Primaria municipiului Targu-Jiu a platit, de la inceputul anului si pana in luna aprilie inclusiv, peste 426 de milioane de lei vechi pentru convorbirile efectuate de la posturile telefonice ale institutiei. La un calcul simplu asta inseamna ca in fiecare luna salariatii primariei s-au straduit sa consume 100 de milioane de lei din banii publici pe convorbiri in interes de serviciu, dar si multe personale. Este foarte cunoscut, probabil si de catre conducerea primariei – ca angajatii municipalitatii isi menajeaza, ori de cate ori nu e cate un sef prin birou, creditul de pe telefoanele proprii, folosindu-se de cele platite din banul public. Obiceiul celor care au norocul sa lucreze intr-o institutie publica ar trebui sa-i faca pe contribuabili sa se gandeasca, ca, de cate ori se maresc impozitele, macar 1% din banii pe care-i platesc la taxe ajung la plata facturilor telefonice.

Cel care s-a autointitulat, intr-o „publicatie de mare tiraj”, adjunct al sefului Administratiei Finantelor Publice Targu-Jiu, pe activitatea de control, a mai avut si in trecut astfel de atributiuni. Pe cand era ditamai agentul de ordine, in limbaj popular sticlete de noapte, plutonierul Constantin Cernea a avut o relatie stransa de prietenie si afectiune reciproca cu Bachus.

Dupa o bechetuiala zdravana, Cernea a iesit pe usa din dos a politiei ajungand mare expert la Finante, via Gardienii Publici.

Cine e Cernea?

Constantin Cernea, pretendentul la functia de director adjunct al Administratiei Finantelor Publice Targu-Jiu a apelat la mai multe „portavoci” care sa ne atraga atentia ca daca vom mai scrie despre el ne va actiona in judecata.

Slugoii remunerati de catre acesta sa-i faca imagine si-au simtit bugetul amenintat dupa dezvaluirile „Scandal” si actioneaza in mediile politice pentru sustinerea acestuia in functia de finantist sef.

La inceputul anilor ’90, fostul militian a fost mutat disciplinar de la Politia Municipiului Targu-Jiu la Politia Targu-Carbunesti, motivatia fiind aceea ca plutonierul Costica avea afinitati puternice cu licorile bahice.

Episodul in care acesta a fost aruncat din batatura politiei este unul memorabil pentru analele poterei gorjene. Dupa iesirea din schimbul de noapte, serviciul creandu-i destule batai de cap avand in vedere atributiunile in domeniul „controlului” la boschetarii si sutii Carbunestiului, plutonierul Cernea s-a infruptat indelung, alaturi de un coleg de arme de la Penitenciarul Targu-Jiu intr-o bodega puturoasa din zona.

Cand deja echilibrul il cam parasise, cu gandul de a ajunge acasa a iesit in strada sa gaseasca o masina spre Targu-Jiu si a incercat sa-si puna in scena veleitatile de agent de circulatie. Cum strada se clatina destul de rau, spectacolul oferit de plutonierul Costica a fost unul pe cinste.

seful Politiei Targu-Carbunesti din acea vreme, colonelul Costantin Ciobanu, a fost chemat de oameni sa-si ia subordonatul din strada sa nu-l calce masinile. Pana la urma cei care l-au luat de acolo au fost colegii lui care l-au adus la postul de politie si au incercat sa-l convinga sa ramana acolo sa doarma, insa fara succes. Ofiterul de serviciu din acea zi i-a raportat incidentul colonelului Ciobanu, iar acesta la randul sau l-a instiintat pe seful Inspectoratului de Politie. La putin timp dupa aceasta aventura Constantin Cernea a fost trecut in rezerva. Rapoartele intocmite pe atunci de catre politisti in legatura cu acest caz se regasesc si acum in arhivele IJP Gorj.

Dupa acest episod, demn de cascadorii rasului, fostul plutonier a imbracat din nou uniforma, de data aceasta de gardian public. Ajuns intre timp pe la finantele gorjene, Cernea se vrea acum director...

