In urma cu doua zile, mai bine zis cu doua nopti, Vlaicu a aterizat, cu mult dupa ora 2.00, intr-un bar cu animatoare. Alaturi de el si la fel de pornit pe admirat femei care sa-i infierbante imaginatia, mai era un individ care confirma tuturor celor interesati sau nu ca este insotit de o persoana importanta. Cum era foarte tarziu si programul artistic era pe sfarsite, cei doi s-au ales doar cu un “numar”, ce nu i-a satisfacut fiind considerat prea putin, motiv pentru care la plecare, dupa cateva sticle de alcool, cei doi au inceput cu amenintarile. Dintr-o data cei prezenti au aflat ca persoana importanta care le-a trecut pragul este chiar subprefectul judetului si ca: “toate corpurile de control vor veni peste voi daca nu mai danseaza fetele”. Lumea n-a fost prea impresionata asa ca, cheflii au trebuit sa se multumeasca cu o mica razbunare la plecare. Unul dintre ei, suprasaturat probabil de atata alcool, a vomitat langa masa la care au stat. Curatenie a facut ospatarita, dar ar putea, macar din bun simt, sa spele mocheta, asta in cazul in care isi mai aduc aminte in care bar au fost. S-ar putea chiar aranja cu cei din bar sa puna manelele care i-au stimulat atat de mult in noaptea betiei, incat sa aplaude frenetic.

Rodeanu a fost condamnat anul trecut la un an de inchisoare de catre Tribunalul Gorj pentru comiterea infractiunii de primire de foloase necuvenite si abuz in serviciu.

Initial, ex-directorul RAAJDP a fost condamnat la o pedeapsa de 6 luni de inchisoare cu suspendare de catre Judecatoria Tg-Jiu, dar fostul PNA, cel care l-a trimis in judecata, a declarat apel impotriva sentintei.

Gheorghe Rodeanu a ajuns in vizorul PNA in urma unui raport al Curtii de Conturi Gorj care a scos la iveala faptul ca, dupa ce a contractat lucrari de la Consiliu Judetean, acestea erau cedate unor SRL-uri, banii publici ajungand in conturile acestora, in timp ce angajatii regiei erau trimisi in concediu fara plata.

Dupa plecarea din functia de director al RAAJDP, Rodeanu a fost numit director in cadrul Consiliului Judetean.

In prezent procesul in care sunt judecate faptele sale penale se deruleaza la Curtea de Apel Craiova, iar daca sentinta Tribunalului Gorj va ramane definitiva Rodeanu poate ajunge mai repede la puscarie decat in functia de sef de serviciu in cadrul Consiliului. Dar cum lucrurile in justitia romaneasca se deruleaza extrem de incet atunci cand exista un interes cel mai probabil se va intampla invers.

Peste 80.000 de euro a incasat Emil Botea de la 17 persoane din Tg-Jiu, carora le-a “vandut” un teren care nu-i apartinea.

Directorul Scifcai, Dumitru Popescu, a sesizat Inspectoratul de Politie al Judetului Gorj si Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj despre faptul ca Botea a procedat in avans la vanzarea suprafetelor la alti cumparatori, fara a fi proprietarul acestora si il acuza de comiterea infractiunii de inselaciune.

Dupa doua luni si jumatate IPJ a intocmit un material, pe care l-a trimis Parchetului, in care propunea neinceperea urmaririi penale in cauza privindu-l pe Emil Botea.

Parchetul Judetean s-a conformat si la jumatatea luni iunie 2005, procurorul Gheorghe Focsan, prin rezolutia nr. 237/P/2005 confirma propunerea organelor de politie de neinceperea urmaririi penale.

Din rezolutia Parchetului reiese faptul ca Botea si Popescu incheiasera un precontract inca din octombrie 2004, iar afaceristul bucurestean putea vinde terenurile.

Intelegerea dintre cei doi s-a parafat la jumatatea lui octombrie pe intreaga suprafata de 20.000 mp urmand ca Botea sa valorifice parcelele in urmatoarele trei luni. Scifcai se obliga prin precontract sa predea SC Interactiv terenurile eliberate de orice constructie, iar societatea bucuresteana sa achite contravaloarea acestora pana la finele lui ianuarie.

