Ciobanii “super-deştepţi”, subvenţiile de miliarde şi încrengăturile corupţiei de la APIA Gorj

Scandalurile penale în care au fost implicaţi funcţionari superiori din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) de la nivel local şi central au determinat o creştere semnificativă a controalelor privind modalitatea de acordare a subvenţiilor.

La Gorj, după ce Direcţia Naţională Anticorupţie a instrumentat un dosar cu ramificaţii, de la agenţi agricoli de primărie şi până la fosta conducere a centrului judeţean al APIA şi a trimis în judecată cinci persoane, singura reacţie nu a venit din partea actualei conduceri a instituţiei, ci tot dinspre organele de anchetă.

Unul dintre dosarele primite de funcţionarii APIA Gorj pentru acordarea subvenţiei pe suprafaţă trebuia să le ridice acestora cel puţin un semn de întrebare şi să genereze unele verificări la nivel instituţional. Organele de cercetare pot începe verificările privind legalitatea contractelor în baza cărora se acordă subvenţii de zeci de miliarde chiar de la Primăria Crasna şi vor avea surpriza să descopere printre ciobanii miliardari şi câţiva funcţionari APIA abonaţi la subvenţii.


Chiar în primele zile ale acestui an procurorii anticorupţie...

... au trimis-o în judecată pe fosta directoare a APIA Gorj, o consilieră de la centrul local Motru şi alţi funcţionari din afara instituţiei pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie. 

Directorul APIA Gorj, Constantin Negrea, nu a ieşit public să prezinte un raport complet cu neregulile constatate măcar anul trecut şi în cele câteva luni ale acestui an, nici chiar după ce asupra instituţiei pe care o conduce şi a subordonaţilor săi a fost aruncată anatema corupţiei de către DNA şi poliţie.
Negrea preferă să prezinte nişte rapoarte lipsite de conţinut sau cu date statistice care nu interesează pe nimeni conştient fiind de faptul că din postura de director al APIA Gorj parafează cu ştiinţă, sau nu, documente de pe urma cărora unii încasează ilegal subvenţii agricole.

Cazul funcţionarilor APIA care au încasat subvenţii în mod fraudulos, sau au ajutat la obţinerea unor astfel de ajutoare din bugetul de stat şi al Uniunii Europene, nu este unul singular. Există informaţii că şi alţi funcţionari au terenuri arendate de la Primăria Crasna, în mod special, dar şi de la altele din judeţ, pe numele lor sau al unor rude.

Crasna este locul care a produs cei mai mulţi miliardari...

... în ultimii şase-şapte ani de când se acordă subvenţii agricole.
Un dosar ajuns pe masa funcţionarilor APIA pentru acordarea unor astfel de subvenţii poate deschide Cutia Pandorei în ceea ce priveşte şmenurile cu acte publice trecute cu vederea de angajaţii acestei instituţii a statului, întocmite de slujbaşii unor primării, cu acordul, girul şi complicitatea primarilor.

Pe scurt, în 2007, un personaj din zona de nord a judeţului, denumit în limbaj popular „cioban”, a mers la Primăria Crasna, fiind de-al locului şi i-a cerut primarului să-i dea în arendă câteva sute de hectare pe munţii golaşi ai comunei ca să aibă unde-şi paşte oile. Pentru un venit cât de mic la primărie, având în vedere că suma pentru care fuseseră închiriaţi munţii era una modică, şi fără să aibă habar de banii ce urmau să vină de la Comisia Europeană pentru subvenţii, primarul Vamvu a fost de acord cu târgul propus de consăteanul său.

Un an mai târziu Ion Cherciu, cioban din tagma „băieţilor super-deştepţi” cu relaţii pân’ la capitală i-a mai cerut primarului alţi munţi pe care nu-i voia nimeni, nici măcar obştile de moşneni din zonă.
Din acel moment Ion Cherciu a început să primească, anual, multe miliarde de lei vechi drept „subvenţie pe suprafaţă”, pentru cele 440 de hectare arendate aproape moca de la primărie.

Odată cu purcoiul de bani de la CE, ciobanul Cherciu a avut pretenţii şi de politician aşa că a devenit consilier local din partea PRM la Crasna.

Despre un eventual conflict de interese nu mai poate fi vorba acum pentru că, între timp, acesta şi-a pierdut statutul de ales local, însă în declaraţiile sale de avere nu a fost menţionată deloc subvenţia primită în ultimii ani, ci se poate observa doar o creştere semnificativă a sumei pe care o deţine într-un cont – 1,1 milioane de lei, la încetarea mandatului de consilier, şi unele venituri aproape constante ale soţiei, de aproximativ 150.000 de lei, anual, din apicultură şi creşterea animalelor. Trebuie spus că, potrivit datelor aflate pe portalul APIA, subvenţia pe suprafaţă, începând cu anul 2008, s-a cifrat la aproximativ 120 de euro pe hectar, cu o creştere graduală în fiecare an, ajungându-se în 2013 la 160 de euro/hectar. Adică Ion Cherciu din Crasna a încasat în toţi aceşti ani sume cuprinse între 53.000 de euro şi 70.000 de euro, pe lângă altele încasate de membri ai familiei de la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

Licitaţia care-i poate înfunda pe toţi

La începutul acestui an contractele care i-au adus atâta bănet lui Cherciu au expirat şi Primăria Crasna a organizat, de această dată, o aşa zisă licitaţie pentru închirierea celor 440 de hectare.
Potrivit legislaţiei în vigoare oferta pe care urmau s-o depună cei doi crescători de animale trebuia să ia în calcul nişte normative ale Ministerului Agriculturii (în funcţie de acestea a fost stabilită o sumă maximală pentru a se evita unele situaţii discreţionare) şi raportat la acestea să ofere un preţ.