Asfaltarea drumului comunal Albeni-Mirosloveni a fost la un pas de a deveni realitate in anul 2004, cand printr-o hotarare de consiliu local au fost alocati 1,7 miliarde de lei vechi, din bugetul local, pentru demararea lucarii de imbracaminte asfaltica usoara pe DC21. Prima masura luata de catre autoritatile comunei a fost organizarea unei licitatii pentru intocmirea proiectului. Norocul a picat, voit sau nu, pe capul a doua firme Proredrum SRL si Rody-Drum SRL, ambele apartinand fostului director al Intreprinderii de Drumuri si Poduri Gorj, Gheorghe Rodeanu. Intreaga hartogaraie necesara inceperii lucrarilor a subtiat bugetul comunei Albeni cu 300 de milioane de lei vechi, dar lucrul efectiv n-a fost inceput pana la sfarsitul anului 2004, ceilalti 1,4 miliarde de lei alocati pentru asfaltare ramanand necheltuiti. Abia anul urmator primaria a decis organizarea licitatiei in urma careia urma sa fie stabilit castigatorul lucrarii. Mai mult decat atat, primarul Emil Mitru isi freca mainile de bucurie pentru ca smulsese de la presedintele Consiliului Judetean Gorj, Ion Calinoiu, promisiunea ca va primi fonduri speciale pentru definitivarea asfaltarii, avand in vedere ca cei peste un miliard de lei pe care-i alocase bugetul local nu erau de ajuns.

Cuvantul lui Calinoiu a fost intarit si de repartizarea in cadrul bugetului Consiliului Judetean a unor fonduri speciale pentru comuna Albeni, asa ca ziua licitatiei a fost stabilita pentru data de 21 iunie, iar la impartirea ciolanului s-au infiintat doua societati de ale caror interese financiare nu era strain presedintele Calinoiu, printre care, bineinteles celebra SC Consortiu SA Targu-Jiu. Daca tot promisese ca va cotiza din banii publici, macar acestia sa intre in contul cui voia el. Numai ca o firma din Craiova, Ancorad, i-a stricat planurile castigand licitatia, insa asta n-a fost o piedica peste care sa nu se poata trece. Licitatia a fost anulata si nici n-a mai fost reluata vreodata. Despre cei 1,4 miliarde de lei ramasi nu s-a mai auzit nimic.

Primarul Emil Mitru neaga chiar ca ar fi fost vreodata alocati, iar despre licitatie spune ca nici macar n-a fost organizata: „ Nu stiu cine a castigat, pentru ca noi in momentul in care am facut proiectul l-am publicat in Monitorul Oficial si dupa aia n-am mai tinut licitatia pentru ca n-am avut bani in buget. Nu s-au alocat 1,7 miliarde de lei, sunt prevederi in buget nu si realizari ca daca se realiza va dati seama ca faceam si drumul.”

Ocolind elegant raspunsul la intrebarea daca in toata aceasta poveste a fost vorba de faptul ca firmele preferate ale presedintelui Consiliului Judetean au pierdut lucrarea, Mitru a inceput sa insiste pentru aflarea numelor consilierilor locali care au informat redactia despre ceea ce s-a intamplat la Albeni. „Prieteneste va rog sa-mi spuneti cine v-a spus, ca nu spun nimic. Daca ne consideram oameni ar trebui sa veniti cu reclamatia in fata mea sa-mi aratati cine”.

Desi la inceput nu raspunsese clar nici daca Consiliul Judetean ii promisese fonduri pentru finalizarea asfaltarii, pana la urma a reusit sa ne lamureasca. „Nu ne-am imprumutat in banca ca sa facem drumul pentru ca cei de la Consiliu au promis ca dupa rectificarea bugetara din iunie 2005 ne vor da si noua bani.” De ce s-au cheltuit 300 de milioane de lei pentru un proiect care n-a fost pus in practica de doi ani de zile si de ce nu recunoaste anularea unei licitatii despre care surse din cadru primariei afirma ca a avut loc, Mitru n-a reusit sa ingaime un raspuns.

Inainte ca Emil Mitru sa preia stafeta Primariei Albeni, Consiliul Local a hotarat extinderea sediului administrativ si cum se schimbase stapanul a cazut in sarcina proaspatului prim gospodar sa duca la indeplinire acest plan.