“Mica intelegere” dintre cei doi s-a stricat din momentul in care Botea a incasat trei miliarde de lei si nu i-a mai raspuns nici macar la telefon lui Popescu.

Directorul Scifcai il acuza, intr-o adresa emisa Parchetului, pe procurorul Focsan ca prin rezolutia data este partinitor, intrucat prin incheierea contractului din decembrie partile au convenit la rezilierea oricaror conventii anterioare, neexistand nici un fel de obligatii care s-ar fi putut naste inaintea autentificarii contractului.

Mai mult, Popescu spune ca precontractul din octombrie era nul de drept, deoarece nu era autentificat la notar, iar neachitarea sumei de catre firma bucuresteana din cauza ca terenurile nu au fost eliberate de constructiile aferente este o scuza penibila si partinitoare a procurorului.

In urma contractului pagubos incheiat cu Interactiv TV Bucuresti, Scifcai nu si-a onorat angajamentele cu Ministerul Finantelor, privind plata datoriilor la bugetul de stat si fata de AVAS, asa ca a intrat in faliment. Popescu a afirmat ca terenurile au fusesera scoase la vanzare tocmai pentru acoperirea acestor datorii.

Reprezentantii Interactiv urmau sa perfecteze contractele de vanzare-cumparare cu aceste persoane insa, in ziua stabilita, ei nu s-au prezentat la biroul notarial. Dupa ce au realizat ca au fost inselati cei 17 au luat legatura cu Emil Botea care i-a asigurat ca va trece la punerea in posesie dupa ce societatea sa va finaliza procesul cu Scifcai.

Atat Politia, cat si Parchetul au fost sesizate in cursul anului trecut de faptul ca Emil Botea si Interactiv nu au respectat prevederile contractuale dar nici nu au restituit banii celor pagubiti.

La jumatatea lunii decembrie 2005, Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu a dat rezolutia nr. 1458 prin care confirma propunerea organelor de politie de neincepere a urmaririi penale fata de Botea.

Motivarea acestei rezolutii de catre procurorul Laura Gherghe este de-a dreptul penibila: “Nu a rezultat ca faptuitorul a exercitat actiuni de inducere in eroare asupra persoanelor vatamate, terenul existand la momentul solicitarii, aflandu-se in proprietatea Interactiv, neintocmirea documentelor pentru cadastru nefiindu-i imputabila faptuitorului, care a facut demersuri in acest sens. De altfel, in cererile incheiate intre persoanele vatamate si faptuitor nu este prevazut un termen cert de predare a parcelelor…”

Cu alte cuvinte Botea nu i-a mintit pe cei 17 privind proprietarul de drept al terenului, a depus eforturi pentru intabularea acestuia si oricum nu exista un termen pana la care Botea sa le predea pagubitilor parcelele, deci poate sa o faca si peste 50 de ani.

Ori o fi inteles d-na procuror, conform contractului intre parti, ca leasingul pentru teren (avans 50%, durata 25 de ani) si cel pentru locuinta (avans 30%, durata 50 de ani), chiar pot intra in legalitate cam prin 2055, dupa cum rezulta la o simpla adunare de clasa I.

Ofiter SRI in plasa lui Botea

Initial Emil Botea si fratele sau, Daniel, inspector financiar in cadrul AFP Rovinari, au dorit sa puna stapanire pe sediul Scifcai insa afacerea a picat din cauza ca era in vizorul AVAS.

In timpul derularii afacerii cu terenul din str. George Cosbuc, printre cumparatorii de parcele s-a aflat si un ofiter din cadrul SRI Gorj. Liviu Paschia Criveti a platit 3519 euro avans pentru 306 mp, insa a ajuns si el in randul pagubitilor.

Surse de incredere sustin ca sereistul si-ar fi recuperat banii de la Botea dupa o urmarire ca-n filme si cateva amenintari. Contactat telefonic, Paschia nu a dorit sa vorbeasca cu redactorii “Scandal de Gorj” si nici macar sa afle despre ce e vorba.

In prezent Emil Botea construieste in Statiunea Ranca noua case de vacanta cu banii din megaescrocheria “Cartier de lux Sohodol”.

