Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 50 - 11 - 16 martie 2005

Articolele din Scandal atrag atentia

“Scandal de Gorj” a publicat in ultimele luni mai multe materiale care au deranjat destul de rau pe cei implicati, dar pe langa urlete si presiuni s-au facut si lucruri bune. Adica cei in drept sa ia masuri s-au autosesizat si au actionat. Astfel, in urma cu trei saptamani publicam un material referitor la faptul ca in Tribunalul Gorj se face evaziune fiscala, pentru ca unul dintre birourile de copiat acte de la subsolul institutiei nu are casa de marcat fiscala. Presedintelui Tribunalului, Gheorghe Miruta nu i-a picat bine articolul, dar a promis ca va lua masuri si a luat. A sesizat Garda Financiara si s-a facut un control. Rezultatul – 80 de milioane de lei amenda pentru lipsa casei de marcat fiscala si cinci milioane de lei pentru nereguli privind disciplina financiar-contabila.

In cazul Tomulescu,

Procurorul Diaconescu si politistii batausi - scosi basma curata de Parchet

Cazul Madalin Tomulescu, un tanar din comuna Balesti, condamnat la 18 ani de puscarie pentru omor deosebit de grav si achitat dupa aproape 3 ani de detentie, a creat valuri inca de la prima aparitie in presa a povestii sale.

“Scandal de Gorj” prezenta in exclusivitate, in primavara anului trecut, povestea cutremuratoare a tanarului, iar dupa numai cateva luni acesta parasea inchisoarea increzator in justitie.

Ajuns in libertate, Tomulescu a povestit ziaristilor chinurile groaznice si tortura aplicata de anchetatori asupra sa pentru a-l determina sa recunoasca faptul ca el este autorul crimei.

In urma celor aparute in presa, Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj s-a autosesizat, insa fiind vorba de procurori si politisti, dosarul a ajuns la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova. La exact doua saptamani de la primele declaratii ale lui Tomulescu, procurorul Covei de la Craiova a dispus neinceperea urmaririi penale fata de Ion Diaconescu, procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj; Constantin Rosca, comisar sef de politie; Ion Ragman, subcomisar, Gheorghe Curca, subcomisar si a agentilor sefi Nicolae Vasile si Iulian Bordea, pentru infractiunea de arestare nelegala si cercetare abuziva.

Rezolutia intocmita de procurorul doljean este de departe partinitoare. Mergand dupa zicala “corb la corb nu-si scoate ochii”, procurorul isi permite sa minta la modul ordinar. Asa-zisa ancheta facuta de procuror este in realitate un material intocmit de pe scaunul caldut din birou.

Din datele solicitate de la arestul IJP Gorj reiese ca Tomulescu a fost “gazduit” doar doua saptamani, in realitate acesta spune ca timpul petrecut in arest depaseste cateva luni.

Mai mult, in acelasi document care-i scoate practic nevinovati pe politisti si pe procurorul Diaconescu, se spune ca pentru reconstituirea crimei au fost necesare doar 45 de minute, adica de la 9.45 la 10.30. In realitate, un traseu Tg-Jiu-Tamasesti si retur poate fi parcurs in aproximativ 25 de minute cu masina. Reconstruirea ar fi trebuit sa dureze practic, dupa cum reiese din materialul intocmit de procuror, 20 de minute. De Fapt, Madalin Tomulescu spune ca reconstituirea a durat cateva ore, intrucat ea s-a petrecut in cea mai mare parte pe campul din Tamasesti.

In acelasi material, procurorul doljean spune ca au fost audiati ca si martori, cei care au fost in celula arestului atunci cand Tomulescu a fost retinut, iar acestia au relatat cum “criminalul” a povestit in detaliu cum l-a omorat pe cioban.

Contactat telefonic, unul dintre martori a declarat ca nu a fost audiat niciodata pe aceasta tema de catre nimeni.