Extinderea sediului primariei a insemnat o sala de sedinte, patru birouri, o sala de protocol si WC, situate la parter si etaj in continuarea cladirii deja existente. Valoarea acestor lucrari s-a ridicat, in anul 2004, la 2,7 miliarde de lei. Castigatoare a licitatiei organizate de primarie a fost declarata SC Perconst SRL Targu-Jiu, o societate care la finele anului 2004 avea patru angajati. Din recunostinta pentru cel care ii intinsese o mana de ajutor, societatea lucra in paralel si la casa primarului Emil Mitru. Desi, lucrarile la extinderea cladirii primariei n-au fost nici acum receptionate la contractul initial au aparut acte aditionale care au ridicat valoarea acestuia in jurul a patru miliarde de lei.Mitru recunoaste candid acest lucru, dar are, dupa parerea lui, o explicatie plauzibila: „ Da, s-a ajuns la patru miliarde pentru ca au survenit diferite modificari fata de proiectul initial. Se vede la fata locului”.

Multumit de prestatia celor patru angajati ai Perconst, firma a primit prin incredintare directa lucrarea de imprejmuire a sediului primariei. Pesemne acoperisul pe care spune ca l-a construit cu Preconst a iesit pe gustului lui pentru ca primarul a gasit de cuviinta ca si sediul vechi al primariei sa fie renovat de aceeasi firma. Acest lucru a fost posibil printr-un act aditional la contractul privind extinderea (?!), in care nu se mentioneaza nici unde despre o eventuala renovare. „Este vorba de o aprobare a consiliului local si lucrarea costa 600 de milioane”, sustine Mitru.

Surse oficiale din cadrul primariei sustin ca acasa la primar, firma care infrumuseta primaria a construit moca mai multe anexe, insa Mitru are o alta versiune: „ N-a facut anexe. Am avut o bucatarie veche prin plafonul careia ploua asa ca i-am modificat acoperisul. Am lucrat cu aceasta firma pe baza unui contract, am bonuri pe materiale.” Toata lumea stie ca este foarte usor sa obtii bonuri pe diverse materiale de la cei care le comercializeaza, asa ca explicatia primarului lasa de dorit.

Cu aceeasi firma care a prestat la Mitru acasa, viceprimarul Mihai Cristel Bocseru si-a construit un spatiu pentru o carciuma, spun sursele citate. Primarul spune ca si aici adevarul e doar partial, pentru ca Bocseru „si-a facut si el niste modernizari, a schimbat niste geamuri, dar a platit omul.” Numai ca viceprimarul, venit la discutie mai tarziu, era gata sa jure ca angajatii Preconst nici n-au calcat prin batatura lui, desi seful sau recunoscuse ca acestia lucrasera si la el acasa.

Corpul de control al prefectului a facut oarece verificari in cursul anului trecut la Primaria Albeni insa, acestea au vizat alte probleme asa ca un nou control n-ar strica.

O noua oportunitate de a-si alimenta din nou contul cu bani publici s-a ivit pentru Clement Mocanu: constructia caselor sinistratilor din Seciuri. Afaceristul isi pregateste deja terenul pe la MTCT pentru ca la inceputul lui iulie societatea sa, ARC Targu-Carbunesti, sa demareze lucrarile.

Surse demne de incredere sustin ca valoarea constructiilor pentru calamitatii din Gorj va depasi un milion de euro, iar Mocanu are sanse sa prinda aceste lucrari daca-l va ajuta din nou prietenul sa Laszlo Borbely.

Aceleasi surse afirma ca Mocanu a reusit sa castige licitatiile pentru reconstructia locuintelor sinistratilor din Timis si Vrancea fiind considerat, la acea vreme, un constructor serios de catre demnitarul din MTCT.

146 de case a construit ARC Targu-Carbunesti la Botarlau, in Vrancea, recent fiind receptionate, desi nu au fost finalizate in totalitate, cu toate ca societatii i s-a prelungit de patru ori termenul de executie.

Clement Mocanu a incasat pana acum 21 de miliarde de la Guvern, desi termenul de finalizare a constructiilor a fost depasit cu mai bine de cinci luni, sinistratii de la Botarlau petrecandu-si iarna in corturi.

