Ion Cozma, socrul cunoscutului profesor de limba romana Ion Pecie, s-a trezit cu gardul daramat, sambata 5 noiembrie. Din cauza unei manevre gresite, taxi a intrat in plin in doua placi de beton. Pagubitul nu s-a putut intelege deloc cu soferul care nu voia sa plateasca stricaciunile, asa ca a bagat masina in curte si a hotarat ca o va inapoia doar cand i se va reface gardul, sau va primi contravaloarea pagubelor.

Pentru ca nu a cedat deloc, Cozma a obtinut pana la urma repararea gardului. El este de parere ca: “Daca nu ma tineam tare puneam coceni in loc de gard si stateam asa pana la primavara”.

Poate lucrurile s-au aranjat si pentru ca, pe la locul faptei, a trecut si Ion Giura sa vada despre ce este vorba.

Oamenii au mers cu jalba in protap si la Prefectura, in 1996, cand un numar de 140 de persoane din satele Danesti, Barza si Ungureni, au depus un memoriu la care nu s-a primit nici un fel de raspuns.

Nimeni pare sa nu priceapa ca reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament este extrem de simpla, mai ales terenul forestier este in continuarea terenului agricol si urmat iarasi de teren agricol, apartinand acelorasi proprietari.

Mai mult decat atat, actual primar a promis in campania electorala ca va retroceda proprietarilor terenurile pe vechile amplasamente, lucru care a contribuit enorm la alegerea sa in fruntea comunei. Pana la urma s-a dovedit a fi vorba doar de o minciuna electorala, ca multe altele de altfel.

Oamenii neindreptatiti mai sunt nemultumiti si de mentinerea in comisiile de aplicare a legii proprietatii a lui Ion Popeanga, individ care cu ani in urma a comis ceva ilegalitati, ocupandu-se de aceleasi problema la o alta primarie din judet.

Vom reveni.

Petrescu le-a facut cunostinta lui Ion Buican, fost consilier local PRM la Motru, si Lucian Paraschiva, patronul unui atelier de prefabricate din Tg-Jiu, pentru a face acestuia din urma o favoare. Paraschiva avea urgent nevoie de 50 de milioane de lei pentru o perioada scurta de timp, doua-trei saptamani.

A apelat la ajutorul parlamentarului care i-a spus ca nu detine acesti bani, dar poate lua de la cineva care-i are. Cei trei s-au intalnit si intelegerea a fost pusa in practica, urmand ca la termenul stabilit banii sa fie returnati.

Cel putin asta a fost varianta pe care Petrescu i-a prezentat-o fostului consilier.

Buican a asteptat luni de zile sa primeasca suma imprumutata si i-a spus de zeci de ori senatorului ca prietenul sau este neserios si nu s-a tinut de promisiune. A cerut acestuia in nenumarate randuri sa-l insoteasca pentru a rezolva problema - doar el fusese cel care garantase ca patronul e om serios – dar Petrescu s-a eschivat de fiecare data.

La un moment dat, peremistul a inceput chiar sa-l evite pe fostul consilier, asa ca omul s-a hotarat sa-si recupereze singur suma imprumutata, sau macar materiale prefabricate de la patronul la care-i daduse banii.

Ajuns la atelierul acestuia, Buican a aflat cu stupoare ca omul nu-i datoreaza nici un ban, ci fusese vorba de cu totul altceva. In 2002, Petrescu isi facuse cumparaturile la atelierul lui Paraschiva si luase materiale de constructii in valoare de 50 de milioane de lei. Fiind vorba de un personaj atat de important, patronul n-a solicitat banii in momentul in care s-a facut tranzactia, ci a acceptat ca acesta sa-i dea cand ii are. I s-a facut plata dupa un an de zile din banii lui Buican.

Chemat de Buican si Paraschiva la fata locului sa lamureasca situatia, Petrescu s-a lasat greu convins sa vina. A ajuns la cei doi insotit de Tudor Dobrica, om de afaceri pe atunci, actual viceprimar al orasului Motru. Ca sa rezolve situatia a imprumutat la randul sau 1100 USD de la Dobrica si a insistat ca patronul sa-i primeasca si sa-i inmaneze lui Buican. Acesta a refuzat, ca si Buican de altfel, mai ales ca valuta data de senator nu echivala cu 50 de milioane de lei.

