Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 66 - 15 - 21 iulie 2005
32 de judecatori penali
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova a cercetat penal, doar in primele sase luni ale acestui an, 32 de judecatori care isi desfasoara activitatea in cadrul instantelor din judetul Gorj. Conform declaratiilor purtatorului de cuvant al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, procurorul Elisabeta Dragut, majoritatea sesizarilor provin din partea unor persoane nemultumite de solutiile date in dosare de judecatorii in cauza si vizeaza in principal infractiuni de abuz in serviciu si fals intelectual. Din totalul magistratilor gorjeni cercetati penal de procurorii doljeni, 21 dintre acestia provin din randul judecatorii Tribunalului Gorj, cinci de la Judecatoria Targu Jiu, cate trei de la judecatoriile Motru si Targu Carbunesti si doi de la Novaci. In poll-position se situeaza, ca de altfel in toate materialele de presa care vizeaza generozitatea judecatorilor fata de persoanele cu influenta, judecatorul Romel Morega. Acesta este urmat de sotia secretarului de stat din ministerul Ministerului Economiei si Comertului, Ionel Mantog, Luminita Mantog, fost presedinte al Judecatoriei Targu Jiu. Pe “lista lu’ Schindler” se mai regaseste si sotul directoarei Casei de Pensii, Vasile Ghimis, fostul presedinte al Biroului Electoral Judetean, Aliosa Carbunaru si nu in ultimul rand “prietenul” “baietilor cu ochi albastrii”, Stelian Ulmet. Asta in ceea ce priveste judecatorii Tribunalului Gorj, deoarece ea continua. Magistratul Toma Popescu de la Judecatoria Targu Jiu, cel care a intrat in analele istoriei justitiei gorjene ca fiind judecatorul care a acordat cea mai mare cautiune, 9 miliarde de lei, si care l-a condamnat la 15 ani de detentie pe “incendiatorul” Petre Stancioi, se afla si el printre judecatorii reclamati. Tot aici se mai regaseste si numele presedintelui Judecatoriei Motru, Mihai Pistol, cel care a condamnat un batran la pedeapsa cu inchisoarea pentru o vatamare corporala produsa de un cal. Surpriza!!! Toate cele 25 de plangeri pentru care au fost cercetati cei 32 de magistrati gorjeni au fost rezolvate de procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova cu: Neinceperea Urmaririi Penale. La o simpla numaratoare, numai cei 20 de magistrati ai tribunalului, enumerati mai jos, au o avere impresionanta. Cinci Volkswagen, trei Opel, Audi, Leganza, Tico sau Dacia Nova au fost preferintele judecatorilor in materie de autoturisme. Zeci de hectare de teren, 16 case si cel putin trei vile detin impreuna acestia. 17 apartamente, din care unul la Cluj si altul la Timisoara intregescavutia imobiliara a celor 20 de magistrati. Nici la depozitele an lei sau valuta nu stau rau: peste 3 miliarde de lei, iar datoriile la banci, cu preponderenta in valuta se situeaza pe undeva an jurul a 100.000 de euro. Tribunalul Gorj Morega Romulus, Mantog Luminita, Grama Mariana, Eftenoiu Gheorghita, Ghimis Vasile, Popescu Elena, suvegau Nicolita, Diaconu Mirela, Negrulescu Veronica, Tilvescu Antoaneta, Ulmet Stelian, Boncu Teofil, Pasarin Dumitru, Gaburoiu Camelia, Banica Valentin, Niculescu Tatiana, Carbunaru Aliosa, Talianu Mioara, Tomescu Lucia Judecatoria Targu Jiu Candoiu Minodora, Oproiu Lavinia, Popescu Toma, Stoian Alexandra, Merisescu Romel Judecatoria Motru Visan Doina, Pistol Mihai, Iacob Constantin Judecatoria Targu Carbunesti Comanescu Cristina, Cirstea Damian, Hotoboc Mircea Judecatoria Novaci Bondoc Victor, Staicu Angela Vom reveni cu amanunte in toate aceste cazuri. • Radu Ciocoiu Primaria Barbatesti tarata in bezna de catre primarul Patrascu
Dupa ce a zvantat visteria comunei cu plata unei rate lunare de peste 100 de milioane de lei, primarul Constantin Patrascu a ajuns in situatia de a nu avea bani sa achite contravaloarea curentului electric consumat in Primaria Barbatesti.
