• Pata de culoare a echipei de fotbal Pandurii Tg-Jiu, Armel Dysney, învaţă zilele astea secretele unui bun conducător auto, dându-şi toată silinţa să înveţe să şofeze la o şcoală de profil din municipiu. Dacă gesturile se învaţă prin repetare, mai greu va fi cu limba română care va răsări în propoziţii din chestionarul de examen. Dilema va fi rezolvată la momentul potrivit: ori i se măreşte spaţiu alocat completării chestionarului pentru a-l buchisii, ori i se permite susţinerea examenului în doi, adică şi unul care să-i traducă pe limba lui ce scrie în hârtii.

Cuprins de panică şi cedând la insistenţe lui Făget, dr. Liţă ne-a implorat să ştergem numele şefului SRI din materialul care urma să apară: “pentru a nu-mi crea mie probleme”. Am acceptat pentru a nu face să sufere un om şi aşa hăitut de foşti şi actuali securişti, aşa că, în articol am amintit doar că locţiitorul şefului SRI Gorj din acea vreme – 1992 - a dispus ca Liţă să rămână în supraveghere. După apariţia materialului, informaţiile au intrat în atenţia celorlalţi ziarişti, iar Dumitru Liţă a fost convins să accepte ca identitatea vinovatului să fie făcută publică. Imediat Liţă a devenit un caz şi firul a fost despicat în patru: de ce a fost urmărit, unde, când şi de ce a intervenit ca numele lui Făget să nu fie amintit în materialul publicat de noi. Doctorul a explicat, inclusiv într-o emisiune televizată, toată povestea. După ce redactorii noştri i-au luat un punct de vedere pentru a definitiva materialul, a fost contactat telefonic de şeful SRI Gorj care i-a cerut o întrevedere. Aceasta a avut loc, iar medicul a cerut explicaţii despre modul foarte rapid în care a aflat despre faptul că redactorii noştri fuseseră la el şi că urma că publicăm un articol despre dosarul său de la Securitate. Făget a fost acuzat de Liţă că încă îl mai supraveghează, moment în care răspunsul acestuia a venit prompt: “Nu pe dvs., ci pe jurnalişti”.

Această afirmaţie a fost făcută în emisiunea amintită şi susţinută şi după aceea, însă a fost trecută cu vederea de ziarişti care, ori le convine să fie oricând urmăriţi de SRI, ori n-au sesizat importanţa acestui aspect. S-au grăbit însă să-l ridice în slăvi pe deputatul PNL, Marian Paveliu, care a profitat de moment şi a cerut public ca Ion Făget să fie trecut în rezervă. Cazul Liţă a fost mană cerească pentru Paveliu, deoarece deputatul n-a ieşit niciodată în evidenţă, făcând doar propuneri legislative în domeniul sănătăţii, domeniu în care are interese personale.

Deci, la o eventuală demitere a lui Ion Făget ar trebui luat în calcul şi faptul că serviciul condus de el supraveghează ilegal şi ziariştii şi cu siguranţă nu suntem singurii, poate doar singurii pe care-i deranjează…

Patru judecători din 12 au picat testul psihologic lăsând Tribunalul Gorj fără vicepreşedinte şi Judecătoria Novaci fără preşedinte.

Magistratul Şerban Şarapatin, vicepreşedintele Tribunalului Gorj a concurat alături de alţi doi colegi pentru funcţia pe care acesta o ocupă de patru ani, însă a fost declarat “respins”.

În cursa pentru postul de vicepreşedinte, devenit vacant începând cu 1 martie, au mai rămas Florin Encescu şi Remus Ionescu, judecător în cadrul Tribunalului Gorj, respectiv fost preşedinte al Judecătoriei Tg-Cărbuneşti.

Examenul picat de Şerban Şarapatin a constat în evaluarea capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, precum şi verificarea rezistenţei la stress şi a fost compus din câteva sute de întrebări, rezultatul fiind decis de către calculator.

Magistratul a contestat în cursul zilei de vineri decizia la care a ajuns computerul.

Florin Encescu a ocupat în urmă cu câţiva ani funcţia de preşedinte al Judecătoriei Tg-Jiu, revenind ulterior ca judecător în cadrul Tribunalului Gorj.

