Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 97 - 3 - 9 martie 2006
Noul director al SNLO trebuia să facă puşcărie
Omul lui Manţog, recent instalat în funcţia de director al SNLO ar fi trebuit să facă puşcărie dacă în urmă cu trei ani o ordonanţă a Guvernului Năstase nu ar fi dezincriminat pe şest infracţiunea.
Până la doi ani de puşcărie ar fi putut fi condamnat actualul director pe vremea când era ştabul echipei Minerul Motru.
Daniel Burlan, proaspătul director general al Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, ar fi putut deveni un deţinut de drept comun dacă schimbarea legislaţiei nu i-ar fi salvat libertatea şi bineînţeles onoarea. El a prejudiciat bugetul statului cu 4,4 miliarde de lei, în calitate de preşedinte al Clubului de Fotbal Minerul Motru. Un control financiar desfăşurat anul trecut a scos la iveală contribuţia preşedintelui Burlan la neplata impozitelor pe veniturile din salarii, contribuţia individuală la asigurările sociale de stat şi contribuţia asigurărilor la fondul asigurărilor de sănătate.
Pe timpul cât era mai marele clubului de fotbal motrean, Burlan n-a achitat 3,3 miliarde de lei, impozit pe venituri din salarii, 754 milioane de lei contribuţie la fondul de sănătate şi 283 milioane de lei contribuţie individuală la asigurările sociale de stat.
Luat la întrebări de organele abilitate, actual director al SNLO a pretextat neconvingător că:” sursele de finanţare sunt insuficiente faţă de necesarul de resurse pentru finanţarea clubului”.
Adică, cu alte cuvinte, n-au fost bani nici pentru altceva, dar pentru bugetul statului. Lucrul total neadevărat, în condiţiile în care, clubul efectuase, în aceeaşi perioadă, alte plăţi, atât prin virament, cât şi prin casierie. Numai pentru a intra în legalitate nu se găsiseră bani.
Era o vreme când stopajul la sursă, adică neplata taxelor şi impozitelor, era considerat ilegalitate şi era pedepsită cu închisoare, sau amendă penală, numai că sub Guvernul Năstase infracţiunea a fost discriminată având în vedere că, la nivel de ţară, prea multe persoane şi prea importante ar fi trebuit să intre în puşcărie.
Pentru că stopajul la sursă este pedepsit şi de către Codul Muncii, apărut ulterior discriminării infracţiunii, acum se lasă la aprecierea magistraţilor dacă vinovaţii de comiterea unei astfel de ilegalităţi răspund penal, sau doar li se aplică o amendă nesemnificativă.
În cazul Daniel Burlan lucrurile vor rămâne cu siguranţă în stadiul în care se află în prezent, doar e susţinut de Ionel Manţog, omul care a reuşit să îngroape şi detaliile unor afaceri murdare mult mai serioase decât în acest caz.
Cu o susţinere foarte solidă lui Burlan nu-i rămâne decât să nu-şi dezamăgească “stăpânul”, atunci situaţia schimbându-se cu siguranţa.
• Claudiu Matei Ofiţer de la “Doi şi un sfert” tartor la jandarmi
Un ofiţer al Serviciului secret al Ministerului de Interne face legea la Comandamentul de Jandarmi Gorj. Inspectorul principal Sorin Trotea de la UM 0962, cel care se ocupă cu protecţia cadrelor la CJ protejază după cum îi dictează interesele.
În iunie anul trecut, la Comandamentul de Jandarmi a avut loc o revoltă a subofiţerilor cauzată de comportamentul de mahala al şefului de stat major, colonel Florin Popescu.
Acesta a dat ordin ca în dimineaţa zilei de 18 iunie, anul trecut, toţi subofiţerii de la CJ să meargă la poligonul de trageri indiferent dacă intră în tură la acea oră sau ies din schimbul de noapte. Cum subofiţerii care tocmai veniseră din misiune au ripostat, şeful de stat major a trecut la injurii şi ameninţări trimiţându-I pe jos în poligon la capătul celălalt al oraşului. Ca pedeapsa să fie dusă până la capăt, colonelul a ordonat ca şi la întoarcere cei m52 de ofiţeri să meargă tot pe jos. A urmat imediat o misiune la şcolile din municipiu, pentru cei care au rămas la serviciu, iar apoi la un meci de fotbal, programul terminîndu-se înj jurul orei18. Mai mulţi subofiţeri au dorit să anunţe Ministerul de Interne despre comportamentul colonelului Popescu însă, a intervenit inspectorul principal, de la fosta “Doi şi un sfert”, Sorin Trotea care I-a asigurat pe militari că va rezolva el problema. Surse din cadrul CJ afirmă că ofiţerul i-a pus pe jandarmi să întocmească rapoarte despre acel incident şi să le pună sub uşa biroului său. Angajatul UM 0962 a promis că va rezolva probleme prin metode specifice, numai în cazul în care incidentul nu va ajunge la urechile celor din MAI.
