Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 93 - 3 - 9 februarie 2006

La scoala speciala

Minora hartuita sexulal de un profesor

Nepotismul din institutiile subordonate Directiei pentru Protectia Copilului Gorj face victime, si nu oriunde, ci chiar in randul celor care ar trebui sa fie protejati de personajele care mananca o paine de pe urma unor astfel de asezaminte.

“Sunt nevinovat…”

Claudiu Albu declara ca nimic din ceea ce spune acuzatoarea sa nu este adevarat: “Sunt nevinovat. Nu s-a intamplat nimic din ceea ce spune ea. Cred ca este o inscenare, dar nu stiu de unde poate veni si care este motivul. Am ramas si eu surprins! Juristii Directiei mi-au luat declaratie si o sa analizeze acest caz.”

“Cioara” de la Rosia a costat 800 de milioane

Primar si in perioada 2000-2004, Cristinel Faitar, a avut mult de lucru in primul rand cu falsificarea foilor de parcurs si ordinelor de deplasare. Dupa ce a facut rost de ordine de deplasare semnate in alb de catre functionari ai Agentiei Saphard Craiova, Consiliul Judetean si Prefectura Gorj, primarul si le-a completat dupa bunul plac, in asa fel incat a decontat la primarie bonuri de benzina in valoare de 250 de milioane de lei. Ametit de puterea banului, Faitar n-a mai tinut cont ca a folosit la justificarea foilor de parcurs din 2003, bonuri de benzina din 2005, iar altele figurau ca folosite cu cateva luni inainte chiar de a fi ridicate de la Petrom.

stefanoiu a cotizat cu peste o suta de milioane

Faitar a fost recompensat cu 1000 USD si 80 de milioane de lei de la SC Senaco, firma apartinand lui Relu stefanoiu, pentru atribuirea ilicita a unor lucrari de balastare drumuri si dalare a 600 metri de sant. Pentru dalare stefanoiu a primit nu mai putin de 600 de milioane de lei, iar lucrarea figureaza ca fiind executata in perioada dintre Craciun si Anul Nou in 2001, practic in doar patru zile. Societatea omului de afaceri novacean a avut la finele acelui an un profit de 25 de milioane de lei, spagile cerute de Faitar neregasinduse insa in actele contabile ale societatii. Astfel de lucrari, in valoare de aproximativ patru miliarde de lei, au tot fost date pe parcursul mandatelor lui Faitar. Pentru bunavointa lui, bineinteles ca a fost recompensat de catre conducerile firmelor cu care a lucrat.

Un TV second – 16 milioane

In niciunul dintre cazuri nu au fost organizate licitatii, documentatia fiind intocmita dupa ce societatile preferate incasau banii si primarul comisionul.

In urma cu cinci ani, Primaria lui Faitar a achizitionat, de la doua firme, aparatura electronica second-hand si mobilier de peste 80 de milioane de lei. Astfel, o rabla de televizor a ajuns sa fie cumparat cu 16 milioane de lei, iar scaunele de la Caminul cultural cu un pret de trei ori mai mare decat cel real.

Totalul prejudiciului creat de primar in bugetul comunei Rosia de Amaradia ajunge la o suma infioratoare- peste cinci miliarde de lei. Pentru a-si face mendrele Faitar avea grija ca, la inceputul anului, veniturile sa fie supraestimate pentru a cuprinde o paleta cat mai larga de cheltuieli.

In prezent, dosarul se afla la DNA Craiova, Faitar fiind acuzat de o serie de infractiuni care l-ar putea priva cativa ani buni de libertate.

• Adrian Iovan

In opinia prim procurorului Lavinia Ilie

O scriere olografa mai tare decat o hotarare definitiva

Revendicarea pamanturilor, la care se adauga greselile administrative, continua sa creeze probleme, explodand in procese lungi, de uzura, ce macina nervii si golesc buzunarele.