Pana la urma peremistul l-a trimis pe prietenul sau sa-l astepte pe terasa unei cofetarii din Tg-Jiu pana face rost si de restul de bani. Surse oficiale declara ca salvarea lui Petrescu a venit chiar de la patroana cofetariei, care i-a imprumutat diferenta de bani. Aceleasi surse spun ca femeie este efectiv terorizata de Petrescu care apeleaza deseori la ajutorul ei financiar, fara a mai returna ceea ce imprumuta. Nu are insa nici o reactie pentru ca ii este frica ca nu cumva senatorul sa se infurie si sa-i distruga afacerea.

Dupa ce a facut rost si de restul de bani problema a fost rezolvata si Buican si-a primit in final toata suma.

Lucian Paraschiva spune ca nu stie care a fost problema intre senator si Buican, el doar a recuperat banii pe o marfa neplatita si atat. Patronul a precizat ca l-a cunoscut pe Petrescu prin intermediul unei cunostinte comune si ca acesta i-a promis ca-i va rezolva o afacere, dar a tergiversat atat de mult lucrurile incat pana la urma Paraschiva a renuntat la favorurile sale.

In contul sumei “imprumutate” lui Ilie Petrescu, Dobrica a inceput sa aiba veleitati de politician si functionar public. El a fost sustinut de catre Petrescu pentru functia de viceprimar al orasului Motru, pe care a si obtinut-o. Incurajat de protectia oferita de catre senator, Dobrica s-a autointitulat si presedinte al PRM Motru, iar de o luna de zile, de cand protectorul sau a devenit presedinte al organizatiei judetene a partidului, norocul pare sa-l copleseasca.

Dupa primirea functiei de viceprimar, Dobrica a renuntat cu greu la administrarea firmei pe numele careia functiona carciuma, SC La Paz SRL, riscand chiar sa fie declarat incompatibil. Pana la urma n-a avut incotro si a pasat afacerea sotiei.

Cu toate ca si-a permis fara nici un efort sa-i dea senatorului 1100 USD, Tudor Dobrica, este, conform declaratiei de avere, un om foarte sarac. Nu are nici apartament, nici casa, ci doar un Volkswagen, in care probabil doarme cu intreaga familie.

In municipiu Motru oamenii au insa o alta parere despre viceprimarul lor, toata lumea cunoscandu-l ca un om cu potential financiar consistent.

Senatorul Petrescu are si el propria versiune referitoare la ceea ce s-a intamplat in povestea cu materialele de constructii luate de la Paraschiva. Recunoaste ca a luat de la acesta doua masini de boltari: “pe care i-am dat unor oameni amarati” si 12 tuburi din ciment pe care: “le-am dus la Calnicu de Sus pentru fantanile oamenilor”. El spune ca a luat cele 50 de milioane de lei de la Buican pentru a achita contravaloarea marfii, dar pentru a-i inapoia acestuia nu s-a imprumutat la Dobrica, ci: “i-am dat din salariul meu de senator, Dobrica nici n-a fost cu mine cand am rezolvat problema”.

Ramas fara loc de munca, in 2002, Poenaru a ajuns, prin intermediul unei vecine, la Bucuresti, la o anume Marilena Tudor, care s-a prezentat sub un nume si o functie falsa – ofiter de politie – si i-a promis ca-l va angaja in IJP Gorj ca subofiter. Pentru angajare, Poenaru trebuia sa dea 3000 USD, ajungandu-se in urma negocierilor la suma de 1800 USD, din care barbatul a platit 900, urmand ca restul sa-l dea dupa angajare. Dupa mai multe amanari si tot felul de incurcaturi, femeia i-a spus lui Poenaru ca este angajat ca si politist si chiar a vorbit cu col. Amza, pe atunci sef de “cadre” (Serviciul Resurse Umane- n.r), de pe telefonul mobil al barbatului. Omul spune ca atunci cand l-a sunat pe colonel s-a prezentat ca venind din partea senatorului Ilie Petrescu, pe care cu siguranta il cunostea, avand in vedere ca era originara din comuna Plostina.

Acest episod a fost povestit de Poenaru nasului sau, Gheorghe Lipianu, pe atunci consilier judetean si vicepresedinte al PRM Gorj. Acesta s-a implicat si el si l-a sunat pe senator sa dea o mana de ajutor. Auzindu-se la telefon, Poenaru i-a povestit senatorului despre Marilena Tudor si cei 900 de USD pe care i-a dat acesteia. Senatorul a spus ca stie si: “sa merg pe mana lui pana rezolvam ca dupa aceea vedem noi ce facem si cu banii”.