Impovarat de rata pe care trebuie sa o plateasca lunar la banca, bugetul primariei nu mai ajunge nici macar pentru plata ajutoarelor sociale. si ca tacamul sa fie complet primarul da cu subsemnatul pe la PNA.
Primaria comunei Barbatesti a fost debransata de la reteaua de energie electrica de peste doua saptamani, datorita restantelor de peste 30 de milioane de lei.
In tot acest timp sediul primariei a fost bransat ilegal printr-un cablu tras de la gospodaria unui vecin, desi contabila institutiei nu recunoaste acest lucru. Tot ea spune ca, in sfarsit, factura de energie electrica a fost platita in urma cu doua zile, urmand ca angajatii Electrica sa efectueze rebransarea, care si aceasta va costa la randul ei.
Cei doi politisti ai comunei, Marcel Draghici si Marian Tudorin, n-au vazut nici de aceasta data vreo ilegalitate, fiind ocupati, probabil, cu aranjarea in rafturi a multitudinii de dosare cu AN, carora nu le-au dat de cap de ani de zile.
Primaria a ajuns in aceasta situatie datorita calitatilor manageriale ale primarului Patrascu. In urma cu cateva luni, Consiliul Local Barbatesti a obtinut un imprumut de 1,8 miliarde de lei de la BCR pentru acoperirea contributiei locale la un proiect Sapard de alimentare cu apa a catorva sate din comuna. Imprumutul a fost gajat cu sediul primariei si al celor doua camine culturale. Bunuri din domeniu public, care nu pot deveni gaj pentru credite bancare. Hotararea data de consiliu de trecere a imobilelor respective in domeniu privat al comunei, pentru a putea gaja cu ele imprumutul, a fost anulata ulterior de catre Sectia de Contencios Administrativ a Tribunalului Gorj, dar banca deja daduse banii primariei.
Intre timp, Agentia Sapard a sistat platile pentru proiect si totul s-a dus pe apa sambetei, urmand ca primaria sa plateasca in continuare cele 114 milioane de lei rata lunara la banca. Primarul Constantin Patrascu nu se poate gandi la asta acum pentru ca este preocupat de anchetarea sa de catre PNA privind fraudarea unor fonduri europene in cazul unui bazin de apa in valoare de 26 de miliarde de lei. Asta pana cand organele de cercetare il vor trage la raspundere si pentru gaselnita cu plata imprumutului pentru proiectul Sapard, atata timp cat acesta a fost anulat.
• Elena Negrea Abuz in serviciu la Primaria Arcani
Doua familii din Arcani au fost improprietarite in acte pe aceeasi suprafata de teren. Una dintre ele a facut cere pentru punerea in posesie si cealalta a primit titlu de proprietate.
Primarul comunei Arcani a dat cu subsemnatul la Parchet, dar a fost scos basma curata chiar daca abuzul sau a fost evident.
In 1991, familia Buliga, tata si fiu, a depus la Primaria comunei Arcani o cerere prin care solicitau reconstituirea dreptului de proprietate pentru doua suprafete de teren. Cererea a fost inregistrata la data de 18 martie si purta numarul 1487.
Dupa noua ani, comisia pentru aplicarea Legii 18 a analizat cererea si printr-un proces verbal de punere in posesie a atribuit suprafata de teren familiei Grofu (!?).
I baza acelui proces verbal, primarul comunei, Daniel Drumen, a emis si titlu de proprietate sotilor Grofu.
Considerandu-se neindreptatita, familia Buliga, autoarea initiala a cererii 1487, a contestat in instanta decizia comisiei locale si titlu de proprietate.
Dupa mai multi ani de procese, Ion Buliga a obtinut o hotarare definitiva prin care i se recunoaste dreptul de proprietate pentru suprafetele pe car ele cerea in urma cu 14 ani.
Primarul Daniel Drumen s-a conformat hotararii Curtii de Apel Craiova si a emis titlu de proprietate si lui Buliga, fara sa-l anuleze pe cel emis acum cinci ani sotilor Grofu.
