Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 83 - 19 - 25 noiembrie 2005
Directoarea Spitalului, angajata cu carte de munca la firma sotului
Dr. Creola Enoiu a venit la conducerea Spitalului Tg-Jiu, in urma cu cateva luni, cand Emil Sandu s-a saturat de sefie si a renuntat la scaunul de director al institutiei respective. Numirea sa a fost facuta pe criterii politice, Enoiu fiind membra a Partidului Democrat si consilier judetean pe listele Aliantei D.A. Cat de bine se pricepe la administrarea unei institutii dintr-un sistem si asa sarac din punct de vedere financiar, o demonstreaza unele decizii in care ea a avut un cuvant important de spus. Dupa numirea in functie o mare grija a noii directoare a fost inscriptionarea numelui sau pe legitimatiile medicilor, lucru pentru care a cheltuit aproximativ 50 de milioane de lei. Acesti bani puteau fi folositi pentru rezolvarea unei alte probleme din multitudinea cu care institutia condusa de Creola Enoiu se confrunta, mai ales ca spitalul nu duce lipsa de legitimatii, fiecare medic fiind dotat cu asa ceva. Adevarul este insa ca acestea nu au inscriptionate pe ele decat numele institutiei si cel a medicului, iar orgoliu directoarei nu era satisfacut daca lucrurile ramaneau asa. Dr. Creola Enoiu, recunoaste ca s-au comandat si facut alte legitimatii, dar a omis sa dea o explicatie pentru faptul ca acestea au fost realizate tocmai pentru a i se trece ei numele:” S-au facut legitimatii si pentru medici si pentru cei care intra in spital. Asa se scrie pe orice legitimatie. In orice institutie se intra pe baza de ecuson.” Pe langa faptul ca directoarei nu i se pare exagerat sa cheltuiasca zeci de milioane de lei pentru un lucru care nu era neaparat necesar, ea nu-si aduce aminte nici numele firmei la care au fost comandate ecusoanele. Subordonatii sai care lucreaza zilnic in conditii mizere, cu tot felul de lipsuri, spun despre Creola Enoiu ca a mai facut cheltuiala inutila. O parte din cearsafurile sectiei medicale au fost individualizate prin aplicarea unei stampile cu numele subunitatii, toata afacerea costand, dupa spusele directoarei vreo 16-17 milioane de lei. Ar fi constat cu mult mai mult, dar nu au mai fost bani pentru ca pe fiecare cearsaf sa fie aplicata aceasta stampila: “Erau necesare aceste stampile si n-am reusit sa facem la tot spitalul. Este bine sa fie individualizate pentru altfel se incurca la spalatorie si ajung cearsafurile rupte ale unei sectii la alta sectie”. Daca cei pe care-i coordoneaza apreciaza ca este un prost administrator, cu siguranta nu aceeasi parere o au membrii familiei sale. Familia Enoiu detine un laborator de analize chiar acasa, Labonerv, pe str. Ghe. Doja din Tg-Jiu. Cum directoarea spitalului este medic de laborator, ea munceste si pentru afacerea familiei. Asociati in aceasta afacere sunt fiica si sotul directoarei, iar conform declaratiilor sale, Creola Enoiu activeaza chiar cu carte de munca aici. Este de inteles constiinciozitatea fata de treburile familiei, mai ales ca laboratorul merge ca pe roate. Anul trecut acesta a inregistrat o cifra de afaceri de 4,4 miliarde de lei si un profit de 1,8 miliarde de lei, sume colosale intr-un sistem sleit financiar. Labonerv este in relatii contractuale cu Casa de Asigurari de Sanatate, iar valoarea contractului incheiat este aproape 800 de milioane de lei. Unele voci spun ca fondurile primite de la “Casa” au fost suplimentate dupa numirea in functie a directoarei Creola Enoiu, insa aceasta sustine ca nu este adevarat, iar banii au fost primiti in functie de: “ balanta anului trecut si acreditarea laboratorului”. Creola Enoiu detine si 50% parti sociale si la SC Chedas SRL Tg-Jiu, societate care are ca si obiect principal de activitate comertul cu amanuntul al produselor farmaceutice. Directoarei Spitalului Judetean Tg-Jiu ii merge bine si din punctul de vedere al proprietatilor detinute. Are in stapanire trei terenuri, dintre care doua in Tg-Jiu, doua imobile din care unul cu statut de casa de vacanta pe care l-a vandut catre SC Labonerv SRL si un apartament in Rovinari. si din punct de vedere financiar familia Enoiu sta pe roze. Amandoi incaseaza un salariu de la Spitalul Judetean unde sunt angajati si de unde nu-i opreste nimeni sa-si trimita clientii la laboratorul privat, iar pe langa afacerea proprie mai exista si leafa de consilier judetean pe care dr. Creola Enoiu o incaseaza lunar. Vom reveni. • Neli Matei “Vreau sa demonstrez ca acolo unde se vrea, se poate”
Reporter: Care este activitatea dumneavoastra in plan sportiv?