La Targu-Carbunesti o parcela de teren de 455 mp, este marul discordinei intre doua parti care considera ca le apartine de drept. Dreptatea este doar de partea uneia, dar erorile justitiei dau sperante si celeilalte parti, prelungind niste procese inutile in instanta.

In anul 1998, Speranta Dovancescu ii vinde lui Ion Kiosan terenul de 455 mp, a carui proprietate ii era confirmata de catre o adeverinta eliberata de catre Primaria Targu-Carbunesti, in anul 1995, adeverinta provizorie pana la eliberarea titlului de proprietate, dar care era perfect legala si confirma posesia. In anul 1996, lui Barbita Emil i se elibereaza un titlu de proprietate pe o suprafata mult mai mare, dar care includea si cei 455 mp, lucru care a declansat un conflict pe care oamenii au incercat sa-l rezolve in instanta. Numai ca, ca de obicei, magistratii n-au facut decat sa incurce lucrurile. Barbita a cerut juratilor sa anuleze adeverinta Sperantei Dovancescu si, implicit proprietatea lui Kiosan, asupra celor 455 de mp. Cumparatorul l-a dat in judecata pe Barbita si a obtinut, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, dreptul asupra terenului cumparat, iar in baza sentintei judecatoresti si anularea titlului de proprietate a lui Barbita.

Kiosan a fost chiar pus in posesie de catre un executor judecatoresc, numai ca Barbita n-a renuntat la ceea ce nu-i apartinea de drept, asa ca a facut plangere la Parchet impotriva lui si Sperantei Dovancescu, acuzandu-i de uz de fals si fals in cazul adeverintei, care de fapt era perfect legala.

Politia intervine, prin trimiterea cazului de catre Parchet, pentru a face cercetarile necesare. In urma verificarilor aceasta stabileste ca de fapt titlul de proprietate al lui Barbita ridica semne de intrebare, in nici un caz adeverinta, asa ca respinge cererea si acuzatiile aduse celor doi.

Obisnuindu-se cu procesele Emil Barbita actioneaza in judecata fostii si actualii conducatori ai orasului Targu-Cabunesti, acuzandu-i de o serie de ilegalitati. Lucrurile au fost extrem de clare pana in momentul in care cauza a ajuns pe masa prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Targu-Carbunesti, Lavinia Ilie. Magistratul interpreteaza in mod personal, nu legal, toate actele pe care le avea la dispozitie, printre care bineinteles si hotarari judecatoresti. Ca din senin, dar bine gandit, la dosar a aparut o copie a adeverintei de proprietate a Sperantei Dovancescu pe care era scris olograf “anulat” si cateva cuvinte indescifrabile. Prim procurorul n-a luat in seama ca anularea nu era facuta pe un act oficial si, luand in consideratie si alte argumente, nefondate acorda credit lui Emil Barbita. Noroc ca termenul de prescriptie al infractiunilor de care fusesera acuzati atat Kiosan si Dovancescu, trecuse si in felul asta ei n-au mai putut fi pusi sub acuzare. Numai ca rezolutia intocmita de catre Lavinia Ilie il va motiva pe Barbita sa continue sa se bata pe pamant care nu-i apartine.

• Anca Frumuselu

Gheorghe Paraschivu, director executiv al Directiei de Finante Gorj, a venit la conducerea institutiei odata cu valul de schimbari impus de catre ajungerea Aliantei la putere. Apolitic autodeclarat, Paraschivu spune ca n-a avut nici un amestec in detronarea fostului director, Dumitru Udroiu, dar spera sa ramana in functia detinuta acum si dupa ce Alianta va iesi de la guvernare. Pana atunci s-a apucat insa de apararea onoarei subordonatilor, marirea numarului de ghisee la care poti cotiza la stat si de executarea marilor datornici din mass-media…

Reporter: Ce ati imbunatatit in activitatea Directiei de Finante Gorj de cand sunteti in functie?

Gheorghe Paraschivu: Suplimentarea numarului de ghisee pentru plata impozitelor si taxelor in perioada 20-25 a fiecarei lunii, prelungirea programului incasari pana la ultimul client.

