trebuia sa-i fie refacut in totalitate. Insa, dupa ce a trecut de comunisti si de un tribunal militar barbatul si urmasii sai s-au lovit de cineva mult mai obtuz – primarul comunei Bolbosi, Viorel Croitoru. Acesta refuza cu indarjire de ani de zile sa-i redea fiului lui Feteanu mostenirea care i se cuvine, neluand in seama ca nerespectarea hotararilor judecatoresti atrage dupa sine sanctiuni privative de libertate.

Este grav ceea ce se intampla acum in presa gorjeana! Ma gandesc cu groaza ce s-ar intampla daca unul dintre noi ar fi arestat, sau batut. Este clar ca solidaritatea de breasla n-ar mai functiona ca in urma cu patru ani, in cazul meu. si este cu atat mai grav cu cat atacurile, intermediate pana acum de organele media unde lucreaza fiecare, au devenit directe, fata in fata, fara sa conteze locul00 sau momentul. Mai mult, ele se vor muta in instantele de judecata. Incredibil! Ziaristi contra ziaristi la tribunal!

La o intrunire organizata de Agentia de monitorizare a Presei “Academia Catavencu”, colegii mei au continuat galceava, de fata cu autoritatile locale si colegii de la Bucuresti. Asist neputincios la aceasta discordie si imi pare rau ca s-a ajuns aici. Poate o strofa dintr-o poezie apartinand lui Constantin Panoiu va avea alt efect decat niste vorbe-n vant aruncate de mine: “Ca, desi-ntre ei se cearta, se urasc si s-ar manca, / isi vor da cu totii mana pentru a va-ncarcera / vor uita ca au partide si doctrine diferite, / ca s-au injurat prin piete, ca birjarii, pe sarite / si se vor uni in haita sa va muste, sa va-nfunde, / Ca sa poata ei ramane terfeliti, dar tot in frunte,….”

Deci, dragi colegi, ganditi-va la cei care jubileaza si profita de pe urma dezbinarii noastre!