Mihai Prunariu: Activez in cadrul A.J.F.Gorj de mai multi ani ,iar in ultimii 4 ani am fost presedintele comisiei de arbitri. Am fost arbitru timp de 18 ani ,din care 12 ani arbitru divizionar.De doi ani sunt observator federal in cadrul F.R.F. De cand sunt la conducerea comisiei de arbitri cred ca am reusit sa schimb imaginea acesteia in bine.Chiar daca mai exista nemultumiri fata de unele arbitraje, parerea unanima a conducatorilor de asociatii sportive de fotbal este ca arbitrajul s-a schimbat, in primul rand ca imagine si in al doilea rand ca prestatie,in sensul ca arbitrajele sunt mult mai corecte si cu mult mai putine greseli intentionate.
R: Ce va determinat sa candidati la presedentia AJF?
Mihai Prunariu: Simt ca majoritatea conducatorilor de cluburi au incredere in mine si ma respecta pt ca sunt un om cinstit si ma bucur ca inca cinstea mai este pretuita.Nu neg ca nu am facut si greseli, dar numai cine nu munceste si nu pune suflet intr-o activitate, nu greseste. Candidez la presedentia A.J.F.-ului pentru ca orice om tinde mai sus si pentru ca vreau o schimbare de fond a activitatii acesteia. Cred ca activitatea mea de director al C.S.Pandurii Tg-Jiu ma recomanda ca un bun manager, stiut fiind faptul ca la club , in ultimii 4 ani, sunt cele mai bune rezultate sportive, precum si o serie de realizari investitionale.
R: Cum credeti ca va fi campania?
Mihai Prunariu: Imi doresc o campanie fara atacuri sub centura si fara influente materiale, in care fiecare candidat sa-si expuna ce vrea sa faca, nu ce nu poate celalalt sa faca.
R: Ce v-ati propus sa faceti in cazul in care veti castiga?
Mihai Prunariu: Imi doresc in primul rand un sediu pentru A.J.F.Gorj, fapt ce se poate realiza in 3-4 ani. Imi doresc un alt sistem competitional, mai real si mai bun, o scimbare de statut, avand in vedere ca actualul statut este perimat si nu mai corespunde cerintelor actuale. In plus vreau o asociatie mult mai dinamica si care sa se implice mult mai mult in activitatea comunitatilor locale. Vreau o echipa de oameni competenti si morali, tineri, cu pofta de munca si care sa ma suplineasca ori de cate ori e nevoie. Vreau o mai stransa colaborare cu administratiile locale, precum si cu F.R.F-ul, precum si gasirea de surse financiare pentru o mai mare independenta a A.J.F.-ului. Vreau ca aceasta asociatie pe ramura de sport sa fie un exemplu pt judet si totodata o demonstratie a faptului ca: acolo unde se vrea , se poate. Am foarte multe proiecte de viitor, dar prioritatile sunt cele expuse mai sus.
R: Care sunt punctele forte ale dumneavoastra?
Mihai Prunariu: Am incredere in mine si in echipa pe care o voi forma si vom demonstra ca vom face lucruri bune impreuna. Si mai am incredere in ceva: trecutul meu nu are pete si sunt sigur ca nimeni nu-mi poate reprosa nimic in ceea ce priveste cinstea si corectitudinea mea pe linie profesionala. Am incredere si in mass-media locala ca va reflecta corect toata aceasta campanie electorala precum si in conducatorii de cluburi ca vor vota cu mintea, nu cu inima.