Aceleaşi surse au precizat că tot scenariul a fost pus la cala de către comandantul CJ, colonelul Vasile Tâlvescu, împreună cu ofiţerul de la “Doi şi un sfert” pentru că în mod normal orice revoltă a militarilor trebiue adusă imediat la cunoştinţă superiorilor din MAI.
La finele aceluiaşi an, ofiţerul UM 0962 a avut de rezolvat un caz la fel de grav. Un sergent angajat a fost reclamat de o tânără că a violat-o şi tâlhărit-o după ce aceasta a refuzat să menţină relaţia cu militarul. Femeia a ajuns iniţial la comandantul CJ şi I-a povestit cum sergentul a intrat peste ea în garsoniera sa din nordul oraşului după ce refuzase să-l mai vadă, a întreţinut relaţii sexuale cu ea împotriva voinţei acesteia şi I-a luat telefonul mobil. Curios este faptul că nici comandantul şi nici chiar ofiţerul Trotea nu au adus la cunoştinţă Parchetului aceste aspecte. Mai mult, sergentul a fost înaintat la gradul de subofiţer iar ca pedeapsă (!?) a primit un post la Novaci.
Aceleaşi surse susţin că subofiţerul ar fi scăpat de rigorile legii datorită prieteniei unchiului său, ofiţer în cadrul CJ cu inspectorul principal Trotea.
• Adrian Iovan Consilierii locali au dobândit noi averi
Declararea averilor este o corvoadă pentru majoritatea funcţionarilor publici care trebuie să recurgă la tot felul de tertipuri pentru a nu-şi expune prosperitatea, de cele mai multe ori dubioasă, în faţa opiniei publice.
Aşa că, periodic, atunci când trebuie schimbate declaraţiile, apar mereu fluctuaţii de bunuri mobile sau imobile, precum şi de statut. Ultimele şase luni au adus pentru aleşii locali ai Târgu-Jiului schimbări benefice, pentru unii, care demonstrează că poţi prospera lejer atunci când jonglezi banii publici.
Consilierii locali ar fi trebuit să-şi prezinte raportul de activitate pentru anul trecut, nu de alta dar să-şi justifice, unii dintre ei, indemnizaţia încasată. Doar 15 dintre aceştia au făcut acest lucru până joi, 2 martie, restul urmând să-şi depună rapoartele săptămâna viitoare.
În cazul în care au dobândit noi bunuri aleşii locali trebuie să-şi reînnoiască declaraţiile de avere, în caz contrar, legea prevede declanşarea din oficiu a procedurii de control.
Primarul Florin Cârciumaru deţinea până în luna ianuarie 2006 două autoturisme, o Dacia 1310 şi o Skoda Octavia. Maşinile au dispărut din declaraţia de avere dată în luna respectivă, motivele putând fi omisiunea, conservarea de către primar a bunurilor personale, în condiţiile în care are maşină de serviciu (sic!), lipsa fondurilor necesare achitării taxelor care să permită folosirea maşinilor, sau pur şi simplu le-a vândut şi nu-şi mai aduce aminte.
În privinţa consilierilor municipali lucrurile stau cu mult mai bine decât în cazul primarului, care de ani de zile de când ocupa fotoliul de prim edil nu s-a îmbogăţit deloc, din contră ar putea fi chiar sărac dacă toate hotărârile judecătoreşti ar fi puse în executare.
Cu o indemnizaţie de 2.800.000 de lei vechi pe lună, pentru o şedinţă de consiliu local, consilierii îşi permit să mai adauge câte ceva la averea personală, nu mult, pentru a nu fi suspectaţi că se ocupă cu chestii ilegale.
Consilierul Vasile Antonie şi-a adăugat la proprietăţi un teren de 5000 mp cumpărat chiar în municipiu, unde terenul, după cum se ştie, nu este deloc ieftin.
Lui Liviu Câlniceanu lucrurile i-au mers din plin în ultimul timp. A devenit administrator la o societate, SC Terasol SRL şi preşedinte la Atcom Târgu-Jiu.
Şi cum îi stă bine unei persoane atât de importante şi-a luat şi un autoturism mai acătării, un Volswagen. Nici înainte de ultima declaraţie nu stătea rău, fiind preşedinte la SCA Jiul, membru în consiliu de administraţie la UEF Motru şi proprietar al unei case în Târgu-Jiu.
Influenţaţi de profitul pe care-l aduc investiţiile imobiliare, Constantin Lemnaru şi Aurel Popescu au devenit proprietari de terenuri, primul deţinând acum unul în suprafaţă de 480 mp, iar cel de-al doilea de 757 mp.