Concluzia este ca daca nici macar cei care au fost in celula cu Tomulescu n-au fost audiati, procurorul Diaconescu si sleahta de politisti batausi cu atat mai mult n-au fost deranjati de catre procurorul Covei. Asadar, “motivarea cum ca actele premergatoare efectuate in cauza (!?) nu au confirmat existenta faptei” este o minciuna sfruntata.

• Adrian Iovan

sandru – Fat Frumos din varful dealului

Foisorul din Dealul Targului a fost in siguranta ani de-a randul, pana in momentul in care politistul Ion sandru a prins cheag si s-a cocotat pe scara ierarhica din ce in ce mai sus. Asa i-a venit, probabil, si ideea sa priveasca Tg-Jiul de la inaltime. Prin tertipuri pe care functia i le permite, seful Serviciului de Investigare a Fraudelor a pus mana pe cula. A renovat-o, iar langa, pe pamantul oferit de Ion Calinoiu, a inceput constructia unui beci si a sapat doua gropi imense, pentru a-si putea praji vara burta langa o piscina cu apa cristalina. Pana acum investitia nu l-a costat mare lucru, pentru ca lucrarile au fost facute cu angajati si utilaje de la ACH Tg-Jiu. Muncitorii l-au ajutat si sa faca economie la materiale – au smuls spalierele pe care era agatata vita de vie apartinand Statiunii Pomicole si le-au folosit pentru a intari digurile gropilor. In structura de rezistenta a beciului au fost introdusi cativa stalpi care sustineau bazinele statiunii. Stalpii care au prisosit sunt si acum depozitati in cula, alaturi de cateva ladite pentru fructe si o dovada incontestabila a faptului ca sandru a devenit proprietarul turnului – o firma inscriptionata cu numele nevestei, Aurora sandru, si cu adresa cabinetului sau medical. Firma nu-si gaseste rostul in turn, dar laditele da. Surse apropiate politistului spun ca, vara, prietenii lui sandru se autoservesc din livada cu pomi fructiferi a statiunii. Poate vreunul vine nepregatit, iar gazda il ajuta oferindu-i posibilitatea prin care sa-si transporte fructele.

Proprietar de pasaj intre bloc si vila

Inainte de a deveni proprietarul unui conac, Ion sandru si-a construit un “barlog” si in Tg-Jiu, adica o vila, cu toate ca mai detine si un apartament. Sentimental incurabil, pe sandru nu l-a lasat inima sa renunte la a mai locui in apartament, asa ca a gasit modalitatea perfecta de a trai cu sufletul impacat. Blocul in care este apartamentul, situat la etajul I, este chiar langa casa, asa ca politistul s-a gandit sa uneasca cele doua locuinte printr-un pasaj de trecere. Intentia s-a materializat intr-o scara lunga la capatul caruia s-a facut trecerea in apartament. Pana acum sandru nu a spart zidul apartamentului, insa are tot timpul.

Alexandr(Ion) cu cola

seful Serviciului de Investigare a Fraudelor nu uita insa ca viata nu inseamna numai punerea la punct a situatiei materiale. Asa ca Ion sandru se mai si distreaza. Localurile sale preferate sunt: “Jiul”, “Paralela 45”, “Boema”. Aici bea de-a moca pentru ca patronii barurilor sunt atat prietenii, cat si protejatii sai. Cand nu are timp sa ajunga in zona 9 Mai, pentru ca trebuie sa presteze si prin batatura IJP-ului, sandru mai poposeste si pe la barul “Intim”, din centrul orasului. Oricum, ramane fidel bauturilor sale preferate: Alexandrion si Stalinskaia cu cola. Din cand in cand pasiunea sa ii creeaza si probleme. La finele anului 2003, in fata localului Jiul, sandru a intrat cu masina intr-un BMW parcat in fata restaurantului. La fata locului nu a venit nici un echipaj de politie, sandru si-a luat masina si a reparat-o intr-un service din 9 Mai, tot la un protejat de-al sau.