Una din vilele de la Ranca o construieste pentru sufletul sau, iar celelalte, prin Interactiv, pentru cei interesati. Botea a concesionat de la Primaria Novaci noua bucati de teren de cate 250 mp pentru o perioada de 74 de ani. Fratele sau, Daniel Botea, detine si el, tot la Ranca, doua case de vacanta.

De la BPR, Botea a beneficiat de o linie de credit de opt miliarde de lei, fara documente legale. Lichidatorii judiciari ai bancii se judeca de doi ani cu fosta conducere care nu a raspuns pana acum penal sau cu propriile averi pentru prejudiciul creat. Botea este acuzat in acest caz de folosirea bunurilor BPR in folos propriu, de tinerea unei contabilitati fictive si lipsa unei inventarieri a intregului patrimoniu.

El si-a cumparat doua apartamente in capitala cu banii BPR si in aprilie 2000 a achizitionat pentru banca 17 autoturisme Chrysler, existand suspiciuni in legatura cu preturile de achizitii.

Unul dintre lichidatorii BPR declara ca averea lui Botea este imposibil de executat pentru ca, in urma divortului, o parte din bunuri au revenit copiilor. Probabil lichidatorul nu stie despre vilele de la Ranca.

In calitatea sa de presedinte al BPR si al Consiliului de Administratie al Bancii Unirea, Botea a fortat preluarea acesteia din urma de catre BPR ca sa o poata vinde ulterior unor afaceristi rusi pe care i-a cunoscut in Germania.

si in conducerea BPR, Botea a fost inconjurat de personaje controversate: vicepresedintele Octavian Pana, ginerele fostului sef al Directiei Cercetari Penale; Tudor Stanica, seful Directiei Juridice; Petre Sfarleaza, fost judecator, alungat din magistratura pentru implicarea in adoptii ilegale.

Aceasta decizie a fost luata de catre presedintele Consiliului Judetean, Ion Calinoiu, si a fost intarita printr-o hotarare de consiliu, in urma cu cateva zile.

La doar 14 zile de la castigarea licitatiei si la o zi de la incheierea contractului, 14.12.2005, firma Anetistar, implicit familia Giurcau, a ramas fara un contract in valoare de 1,650 miliarde de lei, pe care il castigase suspect de usor si neindeplinind conditiile legale impuse de catre caietul de sarcini.

Cum directorul D.G.A.S.P.C., Constantin Preoteasa si directorul economic Dorela Mischie erau foarte siguri ca lucrurile vor ramane asa cum au stabilit ei, Anetistar a si inceput treaba, chiar inainte de semnarea contractului, motiv pentru care, acum cand contractul nu va mai fi valabil, cineva va trebui sa plateasca lucrarile efectuate deja, in valoare de aproximativ 20 de milioane de lei, dupa cum sustin surse din cadrul directiei.

Returnarea acestor bani va reveni cel mai probabil in sarcina celor doi ca responsabili de incheierea acestui contract. Insa nu aceasta este problema majora a lui Preoteasa. Cea mai mare temere a sa se refera la mediatizarea continua a escrocheriilor facute la directie, ce poate atrage in orice moment atentia organelor de cercetare penala care se pot autosesiza.

Presedintele Consiliului Judetean este si presedinte executiv al PSD, iar Preoteasa a indeplinit functia de vicepresedinte, dar a demisionat pentru a nu deveni incompatibil cu postul de la directie, insa a ramas membru in Biroul Permanent al PSD Gorj, ceea ce este echivalent cu gradul la care tocmai a renuntat.

Un alt atu de care se bucura Constantin Preoteasa este prietenia arhicunoscuta dintre fiul sau, Claudiu, si deputatul Victor Ponta , supervizorul PSD Gorj.

Aceste avantaje ii dau curaj directorului D.G.A.S.P.C. sa admita, in cercuri restranse, ca licitatiile desfasurate la sfarsitul lunii noiembrie 2005 la directie sunt ilegale, dar nu este vina lui, ci a Dorelei Mischie, directorul economic al institutiei. Ceea ce se va intampla este usor de dedus: aceasta isi va pierde cel putin postul in favoarea solidaritatii PSD.