Rep.: Cati angajati are Directia? Sunt multi sau putini?

G.P.: 492. Suficienti! Sunt si servicii la care ar trebui suplimentat numarul.

Rep.: Atitudinea rigida si uneori lipsita de bun simt a angajatelor de la ghiseu fata de cetateni se va schimba vreodata?

G.P.: Se respecta codul deontologic, conform caruia fiecare persoana, angajat din Finante, trebuie sa realizeze o interferenta Minister Finante Publice-cetatean.

Rep.: Exista coruptie in cadrul institutiei pe care o conduceti?

G.P.: Nu exista nici un element care sa duca la aceasta concluzie. Daca stiti ceva chiar va rog sa ne sesizati.

Rep.: O parte dintre angajatii dumneavoastra au consoartele salariate ale unor firme, sau administratori. Cat la suta din actul de control mai este obiectiv in astfel de conditii?

G.P.: Daca este asa nu vor face ei verificari acolo, ci altcineva. Daca se dovedeste ceva in neregula se vor lua masuri.

Rep.: Aveti ceva de ascuns si va este teama ca va aparea in presa de nu ati trecut la executarea concreta, nu pe hartie, a marilor datornici din mass-media?

G.P.: S-a trecut la executarea marilor datornici din mass-media si s-au obtinut si banii.

Rep.: In Romania functia te imbogateste prin prisma salariului, sau a influentei date de post?

G.P.: Depinde de functie…

Rep.: Exprimati in procente contributia dvs. la mazilirea fostului director Udroiu.

G.P.: Zero procente, nu m-a interesat…

Rep.: Considerati ca in acest caz PNL si-a facut treaba? Dar in cazul fostului director Ovidiu Pasarin?

G.P.: Sunt apolitic, nu stiu.

Rep.: Care a fost cel mai mare prejudiciu descoperit de Finante in primele 15 zile ale acestui an? La ce societate?

G.P.: Sunt in timpul programului si nu pot da date.

Rep.: Credeti ca veti ramane in functie pana la finalizarea mandatului Aliantei?

G.P.: Sper sa raman si dupa…

• A consemnat Anca Frumuselu

Penalii de la Ambulanta iertati de procurori

Pacatele penale a patru angajati ai Serviciului de Ambulanta Gorj au fost spalate nu demult de catre un procuror gorjean prin aplicarea unor simple amenzi administrative pentru infractiuni de fals intelectual, uz de fals si abuz in serviciu contra intereselor publice.

Ana Duma, fost director al serviciului; Elena Pirvu, contabil sef; Ion Cornoiu, asistent sef si Ghinoiu Ion, referent in cadrul departamentului personal, respira acum usurati dupa ce Michaela Teodorescu, procurorul la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu-Jiu i-a “pedepsit” cu plata a cateva milioane de lei, pentru incalcarea prevederilor legale privind organizarea unor licitatiilor si a unor concursuri de ocuparea anumitor posturi, precum si completarea in fals a unor documente.

La segmentul licitatii “buba” a fost de acum deja celebra SC Girmad, care a executat la Serviciu de Ambulanta activitati de deratizare. Costul contractului a fost de 120 de milioane de lei vechi, iar licitatia a fost organizata ilegal. Pentru acest lucru Ana Duma, director la vreme semnarii contractului, a trebuit sa dea cu subsemnatul la procurorul Teodorescu. A dat si s-a ales cu o amenda administrativa de opt milioane de lei vechi, la fel ca contabila sefa Elena Parvu.

Ion Cornoiu, asistent sef a fost implicat si in afacerea cu deratizarea, dar si in angajarea fara concurs a unei femei, Firuta Ene, bineinteles alaturi de directoarea Duma. Cornoiu a primit o amenda administrativa de cinci milioane de lei, la fel ca si Ion Ghinoiu, referent personal, implicat doar in angajarea femeii cu “pile”.