Nicolae Mergea a preferat în schimb să achiziţioneze două autoturisme, exemplu urmat şi de Ileana Micu Rovenţa, care însă s-a limitat doar la unul, Peugeot.
Unii au avut noroc la funcţii, lucru care le va aduce cu siguranţă în viitor şi bani pe măsură. Ion Puiu a devenit membru în consiliu de administraţie la Complexul Energetic Rovinari, iar Elena Roată director adjunct la Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu”.
Alţii printre care şi viceprimarul Roman Bărbuţi, consilierii Sanda Mischie, Traian Pătrăşcoiu, Gheorghe Pigulea, Nicolae Predescu , au rămas cu aceleaşi averi care le-au avut şi în urmă cu şase luni. Există însă o mică excepţie în cazul lui Pătrăşcoiu care a luat, recent, ţeapa vieţii lui prin concesionarea unui teren de la Primăria Târgu-Jiu, pentru care a licitat şi va plăti aproape un miliard de lei, în condiţiile în care alţii au contractat suprafeţe identice la preţuri de două-trei ori mai mici.
Singurul care e sărac lipit pământului, conform, bineînţeles declaraţiei de avere, este Adrian Tudor, care nu deţine nici măcar o cameră într-un cămin de nefamilişti, declaraţia sa fiind complet goală.
Consilierii judeţeni nu s-au obosit să-şi reînoiască declaraţiile de avere sau nu au dobândit nimic în ultimul an.
• Mihai Popescu Manţog a primit şpagă 30.000 euro?
Ionel Manţog, secretar de stat în Ministerul Economiei şi Comerţului este implicat în măsluirea unui raport al instituţiei la SC Miniera Banat SA.
Conform presei centrale, Manţog a păstrat în conducerea Minei Anina directorii vinovaţi de producerea accidentului de acum câteva luni.
Mai mult, în consiliu de administraţie al SC Miniera Banat SA, Manţog şi-a plantat o rudă de la Tg-Jiu.
Responsabil cu sectorul minier în cadrul MEC, Ionel Manţog a făcut un control doar pe hârtie în urma accidentului de la Mina Anina şi cum era de aşteptat morţii sunt vinovaţii.
Pentru a nu cerceta problema la faţa locului, Manţog s-a oprit din drum la Băile Herculane, unde a fost protagonistul unui chef de zile mari. Şi cum era nevoie şi de ceva mai consistent, Manţog s-a ales şi cu 30.000 de euro “primă” pentru păstrarea în funcţie a lui Nicolae Calamariu, directorul de la Mina Anina. Cu toate că nu există dovezi care să demonstreze acest fapt, există destule voci care pot descrie în amănunţime cum s-a făcut tranzacţia.
Mai mult decât toate aceste acuze, un fapt rămâne cert. Din consiliul de administraţie al SC Miniera Banat face parte avocata Liao, din Tg-Jiu, fina preşedintelui organizaţiei de femei a PD Gorj, Maricica Moţa, susţinătoare ferventă a lui Manţog la preşedinţia partidului.
• Adrian Iovan Firme gorjene pe harta spălării banilor Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (OPCSB) monitorizează zeci de firme gorjene, ceea ce demonstrează că şi afaceriştii gorjeni s-au calificat în inginerii financiare care le aduc sute de miliarde de lei profit şi răspundere penală zero. Averile impresionante ale unor oameni de afaceri îşi pot găsi justificarea în tranzacţii financiare cel puţin ciudate care au loc prin conturi deschise la diverse bănci. Acestea îşi fac datoria şi raportează OPCSB tranzacţiile suspecte sau pe cele care depăşesc 10.000 de euro, însă, până acum nu s-a auzit, cel puţin în Gorj, să se declanşeze o anchetă penală la indicaţia Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instituţie unde sunt transmite datele de către Oficiu.
Surupăceanu cap de afiş
În luna martie 2004, Banca Comercială Română a sesizat Oficiul cu privire la nişte tranzacţii dubioase efectuate între anumite societăţi printre care se regăseau şi unele ale fostului prefect Mugurel Surupăceanu. Una dintre acestea, SC Magico Trading SRL a primit prin mai multe tranzacţii succesive în aceeaşi zi un miliard de lei din contul Energoreparaţia. Firma lui Surupăceanu a vărsat la rândul său două miliarde în contul unei societăţi din Horezu, Megtyl, unde fostul prefect se regăsea în calitate de asociat. Motivul viramentului a fost “contravaloare avans marfă”, cu toate că în contabilitatea ultimei firme nu exista nici un act financiar care să ateste acest lucru. Pe o altă firmă pe care o patrona, SC Eufrat SRL, Surupăceanu a făcut, în luna iunie 2004, mai multe “plăţi anticipate”, în afara ţării, în valoare de 49.000 de euro, bani pentru care nu s-a mai primit marfa pe care, chipurile, voia să o aducă din import. Pentru a pune în mişcare tot acest carusel financiar a fost nevoie de implicarea a opt firme, majoritatea aparţinând lui Surupăceanu şi de 19 persoane.