Unul dintre ciobani, Constantin Jianu, a oferit chiar preţul maximal, stabilit de legiuitor, iar Ion Cherciu, de zece ori mai mult. Deşi primăria părea că iese în câştig dacă încheie afacerea cu Cherciu, legislaţia nu-i permitea să încheie contract cu acesta deşi l-a declarat câştigător. Situaţia extrem de încurcată urma să fie clarificată de către instanţele de judecată, pentru că ambii competitori au acţionat în judecată Primăria Crasna pentru a fi obligată instituţia să încheie contractul de arendă, amândoi ciobanii considerându-se câştigători.

Atât Cherciu cât şi Jianu erau interesaţi ca lucrurile să se rezolve repede pentru a nu expira termenul de depunere a dosarelor pentru primirea subvenţiilor pe suprafaţă pentru anul în curs.

Conştient fiind că poate pierde procesul intentat primăriei, sau că acesta se poate prelungi luni de zile, Cherciu le-a solicitat funcţionarilor instituţiei să-i elibereze o adeverinţă de la registrul agricol al comunei din care să rezulte toate suprafeţele pe care le are trecute pe numele său, inclusiv contractele de arendă, fiindu-i necesară la APIA.

Potrivit unor surse, ulterior, angajaţii APIA i-au înregistrat cererea privind acordarea subvenţiei pe suprafaţă lui Cherciu, fără menţiunile din adeverinţa de la Primăria Crasna făcute pe verso de către funcţionarii acestei instituţii cu privire la data expirării celor două contracte de arendă, aşa că ciobanul super-deştept era din nou eligibil la plată.

Admirabil! Nimic nu se pierde, totul se şmenuieşte

Rezolvarea situaţiei, într-un mod amiabil şi fără să se fie atrasă atenţia organelor extrem de „vigilente” către Crana, a fost găsită de autorităţile locale care l-au chemat pe Jianu la negocieri. Decât să stea luni de zile să se judece cu primăria, ciobanul a acceptat propunerea autorităţilor (atenţie!!!) – încheierea unui contract de arendă pentru suprafaţa de 200 de hectare, cu condiţia de a-şi retrage acţiunea de pe rolul instanţei.

Bineînţeles că restul de 220 de hectare i-au fost oferite lui Cherciu, pentru ca toată lumea să fie împăcată şi nimeni să nu piardă bani. Aşa că ciobanii şi-au putut depune documentele pentru a primi subvenţia pe suprafaţă şi chiar dacă aceasta va fi mai mică cu 1% pentru fiecare zi de întârziere peste termen, acest lucru nu-i afectează foarte tare pe băieţii deştepţi ai subvenţiilor de la CE.

Averea, la vedere, a ciobanului Ion Cherciu a crescut considerabil în ultimii ani: 1,1 milioane de lei în cont, un Volskwagen Passat şi un Mitsubishi L200.
Surse credibile spun că din parcul auto al familiei mai face parte şi un BMW decapotabil.



Claudiu Matei

  10.06.2014. 04:53

Comentarii

niki
23.06.2014. 23:23

la tismana multe magari se fac sau loat banii pe subventi ca sasi faca vile masini de lux si ei nau nici o oaie si care au nu li se abroba dosaru ca nau relatii mie rusine sa spun ca sant roman ferivicati fam elena si voiciu

NEGRUTA
18.06.2014. 00:59

PRIMARIA MALAIA ESTE FOARTE GENEROASA CU CIOBANII DESTEPTI.CEVA MA FACE SA CRED CA DOMNUL GOLU SI DOMNUL RAGMAN AU AFACERE COMUNA CU MUNTII DE LA MALAIA.PENTRU VINDECAREA NEAMULUI RUGAM VERIFICATI SUPOZITIA MEA,NU CRED CA MA INSEL.

misu
15.06.2014. 21:19

Ungureanu de la APIA

sofi
12.06.2014. 22:45

si la tismana sa luat bani de catre uni asa zis ciobani sute de milioane pe care iau impartit cu primaru buzianu si cu angajati primariei aici nu controleaza nimeni

popescu alina
11.06.2014. 21:20

Verificati va rog la Bumbesti-PITIC pe Golu Petre si va veti lamuricu adevarat de mafia de la APIA

popescu alina
11.06.2014. 21:18

Credeti ca numai la Crasna?Va inselati, la Bumbesti Pitic este un cioban care a facut vila, are un jep din subventii, se chiama Golu Petre si mai sunt va mai pot da exemple.Dar ca Golu de "smecher" cu relatii mari pentru a obtine subventii greu mai gasesti...

bety
11.06.2014. 07:28

si la tismana sau luat bani in perioada 2008 /2012 avem si noi ciobani miliardari care au impartit bani cu primaru Buzianu ,si cu functionarii din primarie aici nu vine nimani sa verifice o sa ramina asa ....

mircea
10.06.2014. 16:48

Verificati si Primarul de la Prigoria ....Ragman ia peste 10 miliarde pe an ,muntii,proiecte pe munti unde n-a facut nimic,oi pe care le plimba din Bistrita in Gorj....

apia
10.06.2014. 08:25

Bety cea urata nu are nimic de spus