Procurorul Michaela Teodorescu a considerat ca faptele savarsite de catre cei patru nu prezinta pericol social concret, asa ca nu merita sa devina, scriptic”, penali.

Pentru a atenua un pic cheltuielile facute cu amenda, Nicolae serban, directorul Serviciului de Ambulanta Gorj, a acordat, la sfarsitul anului trecut, salariu de merit lui Ion Cornoiu si Ion Ghinoiu.

Problema este insa, ca Ion Cornoiu nu ar mai trebui sa profeseze, deoarece, alaturi de Ana Duma, a fost cercetat pentru luare de mita. Fosta directoare a iesit imaculata, primind mult dorita rezolutie de neincepere a urmaririi penale, dar Cornoiu a fost condamnat la 3,5 ani inchisoare cu suspendare si interzicerea dreptului de a profesa meseria care l-a ajutat la comiterea infractiunii. Pentru ca a poftit la bani nemunciti, el a mai trebuit sa verse in contul statului 1000 USD si…atat. Nimeni nu s-a gandit sa puna in practica masurile legale ce se impun in astfel de cazuri, iar Ion Cornoiu, un individ cu cazier care poate recidiva oricand, isi vede linistit de treaba.

• Daniel Dumitriu

Au trecut doi ani... (tableta)

…de cand profesorul Liviu Dafinescu a plecat sa invete ingerii sa cante si sa danseze pentru a-l veseli pe Dumnezeu.

N-am mai intalnit pana acum vreun caz in care dupa disparitia sefului, subordonatii sa-l planga la unison, fara exceptie. Am constatat insa, ca “Doina Gorjului” este ca o familie care-si plange tatal disparut.

Liviu Dafinescu a fost OMUL care, mai presus de zbaterea pentru ca “Doina Gorjului” sa fie lider national si recunoscuta pe plan international, a pus relatia interumana dintre artistii ansamblului, pana cand s-a ajuns in situatia, unica, in care acestia au ajuns o familie cu spirit exclusivist.

In cadrul unei emisiuni TV, care l-a adus in amintirea tuturor gorjenilor pe Liviu Dafinescu, mi-a fost dat sa vad cat de mult l-au iubit artistii. Doar patru dintre ei au avut taria sa planga, sa cante si sa vorbeasca, printre lacrimi, despre profesorul Dafinescu. Maria Loga, Niculina Stoican, Ileana Laceanu si Ion Ghitulescu ne-au amintit noua, care spre rusinea noastra uitaseram de minunatul om Liviu Dafinescu.

In aceeasi emisiune l-am vazut, pentru prima data, pe Ion Calinoiu, vorbind printre lacrimi despre prietenul sau, plecat in ceruri si cred ca a fost cel mai reusit “discurs” al acestuia din cate a sustinut vreodata.

De obicei, Calinoiu e incoerent si bate campii ca un pusti de-a IV-a prins cu lectia neinvatata. Depanand amintiri despre Liviu Dafinescu, Calinoiu a devenit, deodata, un bun orator, care poate vorbi cursiv si fara ciorna, in mod exceptional.

Actualul director al “Doinei Gorjului”, Porumbel, l-a evocat pe fostul sau coleg si prieten in stilul taranului simplu din Novaci, caruia nu-i sunt straini muntii si fluierele oierilor.

Iata cum caracteriza Liviu Dafinescu artistii “Doinei Gorjului” – “Salba de valori adevarate, care s-a impus prin interpretarea si transpunerea scenica a artei interpretative”.

E adevarat! Ansamblul Profesionist “Doina Gorjului”, alaturi de Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu” si tot ceea ce inseamna cultura in acest orasel de provincie este tot ce are mai frumos Gorjul.

mi-as dori ca exemplul dat de unitatea familiei artistilor creata de Liviu Dafinescu sa fie preluat si de ceilalti, pe care in prezent ii macina ura si invidia pentru ca…vine o zi…

• Claudiu Matei

  03.02.2006. 14:36

Comentarii

Acest articol n-are nici un comentariu.