Statuia cu bust generos a Arethiei Tătărescu, în vizorul Curţii de Conturi

În aceste zile, o echipă de inspectori de la Camera de Conturi Gorj face o verificare în situaţia financiar-contabilă, de pe ultimii doi ani, a Muzeului Judeţean ,,Al.Ştefulescu” din Târgu-Jiu.

Se are în vizor felul defectuos în care s-au gestionat banii publici mai ales pentru plata lucrării ,,Arthia Tătărescu”, statuia sexy realizată de Paul Popescu, pentru care instituţia publică a plătit aproape o jumătate de miliard de lei vechi, trebuind să fie coborâtă de pe soclu. Se mai are în vedere şi statuia lui Gheorghe Tătărescu dar şi alte lucrări plătite de muzeu, fără licitaţie, şi fără autorizaţie din partea Ministerului Culturii pentru amplasare în locuri publice.

De vreo două săptămâni la Muzeul judeţean, ca şi la instituţiile de cultură subordonate Consiliului Judeţean Gorj, se desfăşoară un control al Camerei de Conturi. Se verifică situaţiile financiar-contabile şi achiziţiile făcute de aceste instituţii. La Muzeul judeţean s-au făcut de altfel cele mai multe achiziţii cu probleme. Este cazul achitării statuii Arethiei Tătărescu, bustul fiind implicat într-un scandal care a depăşit nu numai graniţele judeţului, ci şi ale ţării, apărând în presa internaţională, pentru care Muzeul judeţean a plătit, în toamna anului trecut, suma de 453 de milioane de lei vechi.

Banii au ajuns la artistul plastic Paul Popescu, căruia i-a fost încredinţată lucrarea, pe comandă, fără licitaţie publică în SEAP. De altfel, muzeul a mai plătit, în acelaşi mod, şi pentru alte lucrări, astfel întâmplându-se şi pentru bustul fostului prim-ministru Gheorghe Tătărescu, asta în 2011. Nici atunci nu s-a făcut licitaţie şi nici nu s-a cerut avizul Ministerului Culturii.

Publicaţiile Muzeului Judeţean, luate la puricat

De altfel, nu numai pentru statui se dau bani cu nemiluita de la Muzeul judeţean, recent instituţia plătind 320 de milioane de lei vechi pentru un album dedicat Muzeului de la Curtişoara, de o calitate îndoielnică, şi care se comercializează de către ,,Al.Ştefulescu” pentru 40 de lei bucata. Albumul, potrivit criticilor, are doar un text de circa două pagini, în rest fiind doar fotografii, nu ale monumentelor de la Curtişoara, ci a unor tinere interprete de muzică populară, vedete în devenire.
Muzeul publică, în aceeaşi manieră, şi revista de istorie Litua, care, pentru a fi voluminoasă, cuprinde şi materiale de politică externă şi despre judeţe îndepărtate de Gorj, deşi ar trebui să valorifice doar studii şi cercetări din judeţul nostru. Revista se comercializează cu 50 de lei bucata, având un tiraj de cel puţin 200 de volume.

Bani aruncaţi aiurea pe delegaţii

Inspectorii verifică şi felul cum sunt cheltuiţi banii muzeului pe deplasări fictive, pe diurne şi pe prime care nu sunt prevăzute pentru angajaţi ori pentru conducere. Şi în acest caz au fost reclamaţii cum că salariaţii muzeului merg la simpozioane doar pe hârtie şi, pentru a fi trecuţi în programe, îşi decontează deplasări pe care nu le fac şi încasează astfel bani pe nemuncă.

Aluminiul dispărut, sub lupa verificatorilor

În cadrul verificării nu va fi trecut, cu siguranţă, cu vederea prejudiciul creat Muzeului Judeţean Gorj prin dispariţia a peste 10 tone de aluminiu, adică fostele vitrine de expoziţie ale instituţiei, care s-au făcut ,,pierdute” din podul muzeului. Pentru această speţă există o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu, în curs de cercetare. Prejudiciul adus instituţiei prin sustragerea acestor vitrine depăşeşte cu uşurinţă 3 miliarde de lei vechi.

MIHAI CĂLINESCU  

  

 

  23.06.2014. 23:26

Comentarii

gunoiul
25.06.2014. 18:14

marinoiule, spune cum ne luai la prasit.termopanele de la apartament cu cine le/ai montat?

avortonul
25.06.2014. 14:35

articol scris la comanda care nu se fundamenteaza pe fapte reale.