• A consemnat Adrian Iovan Imparatul Iulian vrea dobanda de la Banca Nationala si palatul regelui Mihai Mai marii rromilor cer dobanda Bancii Nationale, pentru perioada in care a folosit aurul confiscat. Imparatul rromilor, Iulian, a cerut schimbarea denumirii supusilor sai, in lovari, numele provenind de la “lovele”. Acesta a acordat titlul de consilier imperial, unui rrom instarit din Targu Jiu. Rromii din cartierul Meteor l-au avut oaspete pe imparatul Iulian. Acesta a sosit in Gorj inca din cursul zilei de joi si a poposit la rudele sale din cunoscutul cartier, in care se inalta palatele rromilor instariti. Iulian l-a ridicat la rangul de “consilier imperial” pe unul dintre capii minoritarilor, Mihai Misu. Acesta are sarcina de a se ocupa de persoanele care trebuie sa beneficieze de despagubiri, in urma deportarilor. Imparatul a cerut schimbarea denumirii etniei pe care o reprezinta, in “lovari”, termen pe care il traduc cu cel de “bancheri”. Argumentatia imparatului este aceea ca rromii sunt impartiti in mai multe categorii, iar cea a caldararilor este considerata una dintre cele mai bogate. “Am depus o cerere la Parlamentul Romaniei, sa ne fie mai restransa comunitatea asta a rromilor nomazi. Am zis sa se numeasca Comunitatea Nomada a Lovarilor din Romania. Lovari vine de la lovele, bancheri, adica rromii care au banii. Noi am fost bancheri dintotdeauna”, spune Iulian. Acesta spune ca va continua sa lupte pentru ca rromii sa-si primeasca inapoi aurul, dar si despagubirile ca urmare a deportarilor in Transnistria.
Cu ONG-ul la arat
Cu banii din despagubirile pe care le-au solicitat, etnicii vor sa-si cumpere terenuri. Imparatul Iulian a achizitionat, in ultima perioada, 10 hectare de teren si spune ca ar dori sa cumpere si ceva padure, ca sa mearga la vanatoare. “Eu sunt si inginer agronom si sfatuiesc pe toti rromii, sa-si cumpere pamant, cu banii din despagubiri”. Intrebat care sunt ultimele lucrari agricole pe care le-a facut pe terenurile pe care le detine, imparatul, folosindu-se de cunostintele in ale agronomiei, a spus ca a facut…niste ONG-uri: ”Pai am facut ONG-uri, ateliere de topitorie, pentru ca noi suntem meseriasi”. Unii dintre cei veniti sa-l vada pe rege au afirmat ca prefera aurul sau banii, pamantul nefiind considerat profitabil. “Daca ne da pamant, e bine si asa. Da’ noi am avut aur. Ei ne-au luat aurul si acu’ sa ne dea pamant? Pai cat costa ala?”, se arata nemultumita una dintre femeile care si-au pus salba de aur la gat, pentru a-l intampina pe rege.
Imparatul agronom si psiho-pedagog
Iulian a venit la Targu Jiu cu o diploma noua, in psiho-pedagogie. Acesta spune ca vrea sa instruiasca pe rromi, deoarece, in baza diplomei pe care a obtinut-o, are calitatea de profesor. Mai marele rromilor a formulat mai multe plangeri, impotriva regelui Mihai si chiar a maresalului Antonescu, pe care ii acuza de genocid. “Imparatul rromilor de pretutindeni” spune ca va lua palatul regelui Mihai, drept despagubiri pentru faptul ca au fost deportati: “Palatul lui Mihai va fi al nostru, noi stim ca este vinovat”. In acelasi timp, Iulian Radulescu se judeca cu Statul Roman, procesul fiind pe rolul instantei din Sibiu. Acesta a formulat actiune in judecata, solicitand sa-i fie redat aurul si sa fie despagubit pentru bunurile confiscate de comunisti. El sustine ca solicita instantei sa oblige Banca Nationala sa-I plateasca dobanda pentru perioada in care s-a folosit de cantitatea de metal pretios pe care o solicita. “Banca e o societate comerciala, ea s-a folosit de banii nostri. Pana la urma, o sa cerem dobanda la dobanda. Cum sa faca ea imbogatire pe banii nostri?”, a mai adaugat imparatul. Cum taxa impusa de Tribunal este destul de mare, Iulian si-a pus “consilierul imperial” de la Gorj sa stranga documentatia de la cei ce solicita despagubiri statului, iar acestia sa contribuie cu o anumita taxa, pentru a se strange suma de 350 miliarde de lei, pe care Iulian spune ca trebuie sa o achite drept taxa de timbru. • Daniel Dumitriu
Prefectura organizeaza in secret alegeri anticipate