Judecator de pace pentru subordonati

La nevoie, Ion sandru se dovedeste un sprijin de nadejde pentru prietenii sai. Interventia sa a reusit sa-l salveze pe Dorin Butu, politistul care l-a batut anul trecut pe paznicul Muzeului Judetean, Ion Circiu. Butu fusese acuzat de abuz in serviciu, purtare abuziva si vatamare corporala grava si era cercetat de catre un procuror al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova. sandru impreuna cu ocrotitul sau, victima si doi martori cu lectia bine invatata, - si ei tot politisti - s-au prezentat la Craiova, in biroul procurorului general Victor Nicolcescu si au rezolvat problema. Carciu a primit 30 de milioane de lei si a renuntat la acuzatii.

Turnul a revenit lui sandru din cauza…sexului

Ion Calinoiu, directorul Statiunii Pomicole Tg-Jiu spune ca intre institutia sa si politistul sandru s-a facut:” un contract de asociere, de participatiune, de prestari servicii (!?).” Ce presteaza seful Serviciului de Investigare a Fraudelor pentru Statiunea Pomicola nu este insa foarte clar: “Noi aveam probleme foarte mari. Foarte mult tineret mergea acolo, seara in mod deosebit. L-am renovat, au spart usile, au daramat in interior, ma rog, erau si alte probleme din astea specifice tineretului. In plus ne-au afectat cu productia pe acolo, pentru ca atunci cand mergeau luau din pomi. Am tot apelat la organele de politie sa facem ceva. S-a ivit ocazia si…”

“Nu prea stiu ce a facut acolo”

Directorul statiunii gaseste o explicatie aberanta si pentru excavatiile din jurul turnului sustinand ca:” Da, modificarile din fata turnului el le-a facut. Nu, nu este un beci acolo. Va rog sa ma credeti ca nici nu prea stiu ce a mai facut acolo. Digurile sunt facute ca sa preintampine alunecarea, era pericol de prabusire.” Despre gropi spune ca nu exista si nu se construieste altceva decat niste diguri.

In urma cu doua saptamani “Scandal de Gorj” publica un articol despre magariile din politia gorjeana.

Surse din IJP declarau atunci ca adjunctul de la Directia Generala de Informatii si Protectie Interna, fosta doi si un sfert, nu este strain de traficul cu gazolina din zona Hurezani, Capreni, Licurici si Bustuchin.

sefului de post de la Licurici a negat orice implicare a sa in traficul cu gazolina si in afacerile tandemului Catarone-Mazilu, iar adjunctul sefului de post de la Capreni a facut o adevarata criza de nervi in momentul in care s-a incercat un dialog cu el.

Comisarul Catarone, sef birou DGIPI Gorj a derulat in ultimii ani afaceri profitabile in zona de sud-est a judetului. Punctul de lucru Slavuta, din zona Capreni a fost pentru multi ani izvor nesecat pentru veniturile politistilor cu tupeu. Printe acestia s-a numarat si politistul Catarone. Acesta, ajutat de un inginer de la Competrol si de adjunctul Politiei Capreni, depozitau gazolina sustrasa de hotii din zona intr-o gospodarie dupa care combustibilul era comercializat in zona Motru, acolo unde comisarul avea mai multe locatii.

La un moment dat adjunctul de la Politia Capreni, Marian Olteanu, a fost judecat in Consiliul de Onoare si Disciplina al IJP din cauza problemelor cu traficul cu gazolina. Surse demne de incredere sustin ca aceste probleme i-au fost create chiar de Catarone. Insa…

Un comisar se scuza

Comisarul Catarone spune ca acuzele care i se aduc nu sunt adevarate si ca se incearca o denigrare a persoanei sale: “Este adevarat ca trec prin Capreni cand merg la socrii mei, iar cu acel inginer m-am vazut o data sau de doua ori, dar asta nu inseamna ca am facut trafic de gazolina. Am avut locuinta la Motru, insa acel apartament l-am vandut. Va spun ca nu am fost niciodata implicat in asa ceva”.

