Interpusul lui Surupăceanu a scăpat, deocamdată, de puşcărie. Nu şi deputatul penal
Personajul care a preluat una din firmele lui Surupăceanu, la începutul lui 2004, Bogdan Stanciu, a fost achitat de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cazul primului buldotanc plasat de firma deputatului PSD către Romsilva.
Curios este că, deşi era asociat în firma care a tras ţeapă Regiei Naţionale a Pădurilor, Surupăceanu nu a fost citat nici măcar ca martor în acest dosar.
Cei care l-au apărat în instanţă pe interpusul deputatului penal sunt persoane importante din cadrul Direcţiei Silvice Gorj, foşti sau actuali directori, dar şi alţi parteneri de afaceri ai lui Surupăceanu.
„Afacerea” văzută de procurori
În iulie 2007, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, pentru comiterea infracţiunilor abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, pe Ion Dumitru, fost manager – director general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, în prezent deputat PSD în Parlamentul României, alte şase persoane din conducerea RNP şi pe Bogdan Florin Stanciu, administrator al firmei Eufrat SRl din Tg-Jiu.
Din probele administrate de procurori a reieşit că, în cursul lunii iulie 2003, S.C. Severom Trans S.R.L (societate fantomă) a importat din Ucraina un utilaj sub denumirea buldozer universal cu macara hidraulică pe şenile la o valoare în vamă de 6.250 dolari. În fapt, aşa cum a reieşit ulterior din probele administrate la dosar, utilajul era un vehicul de tip militar model 1978 construit pe un şasiu de tanc tip T34 care avea în faţă montată o lamă reglabilă în „V”, iar în partea din spate un braţ hidraulic dotat la capăt cu gheare.
Pe parcursul urmăririi penale s-a stabilit că vehiculul era destinat îndepărtării, respectiv aşezării de obstacole, de către trupele de geniu.
Utilajul consuma în jur de 80 de litri de motorina pe oră, neîncadrându-se sub nici o forma în normele europene privind poluarea şi consumul.
Pentru a putea fi folosit la aplicaţii civile, în mod evident, beneficiarul trebuia să evalueze posibilităţile tehnologice ale acestuia, raportul preţ/economicitate/eficienţă şi să analizeze atent dacă ar fi fost util unui domeniu sau altul. Vehiculul nu era însoţit de nici un fel de document în afara celor vamale şi a facturii, respectiv nu avea carte tehnică, certificat de calitate sau conformitate emis de producător, certificat de garanţie, certificat de omologare etc.
Din iulie 2003 şi până în anul 2004 utilajul nu a fost utilizat în nici un fel.
În anul 2004, Ion Dumitru, pe atunci director general al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva (instituţie de interes public care are drept scop administrarea întregului fond forestier naţional) a acceptat discutarea în consiliul de administraţie, a unei propuneri de achiziţionare prin licitaţie a utilajului respectiv. Propunerea fusese întocmită de membri din conducerea regiei, cu acordul său, după ce firma care deţinea în realitate utilajul – Eufrat SRL- făcuse o ofertă de vânzare regiei Romsilva. Anterior, Direcţia Silvică Târgu Jiu testase utilajul constatând că este necorespunzător activităţilor din domeniul forestier.
La întocmirea notei de fundamentare şi a caietului de sarcini nu numai că au fost ignorate aspectele de natură tehnico-economică, mai mult, au fost trecute caracteristici menite să alunge firmele concurente, iar preţul de achiziţie propus era identic cu cel din ofertă.
Probatoriul administrat a arătat că achiziţia utilajului a avut loc în condiţiile nerespectării legislaţiei privind achiziţiile publice, a legii finanţele publice, a legii controlului financiar preventiv propriu, precum şi cu încălcarea propriilor ordinelor interne referitoare la acest control precum si a regulamentului intern al RNP.
Acest lucru a dus la cumpărarea unui produs inutil şi necorespunzător calitativ, cu un adaos de 1.744%, paguba în dauna Regiei Naţionale a Pădurilor ridicându-se la 8.685.695.760 de lei vechi, sumă cu care Regia s-a constituit parte civilă în cauză.
