Căpuşele din gâtul APIA. Grupul infracţional de la Bumbeşti-Piţic şi ciobanul „super-deştept” Petre Golu

Aşa zişii crescători de animale, deveniţi într-un cincinal multimiliardari, sunt de fapt nişte speculanţi cu fonduri europene.

Investigaţia Scandal de Gorj duce la această concluzie după o analiză amănunţită a documentelor care stau la baza alocării subvenţiilor pentru cei mai mari beneficiari ai fondurilor alocate de Comisia Europeană pentru plăţile directe din agricultură şi zootehnie.

Cazul de la Crasna prezentat în ediţia trecută a publicaţiei noastre este unul clasic de cum se obţin miliarde de lei vechi din subvenţii pe nişte documente cel puţin dubioase eliberate de autorităţile locale, însă circumstanţele prin care un cioban de la Bumbeşti-Piţic a concesionat un munte din judeţul vecin Vâlcea şi cum au conlucrat consilierii locali şi primarul Micky Nioaţă pentru a-i băga acestuia în buzunar subvenţii de aproape 100.000 de euro, anual, sunt halucinante.
În toate cazurile însă documentele pe care le analizează în final funcţionarii APIA sunt semnate şi parafate de autorităţile locale, deci sunt perfect legale, dar până la elaborarea acestora trebuie unse cu mii de euro multe „roţi” dintr-un adevărat angrenaj al corupţiei.

Despre Ion Cherciu, ciobanul „super-deştept”...

... de la Crasna, fost consilier local PRM şi mai apoi PSD, care a încasat în ultimii ani subvenţii de cel puţin 160.000 de euro, anual, după ce primăria din comună i-a pus pe tavă 440 de hectare pentru o sumă de (atenţie!) 1.000 de lei pe an, aţi citit în ediţia trecută a Scandal de Gorj.

Pe scurt, după i-a făcut cadou, aproape moca, cele 440 de hectare de păşune de pe urma cărora Cherciu a încasat atâta bănet din 2008 încoace, la începutul acestui an, când a vrut să organizeze licitaţie pentru concesionarea celor doi munţi Primăria Crasna a eşuat lamentabil.

Mai exact, preferatul primarului Aurel Vamvu, adică Ion Cherciu a cam pierdut licitaţia pentru că a ofertat un preţ mult mai mare decât cel maximal, stabilit de legislaţia din domeniu. Cu toate astea, pe data de 20 ianuarie a acestui an Primăria Crasna i-a remis lui Cherciu o adresă prin care-l înştiinţează că oferta sa a fost declarată câştigătoare. Un document aparent neimportant atâta timp cât celălalt ofertant acţionase în instanţă primăria pentru ca aceasta să fie obligată printr-o hotărâre judecătorească să încheie contract de concesiune pe cele câteva sute de hectare cu el.

Având în vedere vechile relaţii pe care le avea cu cei din Primăria Crasna, la data de 4 aprilie a acestui an, Cherciu obţine o adeverinţă cu suprafeţele pe care le avea în arendă la data respectivă, adică cele 440 de hectare şi cu doar şase zile înainte de expirarea termenului de depunere a cererilor pentru subvenţii o depune la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Gorj. Trebuie spus, totuşi, că funcţionarii de la Primăria Crasna făcuseră menţiunea pe verso acelei adeverinţe cu privire la termenele de expirare a celor două contracte de arendă. Trei zile mai târziu, la data de 7 aprilie, Cherciu revine la APIA şi şi-a completat dosarul cu adresa eliberată de primărie prin care era declarat câştigător şi cu o declaraţie pe propria răspundere în acest sens în care făcea menţiunea că până pe 10 iunie va depune şi noul contract de închiriere.

Documentul cu pricina încă nu fusese încheiat la acea dată pentru că părţile nu ajunseseră încă la o înţelegere însă, după cum recunoştea public viceprimarul de la Crasna, Duitru Blându, într-un scurt interviu acordat TVSud, în final lucrurile s-au rezolvat. „Licitaţia a dat greş pentru că preţul nu a fost cel care trebuia şi aceata s-a anulat. Până la urmă în combinaţie cu domnul Cherciu, au căzut la înţelegere pe suprafaţa respectivă, ce trebuie să ia fiecare”, a afirmat Blându.
Aşa s-a ajuns în situaţia ca cei doi ciobani, Cherciu şi Jianu să-şi împartă frăţeşte cele 440 de hectare cu condiţia să-şi retragă acţiunile din instanţă pornite împotriva primăriei.