Numele Anei Albulescu, directorul economic al Consiliului Judetean Gorj, a fost legal in ultimul timp de foarte multe ilegalitati comise in institutia respectiva, inclusiv de o licitatie pentru pietruirea unui drum comunal la Bumbesti-Pitic, care a avut loc la cateva luni dupa executarea lucrarii, si pentru care Albulescu a incasat remuneratia care se acorda membrilor comisiilor de licitatii.

Pentru ca asa este deontologic i-am oferit Anei Albulescu posibilitatea de a-si exprima un punct de vedere fata de acuzatiile care i se aduc si i-am pus cateva intrebari. A raspuns in doua zile, in scris, si, dupa cum reiese din material, cu ajutorul unui avocat. Asta nu a impiedicat-o insa sa omita realitatea…licitatia de la Bumbesti-Pitic a fost fictiva, lucru confirmat si de faptul ca Parchetul s-a autosesizat, dar si de declaratiile fostului primar al comunei, Gheorghe Calugaru.

Considerati ca in activitatea dumneavoastra, ca director economic al Consiliului Judetean Gorj, ati intreprins si masuri ilegale?

R: In activitatea mea ca director economic al Consiliului Judetean Gorj nu am intreprins niciodata masuri ilegale.

Din cate comisii de licitatii remunerate ati facut parte in ultimii patru ani?

R: Am participat ori de cate ori am fost solicitata sa fac parte dintr-o comisie de licitatie. Nu am tinut o evidenta contabila a acestora. Precizez ca particip in aceste comisii din 1994 si conform precizarilor comune ale Ministerului Finantelor Publice si Ministerul Muncii, membrii comisiilor sunt remunerati in baza unor tarife aprobate de cele doua ministere.

De ce ati fost de acord sa participati la licitatia fictiva de la Bumbesti-Pitig?

R: Nu stiu ce intelegeti prin “licitatie fictiva”. Am participat la licitatie in baza invitatiei transmisa de primarie si aceasta s-a desfasurat conform prevederilor legislatiei in vigoare la acea data.

In cadrul consiliului Judetean se practica frecvent metoda licitatiilor fictive?

R: Nu au existat la nivelul Consiliului Judetean Gorj “licitatii fictive”. Afirmatia dvs. o consider fara suport.

Cine sunt persoanele care v-au impus sa favorizati anumite firme?

R: Nu stiu sa se fi favorizat o firma sau alta, iar mie nu mi s-a impus niciodata in activitatea de membru intr-o comisie de licitatie sa punctez favorabil o firma sau alta. Adjudecarea unei licitatii este decizia intregii comisii si nu a unui singur membru.

Vom reveni cu noi dovezi care stabilesc adevarul, in nici un caz cel indicat de directorul economic Ana Albulescu.

Turnatorul de serviciu

• Un consilier judetean al Aliantei, care a scos si el capul in…presa saptamana trecuta, a spart gheata cu primul smen din aceasta legislatura – si-a angajat fiul in Consiliul Judetean. Cica odrasla ar fi picat initial examenul, insa, prin grija tatalui, lucrarea a fost refacuta si astfel problema s-a rezolvat.

In timp ce falsii revolutionari huzuresc,

C-tin Ciora asteapta sa i se recunoasca meritele avute in Revolutie

Revolutia din decembrie ’89 a demonstrat ca romanii sunt un neam de eroi, dar ca, printre ei, exista si multi escroci. In Gorj, ca si in alte judete, sunt destui “impuscati” care beneficiaza fara nici un merit de favorurile care s-au acordat revolutionarilor, iar cei care au infruntat intr-adevar gloantele umbla si acum, dupa 15 ani, pentru a li se recunoaste meritele. Sigurele lucruri cu care s-au ales pana acum sunt doar cicatricele plagilor impuscate.

Boierul Ion (tableta)

Cula este un cuvant de provenienta turca (kula) si a aparut la inceputul secolului al XVIII-lea in Oltenia. Expansiunea otomanilor i-a determinat pe boieri sa-si construiasca astfel de cladiri inalte pentru a se putea apara. O astfel de cula exista si pe Dealul Targului.

  11.03.2005. 12:25

Comentarii

Acest articol n-are nici un comentariu.