Alte 15 firme gorjene în vizorul OPCSB
Tot BCR a adus la cunoştinţă OPCSB detalii despre o tranzacţie care a avut loc între societăţile a doi dintre cei mai cunoscuţi şi bine cotaţi oameni de afaceri din Gorj. În luna martie 2004, SC Arucela SRL a deschis un cont la banca amintită şi patru zile mai târziu a făcut şi primul transfer, nouă miliarde de lei către SC Lexi Star SRL, sumă care reprezenta contravaloarea unui contract care avusese drept obiect “vânzarea-cumpărarea de ţesătură impregnată tip EP din import”. Banca a considerat că acest transfer este suspect având în vedere că SC Lexi Star avea ca obiect de activitate producţia şi prelucrarea cărnii, deci cumpărarea de materiale textile a fost considerată inutilă. Alături de cele două firme, în adresa trimisă Oficiului au mai fost amintite şi alte şase care au participat la această tranzacţie. Recordul este însă deţinut de către Mariţa Stănescu, împuternicită a două firme care se ocupă cu fier vechi, SC Goby SRL şi SC Corpmetal SRL. Femeia a efectuat un număr însemnat de operaţiuni, în perioada iulie-octombrie 2004, în sumă de 18,630 miliarde de lei în contul SC Corpmetal. Iar pe cea de-a doua firmă a retras în numerar 1,515 miliarde de lei. Firmele fraţilor Potârcă au fost şi ele monitorizate, justificat de data asta, având în vedere că ei sunt implicaţi în mai multe dosare penale. Toate tranzacţiile efectuate de către Olinton Prod SRL, Siatra Prod şi Demrax, societatea unei apropiate a clanului Potârcă, au fost raportate la Oficiul de Spălare a Banilor. SC Regina SRL Craiova, societate pe care Genică Boierică şi Niculina Stoican au obţinut rambursare ilegală de TVA, a fost şi ea, bineînţeles, verificată de către Oficiu. • Daniel Dumitriu
Elefanţii (tableta)
În martie, anul trecut, se anunţa cu mare pompă schimbarea directorilor Vulpe de la SNLO şi Marin de la CE Turceni. Îmi amintesc cum presa, conform surselor demne de toată încrederea, prefigura echipele pe care cei doi noi directori, Trotea, respestiv Simionescu urmau să şi le facă pentru a duce la capăt “planul de management”. La fel de bine îmi aduc aminte că imediat după aceea Manţog a fost uns secretar de stat pe la MEC şi toate “planurile de management” ale acestor directori au devenit hârtie igienică. Manţog a făcut echipele, Manţog lista cu rezervele şi acum, iată, schimbările. “Ministrul” şi-a început jocul de glezne cu pitularea dosarelor strămutaţilor şi a continuat cu plantarea sa, a rudelor şi prietenilor în consilii de administraţie din minerit şi energie. Şi cum obrazul subţire, de secretar de stat, cu cheltuială se ţine, Manţog şi-a băgat firmele prietenilor să “liciteze” pentru lucrări în minerit şi, culmea, acele societăţi au câştigat milioane de dolari în mai puţin un an de zile. Cât despre directorii Trotea şi Simionescu, aceştia nici măcar n-au apucat să sărbătorească un an în funcţie că au şi fost daţi afară. Manţog şi-a completat echipele în minerit, dacă e să ne luăm dupa noile numiri ale lui Ilinca la Turceni şi Burlan la SNLO, cu oamenii săi. “Ministrul”a învăţat jocul dă capitală şi cei schimbaţi sunt puşi în alte posturi remunerate gras, evitând astfel spovedirea acestora în presă şi deconspirarea şmenurilor la nivel înalt. Dar iată că unul din oamenii plantaţi recent de Manţog se dovedeşte a fi un elefant hârşit în ale şmenurilor- deşi n-ar părea. Este extrem de greu de intrat în interiorul afacerilor din minerit pentru că jungla numită SNLO este bine păzită de la Bucureşti. “Scandal…” va prezenta în curând o megaescrocherie a capilor din minerit, parafată la finele anului trecut, de pe urma căreia a beneficiat grupul de interese condus de Manţog. • Claudiu Matei
Recomandă acest articol:
03.03.2006. 14:44
Comentarii
Acest articol n-are nici un comentariu.
Lasă un comentariu
Scandal de Gorj nu este responsabil juridic pentru continutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.
* = câmp obligatoriu