Pentru acest lucru, Buliga a formulat plangere penala impotriva primarului insa Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu a considerat ca Drumen nu se face vinovat de comiterea infractiunii de abuz in serviciu, desi este evident faptul ca initial a improprietarit o familie in baza unei cereri formulate de Buliga, iar apoi, chiar daca a dorit sa-si repare greseala, a mai emis un titlu de proprietate mentinand astfel stare de conflict intre cei doi proprietari.
• Daniel Dumitriu Elevii Grupului scolar Forestier Tg-Jiu jecmaniti de director Conducerea Grupului scolar Forestier Tg-Jiu a dezvoltat in ultimii doi ani o afacere cu circuit inchis, care a produs zeci de milioane de lei, majoritatea ajungand in buzunarul directorului Teodor Mergea, ruda cu fostul inspector general scolar Nicolae Mergea. Pe spatele elevilor amenintati de diriginti cu corigenta daca nu cotizeaza, Mergea a strans peste 100 de milioane de lei, cica pentru baza materiala a scolii. Buba s-a spart in momentul in care cineva a sesizat Inspectoratul scolar si s-a facut un control, care a confirmat, in mare parte acuzele aduse. S-a facut si o plangere la politie, dar, desi lucrurile sunt evidente, pana acum nu s-a ajuns la nici o concluzie.
Teodor Mergea – casierul scolii
In ultimii doi ani, dirigintii si sefii de clase din cadrul Grupului scolar Forestier Tg-Jiu au incasat de la elevi cate 200.000 de lei, pentru fondul scolii. In scoala sunt aproximativ 700 de elevi si cu toate ca nu toata lumea a percutat s-a strans totusi o suma considerabila. Banii au fost predati de diriginti lui Teodor Mergea, care da o explicatie stupida cu privire la gestionarea lor. Mergea spune ca i-a tinut in fisetul sau pana s-a strans suma de 55.200.000 de lei, dupa care, cand suma a crescut, i-a luat acasa pentru siguranta. Cica, cu acesti bani intentiona sa cumpere scaune in scoala, dar, se pare ca, nu l-a lasat inima sa faca acest lucru, avand in vedere ca elevii sunt nevoiti sa stea in picioare la cursuri, pentru ca nu au pe ce sa se aseze. Banii au ramas in custodia directorului pana cu doua zile inainte de intocmirea raportului de audit de catre Compartimentul Audit Public Intern, din cadrul Inspectoratului scolar. Atunci s-au gasit asupra lui Mergea 55.200.000 de lei, care au fost varsati intr-un cont la CEC, infiintat de catre comitetul de parinti. Sumele exacte incasate ilegal de catre director in ultimii doi ani nu se cunosc, deoarece predarea banilor nu s-a facut pe baza de semnatura sau tabele pe clasa. Comitetul de audit precizeaza in raport ca: “Nu s-a putut determina din lipsa de documente daca suma gasita asupra directorului reprezinta suma reala”. Cert este ca in anul scolar 2004-2005 s-a perceput de la fiecare elev si cate 3.000 de lei pentru fiecare adeverinta eliberata de secretariat. Banii au fost predati tot directorului, 2.130.000 de lei.
Grupul scolar Forestier, Babilonul invatamantului gorjean
Inselarea elevilor de catre director nu este singura ilegalitate semnalata la Grupul scolar Forestier. In sesizarile facute la Inspectoratul scolar se spune ca institutia a achizitionat obiecte de inventar si alimente fara oferte de pret. Acest lucru nu s-a putut verifica, deoarece in evidenta contabila nu sunt inregistrate toate ofertele de pret, iar cele existente se regaseau la directorul Teodor Mergea si nu la administratorul financiar. Lucru care confirma de fapt ca cele sesizate sunt reale. Conform acelorasi sesizari, autoturismul scolii este deseori la dispozitia directorului, fara ca deplasarile sale sa fie facute in interesul institutiei pe care o conduce. Aurelia Valceanu, director adjunct al grupului scolar a ciugulit si ea de unde a putut, mai exact de la cantina scolii, carand resturile alimentare acasa, fara a plati vreun leu pentru acestea. Insa, aceste lucruri trebuie stabilite de ancheta politiei care, in prezent treneaza. Surse oficiale afirma ca acest lucru se intampla datorita faptului ca Teodor Mergea este in foarte bune relatii cu un sef de serviciu din cadrul IJP Gorj. Aceasta presupunere urmeaza a fi confirmata, sau infirmata, in functie de rezultatul cercetarilor politiei.