Astfel, în vreme ce utilajul fusese introdus în ţară la preţul de 6.250 de dolari în urma aşa zisei licitaţii, RNP Romsilva a plătit pentru el suma de 294.330 de dolari (calculat la cursul Băncii Naţionale Române leu/dolar din ziua cumpărării – 10 decembrie 2004). Suma de 868.569 de lei reprezintă avantaj patrimonial în folosul S.C. EUFRAT S.R.L din Târgu Jiu, societate administrată de Bogdan Florin Stanciu.
Utilajului nu i s-a găsit nicio utilitate, a fost testat atât la Direcţia Silvică din Călăraşi şi Dâmboviţa constatându-se că prezenta serioase deficienţe tehnice, dificultăţi în manipulare şi exploatare. Deficienţele au fost constate atât înainte de efectuarea plăţii cât şi după aceea, iar în final nu i s-a găsit nicio întrebuinţare.
Infracţiunile nu există pentru ÎCCJ
Dosarul s-a aflat, din iulie 2007, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având în vedere calitatea de parlamentar a lui Ion Dumitru. După patru ani de judecată, săptămâna trecută, magistraţii ÎCCJ au hotărât achitarea tuturor inculpaţilor pe motiv că faptele nu există. Recursul înaintat de DNA urmează să fie judect la aceeaşi instanţă.
Bogdan Florin Stanciu a fost numit administrator al Eufrat SRL Tg-Jiu înainte cu puţin timp ca Surupăceanu să fie numit prefect. Acestat i-a cesionat jumătate din părţile sociale, pe care le deţinea în Eufrat, mamei sale, Iuliana Surupăceanu, administrator fiind numit Bogdan Stanciu, fiul unui controlor financiar la Curtea de Conturi Gorj.
Curios este faptul că deşi făcea parte din acţionariatul firmei, în perioada când s-a făcut „afacerea” cu RNP şi toată lumea ştie de demersurile făcute pentru plasarea utilajului la diferite unităţi economice, Mugurel Surupăceanu nu a fost citat nici măcar ca martor în dosar.
Cei care l-au apărat pe parlamentarul penal al PSD în faţa procurorilor anticorupţie şi în instanţă sunt foştii şi actualii săi parteneri de afaceri, Sebastian Radu şi fraţii Buşan, Sorin şi Stejărel, dar şi sctualul şi fostul director al Direcţiei Silvice Gorj, Gheorghe Novac, respectiv, Costel Bobic, precum şi şeful Ocolului Silvic Tismana, Ion Tăerel.
Recomandă acest articol:
04.10.2011. 08:00
Comentarii
Ghorghe Novac este principalul responsabil pentru retrocedarea frauduloasa a celor mai frumoase paduri de la Tismana si Crasna.Va plati scump pentru acest lucru
cine nu il cunoaste pe Biriboiu sa stie ca e un samsar si un escroc care a facut multe falsuri,insa va veni vremea sa le plateasca in scurt timp-ceasul de apoi pt el
bai Novac nas coroiat nu mai ai sustinere nici in pdl,o sa ajungi pe drumuri sau pensionat anticipat nu te vrea nimeni,nici macar femeile.
ciocoiul de Novac este foarte slab ca director,fiind pe ultima sută de metri fură in disperare ca sa îi ajungă fiindca nu o sa mai fie niciodata director.Padurarii nu l-au vrut si nici nu il vor fiindca este un mare hot.Sub masca de om serios in care pozeaza este un mare sarlatan.Oamenii lui cu care fura sunt Taierel,Biriboiu,Ruxanda,Tufis,Vladu-niste pedelisti hoti.Novac a furat miliarde de la minerit prin schimburi de terenuri a luat padure prin fals in acte in fata excavatoarelor.Mai nou impreuna cu juristu unitatii vrea sa îi dea Dumbrava Tismanei lui Epure si Patrascu pe bani grei. tu crezi ca noi padurarii nu stim hotiile care le faci.
aceasta e sleata de borfasi. corb la corb nu-si scoate ochii. Novac si-a facut lipeala cu PSD ca daca nu mai prinde functie in directie , macar pe la partide ca altfel va fi linsat de salariatii directiei pentru raul care il face ; s-a aliat cu cei mai mari hoti: Taerel, Biriboiu, Iovu I, cei mai mari pilangii .
Lasă un comentariu
Scandal de Gorj nu este responsabil juridic pentru continutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.
* = câmp obligatoriu