Omul a mers pe mana lui, mai ales ca senatorul i-a spus ca a vorbit si el cu col. Amza si nu mai trebuie decat sa se prezinte la concurs ca va ocupa postul sigur. S-a prezentat si a picat la proba sportiva. La aflarea vestii, senatorul Petrescu a replicat doar: “Ba, Virgile, ma facusi praf!” Dupa care n-a mai vrut sa stie nimic, mai ales ca Virgil Poenaru a facut plangere penala impotriva Marilenei Tudor.

Ilie Petrescu a declarat ca o cunoaste pe femeie, deoarece:” Tatal ei a fost maistru la Plostina cand eu eram inginer acolo, insa nu m-am implicat in povestea asta, nu stiu nimic. Nu ma intereseaza, n-a fost pe filiera mea, n-am intrat niciodata in discutia asta”.

Desi initial nu recunoscuse ca s-ar fi implicat in vreun fel, senatorul a revenit, dupa ce i s-a luat un punct de vedere, cu o precizare telefonica : “Da, domnule l-am sunat pe Poenaru numai dupa ce mi-a spus Lipianu ca e nepotul lui, dar n-am intervenit niciunde si nu stiu de vreun ban. Nici politia nu m-a intrebat vreodata despre povestea asta.”

Presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, era foarte nemultumit de rezultatele partidului in judetele amintite si l-a rugat pe deputatul Adrian Moisoiu, presedintele PRM Mures, sa se ocupe de aceasta problema. Deputatul n-a putut indeplini dorinta presedintelui, asa ca Ilie Petrescu s-a oferit sa duca el la indeplinire misiunea de partid, mai ales ca se stie ca gorjeanul este lingusitorul numarul unu al lui Vadim.

A plecat cu planuri mari spre zona respectiva, dorind chiar sa deschida aici si un cabinet parlamentar, dar intentiile i s-au schimbat brusc cand a intrezarit un rost de afacere profitabila cu presedintele PRM Toplita (judetul Harghita). Acesta detinea o microferma, de la care Petrescu a putut cumpara la un pret foarte mic cartofi, pe care i-a valorificat la Motru. A transportat marfa cu un camion inchiriat, ca doar isi permitea atata timp cat castiga la un singur transport aproximativ 50 de milioane de lei. Cartofii au fost valorificati la mai multe cantine miniere de la Motru, cea mai mare cantitate ajungand la UACC.

Senatorul spune ca nimic din toate astea nu sunt adevarate, pentru ca: “N-am facut niciodata afaceri cu cartofi. Intrebati-l pe directorul UACC daca i-am dus eu asa ceva. Este adevarat ca am deschis cabinet parlamentar in Harghita, impreuna cu fostul presedinte al PRM Toplita, dl. Cotfas, am ajutat romanii din Harghita. Sunt niste vorbe ale unor oameni care vor sa ma discrediteze, in schimb eu am facut numai bine unor oameni amarati”.

Despre interesul senatorului pentru problemele oamenilor amarati puteti citi in numerele viitoare ale “Scandal de Gorj”.

In urma cu cateva zile in sarcina lui a cazut anchetarea cazului politistilor care au intretinut relatii sexuale cu o minora. Dosarul a ajuns la Tg-Jiu de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, unde s-a dat o solutie doar in ceea cel priveste pe Posea, care este ofiter, restul cazului urmand a fi rezolvat la Parchetul judetean.

De la prima decizie pe care a luat-o, Roibu a dovedit ca dosarul respectiv este o palarie prea mare pentru el. In dorinta de a audia un martor, care sa povesteasca intreaga aventura, procurorul a trimis la domiciliu …fostei prietene a acestuia (!?) doua masini pline cu politisti si jandarmi doar pentru a duce o citatie.

sirul ilegalitatilor comise de Roibu a inceput cu faptul ca citatia respectiva era sub forma de carte postala si trebuia trimisa prin posta. O alta greseala de neiertat a acestuia a fost ca pe citatie nu exista numarul dosarului in care urma sa fie audiat martorul, cauza si nici nu exista stampila institutiei care a emis-o.

In privinta hoardei de oameni ai legii care au dus citatia, lucrurile lasa loc de interpretari. Fiind vorba de anchetarea unor colegi de-ai lor, numarul mare de politisti care s-au prezentat la domiciliul martorului poate fi luat drept o amenintare tacita, pentru ca omul sa nu mai declare tot ceea ce stie. Lucru care nu s-a intamplat de altfel, audierea avand loc ieri dimineata, in fata unui Gheorghe Roibu enervat de faptul ca seful sau, Emil Mota i-a dezaprobat atitudinea.

Prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj a declarat ca daca subordonatul sau a facut lucrurile spuse mai sus a dat dovada de lipsa de tact si profesionalism.

Speriat ca ar fi putut veni politia sa-l plimbe putin pe la sediu, procurorul i-a promis patronului localului ca-i va aduce banii pe geamuri, numai sa nu spuna politistilor ca el e faptasul. A doua zi, procurorul s-a tinut de cuvant de promisiune si a venit cu suma promisa, imprumutata, se pare de la un alt afacerist al locului.

• Cica la Matasari pe unele fetite le-ar fi scos foamea afar’ din casa si le-a trimis la un cuibusor de nebunii administrat de un cunoscut om de afaceri. Locul e frecventat mai ales de politisti, oameni cu dare de mana si…procurorul scandalagiu de la Motru. De protectia cuibusorului se ocupa oarece militieni putin mai “grei”, tablagii fiind ocupati cu ascunderea masinilor grangurilor veniti la…”insamantat”.

• In Piata Centrala unii comercianti au marfa expusa pe o suprafata cu mult mai mare decat cea pentru care platesc. Unii, cu tarabele aproape de strada, ocupa chiar caile de acces si trotuarele. Cica sefii pietei cunosc aceste lucruri, insa le mai trebuie si lor, din cand in cand, cate o cizma, cate un pantof…daca afla primarul despre astfel de smenuri, unul dintre stapanii pietei va fi cadonat personal de acesta cu o cizma sau un bocanc, dar in fund.

Cel putin asa sustin comerciantii!

• Relu stefanoiu o tine numai in chefuri! In urma cu ceva timp acesta a organizat un chef cu lautari de a rasunat tot Novaciul insa, in seara de 8 noiembrie (de Sfintii Mihail si Gavril) ospatul a fost mai restrans. Cica, simtind din nou zgomotul catuselor, Relu stefanoiu ar fi invitat la agapa de marti doar cateva persoane cheie, in incercarea de a-si rezolva problemele penale.

Asadar, prietenii sai din domeniu, care au aparut deja in celebra agenda s-au reunit pentru a incerca sa-l scape de belele.

• Microbistii vorbesc prin targ ca victoria Pandurilor la Mioveni ar fi costat in jur de 100 de mii de dolari. Situatia financiara a clubului FC Arges i-ar fi impins pe conducatori sa apeleze la serviciile financiare ale lui Condescu in schimbul victoriei echipei de pe Jiu.

Grav este ca presedintele PRM nu stie mai nimic din ce fac sau nu fac oamenii sai in teritoriu, ori este dezinformat mai ceva decat Ceausescu.

Dar sa revenim la senatorul Petrescu. Din 2000, “senator” este chiar si pentru colegi sau prieteni, de aici si un aer de superioritate care l-ar face invidios chiar si pe Vadim.

si-a inceput cariera de smenar cu deconturi ale protocoalelor de la sedintele PRM Motru, pe care le plateau altii, iar el lua factura si o deconta la partid.

A continuat cu gainarii (tepe), cu bani luati imprumut pentru a achita alte datorii, angajarea la cabinetul sau parlamentar a menajerei, afaceri cu cartofii din zona Harghita si a culminat cu participarea la un trafic de influenta pentru un post in politie.

Este clar ca din scaunul de senator, Petrescu are influenta la varful institutiilor si cu un simplu telefon se pot rezolva multe.

La Motru situatia lui Petrescu este cat se poate de clara – el e stapanul orasului si asta o stiu atat primarul Hanu, dar mai ales vicele Dobrica. Acesta din urma a ajuns in postura de viceprimar dupa ce l-a “imprumutat” pe senator cu 1100 de dolari sa-si acopere o teapa.

Desi Petrescu lasa impresia ca e atotstiutor, smecherit la Capitala, Vadim stie ce poate si in urma cu ceva timp i-a interzis senatorului sa iese public cu vreo declaratie pentru ca face partidul de ras.

Pana una alta Petrescu este mentinut de Vadim in unele comisii importante pentru votul sau, stiut fiind faptul ca PRM a pierdut cativa parlamentari dupa plecarea lui Ciontu. Protectia lui Vadim este evidenta atata timp cat unii membrii marcanti ai PRM Gorj au sesizat in nenumarate randuri smenurile lui Petrescu, iar acesta isi face in continuare de cap nestingherit, acum din scaunul de presedinte.