Prima pagină · Ancheta · Consilierii judeţeni au ieşit „pe plus” la avere, din contracte cu statul

Consilierii judeţeni au ieşit „pe plus” la avere, din contracte cu statul

În vreme de criză, unii dintre aleşii judeţului au reuşit să facă achiziţii imobiliare importante, să-şi cumpere maşini, dar să pună şi bani deoparte. Cel puţin trei dintre consilierii judeţeni din Gorj au derulat contracte destul de consistente cu primării comunale, pentru prestări servicii în domeniul securităţii muncii, dirigenţie de şantier, sau pur şi simplu au montat camere de luat vederi pe uliţele satelor. Una peste alta, la final de mandat, majoritatea aleşilor au ieşit „pe plus” la capitolul avere, comparativ cu momentul în care au fost validaţi ca şi consilieri judeţeni. Practic, aceştia au strâns în patru ani, cât poate nu strânge un om obişnuit într-o viaţă întreagă.

Crăciunescu şi Orzan, contracte cu primăriile PNL

Ion Crăciunescu, şef de serviciu în cadrul Hidroelectrica a avut, în ultimii patru ani, şi statutul de consilier judeţean din partea PNL. El n-a stat degeaba în acest timp, ci a profitat la maximum de pe urma faptului că relaţiile cu colegii de partid îţi pot aduce beneficii facile. Doar anul trecut, Primăria Câlnic, condusă de colegul Dumitru Vulpe, a avut nevoie de serviciile lui Ion Crăciunescu, ca şi diriginte de şantier în patru contracte publice derulate la nivelul comunei. Drepturile băneşti ce i-au revenit lui Crăciunescu pentru prestaţia sa s-au ridicat la suma de 26.600 de lei, nefiind însă singurii câştigaţi de pe urma aceleeaşi orientări politice cu a unora dintre primarii gorjeni. În anii 2008 şi 2009, Ion Crăciunescu a mai câştigat 23.000 de lei fiind contractat de către aceeaşi Primărie Câlnic, dar şi de Primăria Scoarţa, unde primarul avea aceeaşi coloratură politică. Ajutat şi de colegii de partid, care n-ar fi găsit un alt diriginte de şantier mai bun decât confratele politic, Ion Crăciunescu a pus ban pe ban şi astfel a reuşit ca în 2010 să economisească 195.000 de lei, iar în 2011, alţi 15.000 de lei, bani pe care îi păstrează în două depozite bancare. Nu toţi banii au fost puşi totuşi deoparte pentru zile negre, Crăciunescu împrumutându-şi fiul cu o sumă pe care alţii nu o strâng o viaţă întreagă: 58.000 de euro.
Un alt consilier din partea PNL, Gheorghe Orzan, a făcut un ban în plus de pe urma primăriilor unde edili au fost colegi de partid. El a asigurat şi montat sisteme de supraveghere stradală şi sisteme de alarmă pentru Primăriile Brăneşti, Târgu-Cărbuneşti, Licurici, Runcu şi Leleşti, dar şi pentru Universitatea „Constantin Brâncuşi”. Câştigurile sale totale de pe urma acestor contracte s-au ridicat, anul trecut, la 150.000 de lei. 

Boldor, afaceri cu primarii colegi de partid

Corneliu Flitan Boldor, inginer în cadrul SNLO şi consilier judeţean din partea PSD, a suferit şi el de aceeaşi meteahnă ca Orzan şi Crăciunescu, adică foamea de bani publici şi a profitat atât cât a putut de pe urma relaţiilor de partid.
În ultimii doi ani, nu mai puţin de 11 primării au avut nevoie de consilierul judeţean, de data asta în calitate de afacerist. Boldor a asigurat „securitatea şi sănătatea în muncă a lucrătorilor” pentru Primăriile Plopşoru, Bustuchin, Bengeşti Ciocadia, Ţânţăreni, Albeni, Băleşti, Stoina, Bolboşi, Căpreni, Cruşeţ şi Baia de Fier. Toţi cei 11 primari cu care Boldor a încheiat contracte sunt colegi de partid cu el, fapt care te face să te gândeşti la subiectivismul cu care i-au fost acordate contractele. Suma câştigată de consilierul judeţean este destul de consistentă, 35.900 de lei, şi ar fi fost normal ca acele contracte să nu-i fie servite direct. De bun simţ era măcar o selecţie de oferte, în care criteriul principal să nu fi fost carnetul de partid identic cu al primarului. 