Autoritatea Electorala Permanenta Bucuresti a pus in garda toate prefecturile din tara, la inceputul acestei luni, cu privire la alegerile parlamentare anticipate care devin din ce in ce mai iminente. Printr-o adresa remisa in teritoriu, Autoritatea atrage atentia reprezentantilor Guvernului in judetele tarii ca, avand in vedere posibilitatea organizarii de alegeri parlamentare anticipate, este necesar sa se treaca de urgenta, chiar inainte de anuntarea datei acestora, la luarea unor masuri pregatitoare, strict necesare pentru organizarea si desfasurarea acestora in bune conditii. Prin intermediul prefecturilor li s-a pus in vedere primarilor sa verifice si sa actualizeze listele electorale permanente, delimitarea sectiilor de votare in functie de numarul de locuitori, precum si sa asigure existenta a doua urne de culori diferite, una pentru Camera Deputatilor si alta pentru Senat. Prefectura Gorj nu a facut cu siguranta exceptie de la primirea acestei adrese din partea Autoritatii Electorale Permanente, numai ca despre existenta sau inexistenta ei n-a prea avut cine vorbi ieri, din partea prefecturii. Secretara prefectului habar nu avea despre ce este vorba si a facut trimitere la purtatorul de cuvant al institutiei, Vasile Craciun, care a declarat ca nu reprezenta prefectura la inceputul lunii cand aceasta adresa a fost primita si nici prefectul, stefan Popescu Bejat, nu-si poate exprima o parere, deoarece sunt amandoi ocupati cu receptia unei lucrari realizate pe fonduri Sapard la Polovragi. Craciun a declarat ca cea mai in masura sa dea informatii despre chestiunea in cauza este Lelioara Diaconu, secretarul prefecturii, numai ca doamna in cauza era plecata de pe la pranz la Consiliu Judetean si nici dupa trei ore nu se intorsese. Concluzia care poate fi trasa este fie ca intr-adevar autoritatile pregatesc pe ascuns alegerile anticipate, fie ca ocupantii Prefecturii Gorj nu prea se chinuiesc sa puna in practica ordinele primite de “sus”. • Mihai Popescu Firma fiului unui mahar din Curtea de Conturi vinde curent electric
SC Eufrat SRL, fosta societate a lui Mugurel Surupaceanu a obtinut licenta de furnizare a energiei electrice pentru o perioada de doi ani.
Astfel, firma la care fostul prefect a fost asociat vinde energie electrica cu toate ca principalul obiect de activitate al acesteia nu are nici o legatura cu domeniu in cauza.
Societatea intrata in gratiile Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniu Energiei (ANRE) este administrata in prezent de fiul unui sef de serviciu din cadrul Camerei de Conturi Gorj.
Incepand cu luna februarie a acestui an, SC Eufrat SRL Tg-Jiu a obtinut licenta de furnizare a energiei electrice pana in 2007.
Societatea este administrata din primele luni ale anului trecut de catre Florin Bogdan Stanciu, fiul sefului Serviciului Control din cadrul Camerei de Conturi Gorj, Gheorghe Stanciu, si a apartinut fostului prefect Mugurel Surupaceanu.
Criteriile impuse de ANRE pentru obtinerea licentei au fost intrunite de firma, cu toate ca la data de 31 decembrie 2004, aceasta nu avea decat patru angajati, iar principalul obiect de activitate este comertul cu ridicata al materialului lemnos.
Ce fel de stimulente au fost necesare si cui s-au “administrat” pentru a obtine aceasta licenta stie doar fiul sefului din Camera de Conturi.
Cert este ca societatea a avut la dispozitie o luna de zile, pentru a angaja personal de specialitate in domeniul electric si pentru a adauga la obiectele de activitate secundare “furnizarea energiei electrice”.
Firma administrata de Bogdn Stanciu, cu numai patru angajati, a avut anul trecut o cifra de afaceri de aproximativ 11 miliarde de lei si un profit net de 4,7 miliarde de lei. Deci “minunile” pot fi realizate si in domeniul furnizarii energiei electrice.
SC Eufrat SRL a fost administrata pana anul trecut de Mugurel Surupaceanu, care detinea si 50% din partile sociale ale acesteia. Surupaceanu a renuntat la toate afacerile sale, cel putin in acte, pentru ca in aprilie anul trecut sa fie uns prefect de Gorj. Intamplator sau nu, trei dintre societatile sale: Eufrat, Megtyl SRL si Star Invest, au fost preluate de catre Bogdan Stanciu.