Pe data de 3 iunie, Primăria Crasna i-a încheiat contract de închiriere pe o perioadă de 5 ani lui Ion Cherciu pentru suprafaţa de 220 de hectare de păşune,  preţul fiind de 80 de lei/hectar/an, iar două zile mai târziu funcţionarii instituţiei i-au eliberat şi o nouă adeverinţă cu această suprafaţă, documentele fiind depuse ulterior la APIA.
Deci, Primăria Crasna va încasa, anual, de la Cherciu aproximativ 17.600 de lei, în timp ce ciobanul va primi subvenţii de peste 105.000 de euro (462.000 de lei) în fiecare an, până în 2019, pentru suprafaţa respectivă.
Cazul de la Crasna, pe cât de stufos pe atât de suspect în ceea ce priveşte documentele emise de primărie, este unul spectaculos prin prisma sumelor provenite din subvenţii, însă păleşte în faţa şmenurilor de la Bumbeşti-Piţic.

Grupul infracţional de la Bumbeşti-Piţic...

Anul trecut, un consilier local de la Bumbeşti-Piţic şi alte trei persoane din comună au anunţat presa locală că vor intra în greva foamei din cauză că primăria din localitate i-a concesionat un munte unui cioban, iar ceilalţi fermieri din zonă nu mai au unde îşi paşte animalele. Aparent banală problema oamenilor şi deloc neobişnuită în Gorj, devoala de fapt o încrengătură de interese şi un adevărat grup infracţional la Bumbeşti-Piţic, cu ramificaţii într-o comună din Vîlcea, care a avut drept scop atribuirea a 200 de hectare de păşune unui cioban „super-deştept”, Petre Golu, de pe urma cărora acesta încasează, anual, aproape 100.000 de euro, subvenţii de la APIA.
Succint, în primăvara anului trecut, Primăria Bumbeşti-Piţic a primit o solicitare din partea lui Petre Golu pentru a-i fi concesionat Muntele Galbenu, aflat pe raza administrativă a comunei Mălaia – Vâlcea (!?). Cum primăria din judeţul vecin nu avea documente de proprietate pe muntele respectiv, fostul primar de acolo a fost de acord să elibereze către comuna Bumbeşti-Piţic un document prin care-i comunica faptul că poate utiliza cele câteva sute de hectare de pe muntele respectiv până se stabileşte cu exactitate proprietarul acestuia. Documentul de la Primăria Mălaia la Primăria Bumbeşti-Piţic a fost adus, după cum recunoaşte primarul Micky Nioaţă, chiar de către persoana interesată, adică de Petre Golu.
Pus în faţa faptului împlinit, Nioaţă este de acord să-i concesioneze acestuia muntele, dar nu înainte de a se consulta cu aleşii locali. „Eu am băgat în şedinţa Consiliului Local Bumbeşti-Piţic documentul adus de Golu şi ei au fost de acord să-i concesionăm. Nu există o hotărâre de consiliu ci doar un proces verbal”, spune primarul Nioaţă.

...şi alt cioban „super-deştept”, Petre Golu

Cu alte cuvinte, primarul fuge acum de responsabilitate aruncând pisica în bătătura consiliului local, însă recunoaşte că nu există nici o hotărâre legal adoptată în acest sens ci doar o simplă hârtie, fără valoare, care a fost semnată de 8 din cei 11 consilieri la domiciliul fiecăruia. Nici nu avea cum spune altfel pentru că pe contractul încheiat cu Petre Golu şi soţia acestuia există doar semnătura sa, iar documentul nu este însoţit de vreo anexă, sau hotărâre a legislativului local de la Bumbeşti-Piţic.
Golu a concesionat astfel 200 de hectare pentru următorii 10 ani şi plăteşte, anual, o chirie de 20.000 de lei către Primăria Bumbeşti-Piţic. 