Manţog a investit în comuna natală

Fostul lider la PDL, Ionel Manţog, nu este genul de individ care se implică făţiş în afaceri, dar asta nu înseamnă că i-a mers prost în perioada 2008-2012. Ba din contră, el a devenit latifundiar în comuna natală şi a pus şi la puşculiţă ceva economii. La începutul acestui an, Manţog, presimţind că la un moment dat se va întoarce la origini, a cumpărat în Ilovăţ, judeţul Mehedinţi, cinci terenuri, din care 2.600 mp de intravilan şi 6.800 mp alte categorii de terenuri. Planul său de a avea cât mai multă avere în localitatea natală a început în anul 2009, când Manţog şi-a cumpărat, la Ilovăţ, o casă. Având tot ceea ce-i trebuie unui carierist cu viaţă tumultuoasă, care poate plănuieşte o retragere în liniştea locurilor natale, Manţog nu îşi poate face griji nici pentru partea financiară, deoarece, doar anul trecut a depus într-un cont bancar 53.400 de lei, iar ca şi consilier al directorului general al Complexului Energetic Turceni a câştigat 8.250 de lei, lunar.
Dumitru Mareş a încasat şi el, timp de patru ani, indemnizaţia de consilier judeţean, desemnat de PDL şi ca orice persoană cu dare de mână, având în vedere că deţine mai multe spaţii comerciale pe care le închiriază şi a fost consilier al directorului UEF Motru, şi-a permis să-şi cumpere ce i-a poftit inima. Adică o casă în Motru, pe care a achiziţionat-o anul trecut şi o autoutilitară VW. Dacă cineva şi-ar putea face griji că Mareş şi-a epuizat toate resursele pe ultimele achiziţii făcute este bine de amintit faptul că acesta a câştigat, doar de pe urma închirierii, către mai multe firme, a imobilelor pe care le deţine, 40.000 de lei.
Andrei  Maioreanu nu se poate plânge nici el că i-a mers rău în ultimii ani, el cumpărând anul trecut, un teren în municipiul Târgu Jiu.

Popa – 11 salarii

Valentin Popa este un personaj cu un program extrem de încărcat, ce te face să te întrebi cum reuşeşte, dacă reuşeşte, să-şi ducă la îndeplinire toate atribuţiunile în opt, sau zece ore, zilnic. Consilier judeţean şi lider sindical, Popa a prestat şi pentru diferite firme şi organizaţii sindicale, ajungând, la finalul anului trecut, să încaseze 11 salarii. El a fost remunerat de Spitalul Judeţean Târgu-Jiu, Ordinul Asistenţilor  Medicali, UJT Sanitas, CNSLR Frăţia, ISCS „Constantin Noica”, Federaţia Sanitas Bucureşti şi alte patru societăţi comerciale. Din toate aceste joburi, Valentin Popa a reuşit să strângă, la finalul lui 2011, 97.000 de lei. 
O activitate mai puţin epuizantă a avut pedelistul Gheorghe Mitescu, care s-a rezumat doar la funcţia de inspector şcolar general adjunct şi cea de consilier judeţean. Cu toate astea, a reuşit să-şi deschidă un cont bancar frumuşel, cu 20.000 de lei.
Corneliu Gârjoabă, fost director în cadrul CE Turceni, n-a terminat nici el pe minus mandatul de consilier judeţean, făcând, anul trecut, două schimburi de terenuri cu CE Rovinari. În primul caz, a fost vorba de 3.600 de mp, iar în cel de-al doilea de 4.800 mp.  În plus, a reuşit să pună deoparte 60.000 de lei, pe care i-a pus la păstrare într-un cont bancar, în care are în total 256.000 de lei.
Vasile Râbu, actualmente doar consilier judeţean, după ce a optat pentru o funcţie de director în minerit în detrimentul celei de vicepreşedinte al consiliului judeţean, şi-a achiziţionat anul trecut două terenuri şi o casă în judeţul Mehedinţi. Radu Angheloiu, celălalt vice al consilului, rămas chiar şi fără un post de consilier judeţean, după ce a căzut în dizgraţie în cadrul PNL-ului, a reuşit să strângă, în ultimii ani, destul cât să trăiască fără griji. În anul 2009, şi-a deschis două depozite bancare cu 7.000 de euro, respectiv 5.000 de lei, în timp ce în 2010 a strâns 68.000 de lei în patru conturi bancare. În anul 2011, a pus deoparte doar  8.000 de lei. 

Neli Matei

Recomandă acest articol:

  26.06.2012. 07:58

Comentarii

ionel
04.07.2012. 20:13

Informatiile dv. sunt bine verificate?parca sunt naucitoare sumele,numarul de salarii,etc.

popa
29.06.2012. 08:47

Popa – 11 salarii

Valentin Popa este un personaj cu un program extrem de încărcat, ce te face să te întrebi cum reuşeşte, dacă reuşeşte, să-şi ducă la îndeplinire toate atribuţiunile în opt, sau zece ore, zilnic. Consilier judeţean şi lider sindical, Popa a prestat şi pentru diferite firme şi organizaţii sindicale, ajungând, la finalul anului trecut, să încaseze 11 salarii. El a fost remunerat de Spitalul Judeţean Târgu-Jiu, Ordinul Asistenţilor Medicali, UJT Sanitas, CNSLR Frăţia, ISCS „Constantin Noica”, Federaţia Sanitas Bucureşti şi alte patru societăţi comerciale. Din toate aceste joburi, Valentin Popa a reuşit să strângă, la finalul lui 2011, 97.000 de lei.