• Daniel Dumitriu
Turnatorul de serviciu
• Un comisar de politie, sef de birou in IJP, si-a angajat fiul la o firma pe care a iertat-o de “pacatele ilegalitatii”, descoperite in urma unui control realizat inaintea angajarii. Imediat fiul barosanului a fost incadrat pe postul de economist cu un salariu de cinci milioane de lei, dar nu a stat decat cateva luni pana cand taticu’ i-a facut rost de un post si mai caldut, mai aproape de casa si mai bine platit. Umbla vorba prin targ ca progenitura de boss in politie n-a fost niciodata pe la serviciu, ca era cam departe de Tg-Jiu, dar patronul firmei la care in acte era angajat i-a trimis consecvent salariu la plic, timp de cinci luni, pana cand economistul si-a gasit alta vaca de mult in Tg-Jiu. • Mare imbarligatura la o institutie publica din municipiu! Profitand de lipsa de interes a autoritatilor fata de cum se cheltuieste banul public, una dintre sefe si-a angajat fiul, fiica, nora, ginerele si o fina si asta sunt doar chestiuni minore la care se preteaza cei care au cat de cat putere decizie in aceasta institutie. O alta sefa si-a adus si ea copilul in calitate de angajat, desi acesta este plecat in armata. si asta nu e tot! Cele mai grave lucruri care se intampla in aceasta institutie le puteti afla in numarul viitor al publicatiei noastre. • Escrocul Clement Mocanu a avut intentia de a participa la licitatia pentru constructia Casei de Asigurari de Sanatate de la Focsani. Mocanu a cumparat caietul de sarcini, insa nu s-a mai inscris la licitatie. smenurile nu i-au iesit probabil asa cum a vrut el si cum era obisnuit sa-i iese la Gorj. Firma lui Mocanu a luat in antrepriza lucrari de reparatii la Spitalul Judetean Tg-Jiu, de la Erbasu Construct, castigand aproape doua milioane de dolari de pe urma afacerii.
Sistemul sanitar are cancer (tableta)
Problemele cu care se confrunta sistemul sanitar sunt cunoscute mai ales de cei care ajung in spital, dar si de medicii care se chinuiesc sa-i ingrijeasca neavand de nici unele. Nu se apuca saracii bolnavi sa intrebe despre reforma in sanatate, dar cat de evoluat este sistemul pot vedea in fundul farfuriei cu zeama de la pranz. Capii de la Bucuresti se plang ca nu sunt bani, directorii de spital la fel. Nu sunt bani pentru medicamente, nu sunt pentru fese, pentru cearceafuri, nu sunt pentru reparatii curente. si totusi sunt…pentru a plati furnizorii agreati de conducere, in timp ce altii asteapta de ani de zile sa fie platiti, sunt pentru a satisface grandomania unui director care vrea sa demonstreze lumii importanta functiei lui nu prin realizari in beneficiu spitalului, ci prin afisarea numelui sau pe toate…gardurile. Sunt bani si pentru a insemna cearceafurile sa nu se incurce intre ele, ca si cand ar fi de o calitate exceptionala, nu extrem de uzate la toate sectiile. Lucruri mult mai importante, decat, de exemplu, asigurarea apei calde intr-o unitate spitaliceasca. Pentru asa ceva “nu sunt bani”. Toata lumea da vina pe fondurile mici, dar nimeni nu aminteste de dezinteres, care-i mare. De ce ar interesa pe cineva, atata timp cat, din afaceri personale, facute in acelasi domeniu din care face parte si serviciu pe care-l au la stat, greii sistemului sanitar isi permit, ca atunci cand se imbolnavesc ei, sau rudele, sa-si ia o rezerva de spital luxoasa, undeva intr-o unitate din Capitala, nu in institutiile de provincie pe care le conduc si din care pleci cu mai multe boli decat vii. Daca mai pleci, ca nu prea sunt medicamente si daca nu ai buzunarul gros, deja ti se canta prohodul. Noroc ca la inmormantari cotizeaza rudele… • Claudiu Matei
Recomandă acest articol:
19.11.2005. 13:28
Comentarii
Acest articol n-are nici un comentariu.
Lasă un comentariu
Scandal de Gorj nu este responsabil juridic pentru continutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.
* = câmp obligatoriu