La insistenţele altor ciobani din zonă, primarul Micky Nioaţă, rudă mai îndepărtată cu Petre Golu, a atacat în instanţă contractul de concesiune. Procesul s-a judecat la Judecătoria Novaci care a anulat, în septembrie anul trecut, cererea de chemare în judecată. Dovada că demersul în instanţă a fost doar de ochii lumii stă în faptul că primarul Nioaţă nu a revenit în termen de 15 zile cu o cerere de reexaminare, ci s-a mulţumit să-i prostească pe ciobanii contestatari ai lui Golu că a pierdut definitiv în instanţă. Ca să le demonstreze buna sa intenţie, în acelaşi timp a iniţiat un proces similar şi la Tribunalul Gorj, dar instanţa şi-a declinat competenţa, la începutul acestei luni, în favoarea celei de la Novaci.

Culmea, cam în aceeaşi perioadă, Primăria Bumbeşti-Piţic a scos la licitaţie un alt munte, Bălescu, tot de pe raza comunei Mălaia-Vîlcea, iar contractul a fost câştigat, la preţul de 25 de lei/an/hectar, de o asociaţie a crescătorilor de animale din zonă din care face parte ...Petre Golu. Un cioban nemulţumit care a atacat în instanţă contractul a renunţat ulterior, inexplicabil, la judecată.

Primarul Nioaţă spune că în prezent cele două primării, Bumbeşti-Piţic şi Mălaia îşi dispută în justiţie dreptul de proprietate asupra munţilor ajunşi în arendă la Golu şi la asociaţia din care face parte, cât despre relaţia de rudenie cu acesta: „Nu suntem neamuri. Este finul unui văr de-al meu”.



Trebuie menţionat că primarul Nioaţă nu a fost deranjat deloc pe această temă de poliţie sau procurori, că doar „eu nu am creat prejudicii, ci am adus un venit primăriei”.

La un simplu calcul reiese că pentru o taxă de 200 de milioane de lei vechi pe care o plăteşte primăriei, ciobanul Golu încasează anual subvenţii de peste 4,5 miliarde de lei vechi.

Claudiu Matei

  17.06.2014. 04:11

Comentarii

cosmin
03.07.2014. 09:42

si primarul de la Stanesti a dat pamant cu acte false si nu ia nimeni masuri. Corb la corb nu-si scoate ochi. Astei Romania, tara hotilor.

tismaneanu
24.06.2014. 17:46

Poate verificati si cate vaci si oi are in realitate Valentin Mucenic fiindca la APIA a declarat 300 de vaci si 1000 de oi , in realitate are 20 de vaci si 100 de oi . Cand il aresteaza DNA pentru miliardele luate subventie de la Stat .

tismana
19.06.2014. 12:38

La Tissmana de ce nu se fac controale sa vedeti cum Primarul Slivilescu a dat acte false la unii ciobani si lui Mucenic zis ,Valu, sa ia bani dela APIA GJ sau e tinut in brate?? DNA sa se auto sesizeze si sa dea catuse la Tismana cum ar fi Contabilul ,Cotan Petre,Ghinoiu zis Chiorul si vicele primar Drumen,si cum a optinut Moldoveanu Sorin autorizatia de constructie sub 4 stilpi de inalta tensiune,etc,faceti control si veti descoperi

baciul
18.06.2014. 01:16

caini latra ursul merge adica banu merge tot la jmecheri asta e viata

mircea
17.06.2014. 15:07

Dar pe Ragman Primarul de la Prigoria nu-l cautati....Ia subventii pe muntele de 400 ha si proiecte de amenajare de peste 100000 euro...tot printr-o smecherie cu un munte predat de primaria Ciocadia la Vaideeni.El aduce oile pentru subventie din Bistrita de la un prieten si dupa aceea le duce inapoi...cautai fratilor asta ia peste 200000 euro subventie.

sofi
17.06.2014. 08:26

si la primaria tismana sau luat bani de la apia de asa zisi ciobani care au impartit bani cu primaru buzianu si cu salariati primariei tot pe documente false date de ei aici de ce nu se sesizeaza nimeni .... si tot miliarde,sau furat