Probleme n-au fost numai cu privire la termenul de executie, ci si la calitatea lucrarilor, plafoanele caselor nu au fost izolate, peretii sunt strambi, usile nu se inchid, iar in unele din locuinte a aparut deja igrasia.

Dar nici muncitorii lui Mocanu n-au fost multumiti de tratamentul aplicat de patron, acestia plangandu-se in repetate randuri de lipsa hranei, a conditiilor de igiena de pe santier si de neachitarea la timp a salariilor. Nemultumirile acestora au culminat cu sechestrarea autoturismului lui Mocanu si cu tentatia din ce in ce mai mare de a-l linsa pe omul de afaceri.

In aceste conditii este greu de crezut ca, in cazul in care ARC Targu-Carbunesti va castiga licitatia pentru constructia celor 215 locuinte acestea vor fi finalizate pana la venirea frigului.

“Sa fiu in locul guvernantilor le-as lua casele sinistratilor”

Aceasta este parerea lui Clement Mocanu despre sinistrati. Declaratia a fost facuta ziaristilor vranceni dupa ce prefectul de Vrancea l-a somat pe acesta sa-si plateasca muncitorii pentru a putea definitiva lucrarile. Mocanu a motivat ca nu poate intra in case sa lucreze, deoarece acestea sunt inchise, iar calamitatii sunt plecati in strainatate.

Mocanu n-a ratat nici o ocazie sa-i jigneasca pe amaratii ajunsi la cheremul lui, afirmand, in urma cu cateva saptamani, chiar ca acestia au furat din materialele de constructii si - daca ar fi in locul Gvernului – le-ar lua casele construite inapoi.

La una din vizitele pe care le-a facut Borbely in Vrancea, acesta a fost insotit de Clement Mocanu si de ziaristi gorjeni apropiati acestuia, demonstrand astfel ca totul e posibil in privinta lucrarilor viitoare facute pentru sinistrati, mai ales in Gorj, unde omul de afaceri se afla pe teritoriul lui.

Centrul Maternal Targu- Jiu gazduieste in prezent noua tinere care, din cauza faptului ca au devenit mame au fost renegate de catre familii, dintr-un motiv sau altul, dar nici unul suficient de puternic pentru a explica un astfel de gest. Trei dintre acestea si-au asumat responsabilitatea maternitatii – din nestiinta sau naivitate – fiind inca minore, asa ca acum se impart intre ingrijirea copiilor si cursurile scolare. Neavand alta alternativa, cele noua femei si cei zece copii ai lor, supravietuiesc doar pentru ca statul le-a pus la dispozitie un acoperis deasupra capului si un blid de mancare. Fiecare are povestea sa aparte, presarata cu prea putine momente de bucurie, dar Cornelia, o tanara mama de 27 de ani, pare cea mai afectata de viata dura pe care a avut-o pana acum. S-a casatorit devreme, la 19 ani, aparitia a doi copii in viata sa si a sotului sau ar fi trebuit sa fie suficienta ca sa cimenteze casnicia, numai ca dupa opt ani de mariaj, consoarta Corneliei a parasit-o. Baiatul familiei a ramas la tata, iar fetita si-a urmat mama la parintii acesteia. Au incercat sa-si faca loc, alaturi de alte cinci persoane care traiau din pensia de 1.800.000 de lei a tatalui Corneliei, intr-un apartament cu doua camere. A fost extrem de greu, asa ca parintii sai au incurajat-o sa-si gaseasca un alt barbat alaturi de care sa traiesca si care sa o ajute sa-si creasca si fetita. L-a gasit, dar a fost alaturi de ea doar fizic, pentru ca material nu aveau cum sa o intretina neavand nici o sursa de venit. S-au mutat impreuna in apartamentul socrilor si a incercat sa se obisnuiasca cu noua sa viata, numai ca dupa sase luni a fost scoasa afara din casa de catre parintii barbatului cu care traia.