Claudiu Madalin Giurcau, administratorul SC Girmad SRL, firma care a avut probleme cu primaria, a realizat ca publicitatea negativa va afecta viitoarele afaceri ale grupului de firme pe care-l detine familia: SC Radical SRL, SC Girmad si SC Anetistar, asa ca a luat initiativa. In loc sa se gandeasca sa participe la licitatii fara a-i impulsiona in vreun fel pe cei care decid asupra acestora, si-a gasit un intermediar care sa-l ajute sa imbuneze redactorii publicatiei noastre, ca acestia sa nu mai scrie despre familia Giurcau.

Tanarul s-a plans de faptul ca tot ceea ce scrie prin ziare ii aduce numai dezavantaje si

dupa cateva minute in care a incercat anemic sa convinga jurnalistii ca totul s-a desfasurat ca la carte in cazul contractului pentru dezinsectie si deratizare, a trecut direct la ceea ce-l interesa, ca un om obisnuit cu astfel de lucruri: “Pai, ce facem, colaboram?” Daca raspunsul ar fi fost afirmativ, urmatoarea intrebarea ar fi putut fi referitoare la valoarea acestei colaborari. Nemultumit de raspunsul primit si-a trimis trepadusul si a doua zi dimineata, la prima ora, sa mai incerce o data. Nici de aceasta data raspunsul n-a fost cel asteptat.

Intrebarea fireasca care se pune este urmatoarea – nu cumva acest “colaboram” a facut minuni in cazul organelor de decizie de la directie, care au riscat totul pentru a acorda deja celebra licitatie de acum, in valoare de 1,650 miliarde de lei firmei Anetistar? Surse demne de incredere afirma ca da, iar comisionul care urma sa se incaseze era de cateva sute de milioane de lei.

Lista cu lucrarile de consolidari drumuri pentru 2006, intocmita de catre Directia Tehnica, este un pomelnic in care sunt enumerate cateva comune din judet si sumele alocate, totalul acestora depasind 135 de miliarde de lei.

La o privire mai atenta se observa insa ca cele mai mari sume au fost alocate catre localitatile pe unde alesii PSD umbla cel mai des din motiv de zone turistice si vile de vacanta. Asadar doua comune au primit sapte si respectiv zece miliarde de lei pentru consolidarea si modernizarea drumurilor pe unde mai marii PSD merg cu limuzinele.

• Trei magistrati de la Judecatoria Tg-Carbunesti au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii transferul in cadrul institutiilor similare de la Tg-Jiu.

Liliana Cruceru, Geanina Dogaru si Damian Cristescu vor deveni judecatori la Judecatoria Tg-Jiu dupa ce vor fi avizate cererile de transfer de catre conducerea celor doua instante implicate.

Curios este faptul ca pentru nici una din cele doua escrocherii Botea nu a raspuns penal. In cazul Bancii Populare situatia este destul de clara: cei care ar fi trebuit sa dinamizeze putin dosarele in acest caz si-au luat spagi grase, dar nu e singurul motiv. Cel putin 300 de miliarde din prejudiciul creat la BPR sunt credite catre mai marii vremii, devenite in limbaj financiar “credite neperformante”. Un singur lucru mai trebuie amintit de acest caz si este cel mai important, dupa parerea mea: smenurile la BPR sub Botea au fost facute sub tutela CDR (PNL, PD, PNtCD).

La Tg-Jiu, Botea, ajutat de fratele sau, ditamai inspectoru’ a vrut sa-si traga sediu tocmai in cladirea Scifcai si cum afacerea a picat din motive de AVAS, fratii Botea s-au reorientat rapid catre terenurile societatii conduse de catre Popescu. si acum Emil, expert in art. 215 C.P. (pentru politisti si procurori – INsELACIUNE) a trecut la treaba: in trei luni, trei miliarde de lei. Nu pot sa zic ca directorul Popescu n-a avut stiinta despre toate astea mai ales ca procurorul Focsan face referire la un precontract intre parti, prin care Botea avea liber la smen, insa, in cazul persoanelor inselate alt procuror l-a scos imaculat pe escroc.

De ce nu raspunde penal Botea e lesne de inteles – cine a fost la putere in perioada ‘97-’98 este si acum.

In timp ce pagubitii bat drumurile instantelor, latifundiarul Botea si-a mutat afacerile la Ranca unde construieste noua vile.