Brancusi - bataia de joc a autoritatilor
Doua blocuri de piatra zac pe jumatate ingropate in pamant, acoperite de muschi, la “indemana” cainilor si chiar a trecatorilor grabiti de “nevoi urgente” generate de berea ingurgitata la doi pasi, la “buturuga” din Parcul Central. Ani de zile, autoritatile, de altfel vigilente la orice fel de uscatura din Gradina Publica, nu au sesizat si nu s-au intrebat ce cauta acolo acei “bolovani”. Pentru specialisti, in schimb, cele doua blocuri au valoare macar istorica. Ele nu sunt altceva decat decupajele din piatra ale celor doua banci asezate de o parte si de alta a Portii Sarutului. Insusi faptul ca au fost atinse de Brancusi ar trebui sa insemne ceva. Ca sunt parte din lucrare, o atesta analizele care s-au efectuat pe mostre prelevate in timpul restaurarii operelor din piatra. Fostul director al Centrului Brancusi, Paul Popescu, initial, a parut ca nu acorda nici o importanta celor doua blocuri. Ulterior, in momentul in care cineva s-a interesat sa le ia de acolo, a confirmat ca ele fac parte din blocul de piatra din care Brancusi a realizat bancile. Desi presa a mai semnalat si in alte randuri indiferenta crasa fata de acestea, pe cei in drept sa ia masuri ii doare in cot. Iar cele doua blocuri raman si de acum incolo ceea ce au fost si pana acum: “pisoar” pentru caini si betivi.
Trovantii adusi de Brancusi au disparut de la Casa Ganescu
La aceeasi nota de indiferenta sau necunoastere se inscrie si faptul ca trovantii din curtea Casei Ganescu au disparut de o bucata de vreme. Acestia au fost adusi de Brancusi, in perioada in care a locuit acolo, si l-au inspirat in realizarea unor lucrari. Mai mult, si cele cinci mese din blocuri de piatra, aduse si asezate de sculptor tot in acel timp au disparut si ele. Ca au fost furate sau, pur si simplu, aruncate in cine stie ce groapa de gunoi, nu a interesat pe nimeni. In schimb, parca in bataie de joc, au fost aduse si “plantate” doua mostruozitati din ultima tabara de sculptura, lucrari ale unor autori a caror faima nu a depasit zona in care locuiesc. De gustibus! In timp ce la Londra sau New York, Brancusi se liciteaza pe bani grei, iar preturile obtinute pentru lucrarile sale se inscriu in topuri, la Tg-Jiu, el este luat in bataie de joc. • Ana-Maria D.
VIP-urile locale nasc genii
Promovarea cu brio a examenelor de bacalaureat au fost motiv de bucurie pentru zeci de tineri targujieni, dar mai ales pentru cateva odrasle de personalitati locale, care lovite de genialitate, n-au gresit nici macar o virgula si au primit ca medie nota 10. De ce doar copiii de cadre didactice si de oameni de afaceri sunt inteligenti, stiu, poate, parintii celor cinci elevi care au primit nota maxima. Printre cele 5 genii gorjene se numara Laura Andreea Caruntu, fiica lui Alexandru Caruntu, decanul Facultatii de stiinte Economice din cadrul Universitatii “Constantin Brancusi si om de afaceri. Andreea si-a desavarsit studiile liceale in Colegiul National “Spiru Haret”. Elena Tatiana Jianu, absolventa a Colegiului National “Ecaterina Teodoroiu”, este fiica unui inspector scolar. Lucian Medar, purtatorul de cuvant al Prefecturii Gorj, dar si lector universitar la Universitatea “Constantin Brancusi” se poate mandri si el cu media 10 a fiului sau Ciprian Marius. Foarte aproape de perfectiune a fost si Dragos Ionut Picu, fiul politistului Ion Picu. El a promovat cu media 9.95 si a fost elev al Colegiului National “Spiru Haret. • Elena Negrea
Evaziune fiscala la poarta lui Brancusi si Vladimirescu