Pentru ca cei alaturi de care a trait au dezamagit-o, Corneliei nu i-a mai ramas decat sa apeleze la ajutorul Centrului Maternal. Aici a ajuns in urma cu un an cu o fetita de trei ani de mana - cea din prima casnicie - si cu una in pantec, „amintire” din timpul celei de-a doua relatii. Locuieste alaturi de copilele sale intr-o camera micuta si modesta, dar este multumita ca, pentru moment, le poate asigura cat de cat un trai decent. Desi legea prevede ca cele adapostite in centrele maternale sa nu ramana aici mai mult de sase luni, personalul unor astfel de institutii le prelungesc perioada de sedere pentru ca femeile n-au unde merge.

Parlamentarul Ion Florescu a avut de-a lungul timpului o ascensiune pe cat de rapida pe atat de dubioasa avand in vedere accederea acestuia din functia de presedinte al sindicatelor gorjene in cea de subprefect si mai apoi de deputat PDSR.

Intrat in politica atunci cand era subordonatul cuplului de sindicalisti Ciorbea-Mitrea, Ion Florescu a ajuns subprefect al judetului dupa ce Partidul Solidaritatii Sociale a fuzionat cu PDSR-ul, sustinut de un prieten de nadejde ajuns la Capitala.

Pe cand era in fruntea sindicatelor gorjene, Florescu a avut o legatura foarte stransa cu fostul sef al SRI Gorj, Ion Pinta. Sindicalistul si ofiterul se intalneau aproape zilnic in biroul primului si discutau ore in sir despre „problemele judetului”. Odata cu promovarea lui Pinta in structurile centrale ale SRI a inceput si ascensiunea prietenului sau ramas la Targu-Jiu.

Florescu a fost, inainte de ’90, secretar cu probleme economice in Comitetul de Partid al PCR la IFET, in prezent acesta negand vehement ca a facut politica regimului Ceausescu.

Din 2000, Ion Florescu a prins de fiecare data un loc eligibil pe listele PSD fiind deputat in legislatura trecuta si senator in prezent.

Legea tacerii functioneaza perfect in randul politistilor si nu numai. Atata timp cat se afla in functie majoritatea angajatilor cu statut special evita sa-si spuna pasurile pentru a nu-si pune tarana in cap. si frica de sefi poate fi luata in considerare daca e vorba de haina militara. Exista o vorba in randul celor care imbraca uniforma: „Daca nu te haleste seful, te face”.

Cunosc destule cazuri in care subordonati neindreptatiti maraie infundat pe la colturi insa nu au curajul sa glasuiasca, chiar si sub protectia anonimatului, impotriva regimului impus de cel care se afla in varf.

Iata ca din institutii vin informatii cutremuratoare abia dupa ce fosti angajati ies la pensie. Referitor la activitatea Inspectoratului de Politie Gorj primul care a iesit la rampa a fost colonelul (r) Victor Baroianu. Dezvaluirile acestuia, mai tari decat dreptul la replica in sine pe care l-a trimis redactiei noastre, ne-a determinat sa-l publicam integral. Reactia muta a unor capi ai politiei ne-a dat de inteles ca fostul adjunct al IPJ i-a cam sifonat.

Reactia, cam tarzie ce-i drept, a fostului sef al Serviciului Economic, scoate din nou la iveala concubinajul pe care sefii institutiei de pe B-dul Constantin Brancusi l-au avut cu diversi afaceristi pestriti. Sunt absolut sigur ca, atat col. Baroianu, cat si col. Boca n-au spus totul insa, rabufnirile acestora fac oarecum lumina in ceata care-i invaluie pe unii ofiteri ai politiei gorjene.

Sunt convins ca aceste dezvaluiri creaza ceva rumoare la etajele superioare ale IPJ, chiar daca in astfel de momente „Scandal” se citeste pe sub masa.

Chiar daca am scris despre unii ofiteri din politie, cat timp acestia au fost in activitate, odata cu iesirea la pensie acestia devin prietenii ziaristilor. Asa ca suntem deschisi pentru orice colaborare din partea pensionarilor MAI si nu numai. Dar ii asteptam si pe cei aflati inca in exercitiul functiunii. Garantam protectia anonimatului.

Mai sunt multe de lamurit! Prietenia unor persoane in uniforma cu potentati ai judetului, legaturile altora cu lumea interlopa, protejarea contra cost a unor societati profitabile ai caror patroni snt certati rau cu legea, etc.