Muzeul Judetean Gorj a devenit, odata cu denomiarea, o institutie de cultura in care se practica fin greu evaziunea fiscala. De aproximativ doua saptamani coordonatorul activitatii culturale a caselor memoriale de pe teritoriu judetului a pus in vanzare bilete de intrare de un leu, editate in urma cu 21 de ani. Turistii care viziteaza casele memoriale “Constantin Brancusi” de la Hobita, “Tudor Vladimirescu” de la Vladimir, “Ion Popescu Voitesti” de la Balanesti si “Ecaterina Teodoroiu” din Tg-Jiu, primesc bilete de intrare ce apartin Comitetului de Cultura si Educatie socialista al judetului Gorj, editate in 1984. Exista o mare indoiala ca acestea ar fi inregistrate in contabilitatea muzeului, intrucat au apartinut institutiei socialiste mai sus amintite, infiintata in urma cu 38 de ani, iar in 1990, odata cu reorganizarea acesteia si infiintarea serviciilor descentralizate ale Ministerului Culturii, au devenit nule. Este posibil ca aceasta practica aMuzeului Judetean Gorj s treneze de mai mult timp, deoarece pe biletele de intrare este aplicat si pretul vechi (10.000 de lei), practicat pana acum doua saptamani. Mai mult, pe langa taxa de intrare, turistilor le sunt cerute si alte sume pentru fotografiere sau filmare in incinta caselor memoriale. Pentru o singura fotografie, ghizii muzeului percep o taxa de un leu, iar in schimb turistul primeste acelasi bilet din ’84. Directorul Muzeului Judetean Gorj, Vasile Marinoiu a declarat ca are cunostinte despre aceasta situatie insa institutia nu are bani pentru tiparirea altor bilete. “Atat auditul consiliului judetean cat si curtea de conturi ne-au spus ca putem folosi biletele. Avem o evidenta clara a acestora. Sunt cam 20 de mii pe stoc. Am cerut bani pentru tiparirea altora, 20 de milioane de lei insa, nu am primit. Oricum pe bilete se afla o stampila actuala a muzeului chiar daca acestea au peste 20 de ani”, a adaugat Marinoiu. • Adrian Iovan
Scarnaviile si internetul (tableta)
Forumuistii iar s-au luat de noi! Eu recunosc ma cam enervez, insa, colegii imi repeta sa nu ma iau la harta cu prostii ca au mintea odihnita. Pai, cum sa nu ma iau cu ei cand unul “Necunoscutu’ Ion”, gurist la un post de radio pe care-l asculta doar rudele angajatilor, spune despre Scandal ca: “e din ce in ce mai enervant si vulgar”. Vai, ce l-a deranjat pe gurist o exprimare mai deocheata, din tableta anterioara, pe care cu siguranta el n-a folosit-o niciodata (!?). O sa va citez mai jos una din discutiile forumuistilor despre…”Sexul oral ce parere aveti…” dar mai intai ar trebui sa invete sa scrie corect: “Sexul oral. Ce parere aveti?” Cam asa. Ce spuneti corijentilor? si din nou puslamaua cu nume de cisma ne musca de cur. Mai mult, ne pregateste si surpriza. Il anunt pe cioflingar ca daca se refera la vreo plangere penala n-are nici o sansa. Articolul 205 din C.P. a fost dezincriminat. Pentru forumuisti C.P. inseamna Codul Penal. A nu fi confundat cu extremitatea vreunui organ sexual. Daca surpriza orbetelui ar avea ceva legaturi cu serverul ce gazduieste site-ul Scandal, trebuie sa caute mult si bine. Ii dau totusi indiciu: peste ocean. Dar iata ce scarnavie ne critica pe noi! Ia cititi elucubratiile forumuistului: “In special majoritatea barbatilor practica si reversul medaliei, adica cunilingus (chiar daca multi dintre ei nu recunosc), sau pozitia in care ambii parteneri fac sex oral in acelasi timp, cunoscuta de noi sub numele de 69”. Grav nu e ce scrie, ci ca o face in timpul programului, adica la ora 11.03, joi, 7 iulie, tocmai din sediul Universitatii “Constantin Brancusi”. Cam cu asta se ocupa numitul cisma la serviciu: discutii despre sexul oral si alte rahaturi pe internet, de pe calculatoarele UCB si, pe deasupra e platit pentru asta. • Claudiu Matei
Recomandă acest articol:
15.06.2005. 12:59
Comentarii
Acest articol n-are nici un comentariu.
Lasă un comentariu
Scandal de Gorj nu este responsabil juridic pentru continutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.
* = câmp obligatoriu