Pentru a rămâne cât mai puţini în cursa pentru vicepreşedinţie, Encescu a adresat un memoriu Consiliului Superior al Magistraturii în care cerea să fie analizată calitatea judecătorului Remus Ionescu de a ocupa funcţia de vicepreşedinte al tribunalului. Encescu consideră că fostul preşedintele al Judecătoriei Tg-Cărbuneşti nu putea participa la acest concurs, deoarece nu funcţionează efectiv în cadrul Tribunalului Gorj, aşa cum prevede Legea privind statutul magistraţilor.

Preşedintele Tribunalului Gorj, Gheorghe Miruţă, a declarat că situaţia de la Novaci este una delicată, având în vedere că ambii candidaţi au fost respinşi:” Unul dintre judecătorii de la Novaci a refuzat să preia preşedinţia Judecătoriei până la organizarea unui alt concurs şi a trebuit să convoc Adunarea Generală a Judecătorilor, magistraţii propunându-l pe judecătorul Bondoc pentru acest post. O să solicit CSM pentru delegarea acestuia în funcţia de preşedinte şi rezolvăm temporar situaţia”, a precizat Gheorghe Miruţă.

Trei magistraţi concurează pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Tg-Cărbuneşti. Remus Ionescu, fostul preşedinte, şi judecătorii Constantin Dascălu şi Carmen Merişescu au trecut cu bine proba eliminatorie, urmând ca departajarea să o facă media notelor pe care le vor obţine la celelalte două examene.

Vicepreşedintele Judecătoriei Tg-Cărbuneşti, C-tin Dascălu a preluat, până la finalizarea examenelor, funcţia de preşedinte.

Alţi patru judecători susţin în această perioadă concurs la CMS pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte al Secţiei Penale a Tribunalului Gorj şi preşedinte al Secţiei Comerciale şi Contencios Administrativ (SCCA).

Pentru postul deţinut de judecătorul Ion Duguleanu, până la începutul acestei luni, candidează magistraţii Florin Encescu şi Gheorghe Gârcu, iar Marilena Vlăducu şi Antoaneta Tâlvescu au optat pentru funcţia de şef al SCCA din cadrul tribunalului.

Singurul candidat pentru funcţia de prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Gheorghe Focşan, a fost declarat “admis” la testarea psihologică, urmând ca până la sfârşitul acestei luni să afle rezultatul final al examenului.

Judecătoarea Sofia Ţămbălaru a contestat hotărârea comisiei şi a cerut repunerea în termen de formulare a contestaţiei, deoarece nu a luat la cunoştinţă soluţia de respingere a candidaturi sale fiind în concediu fără plată.

Secţia pentru Judecători a CSM a hotărât respingerea contestaţiei formulate de Ţămbălaru, considerând-o ca tardivă, întrucât trecuseră deja şapte zile de la comunicarea comisiei de organizare privind respingerea candidaturii.

Sofia Ţămbălaru a intrat recent în atenţia procurorilor fiind cercetată într-un dosar penal, aceasta având mai puţin de un an de când a fost renumită în funcţia de judecător prin decret prezidenţial

Teodor Iloiu, primarul comunei Turburea nu este singurul care are o “idilă” cu o societate comercială din municipiu.

După ce a încasat nejustificat 1,8 miliarde de lei vechi de la Primăria Plopşoru pentru reparaţii şi igienizări la obiectivele ce aparţin domeniului public privat al comunei şi pentru balastarea unor drumuri, SC Temgrup SRL s-a mutat în bătătura primarului de la Urdari unde a încasat în acelaşi mod, ilicit, 82 de milioane de lei vechi pentru modernizarea sediului primăriei.

Aceeaşi Temgrup SRL a încheiat, în august 2003, un contract cu Primăria Turburea pentru extinderea sediului acesteia. Valoarea contractului a fost la acea dată de aproximativ 3,3 miliarde de lei vechi. Acele lucrări fac obiectul unui dosar penal înregistrat anul trecut la IJP Gorj.

Primarul Iloiu nu ia în calcul aceste aspecte şi la finele lunii ianuarie a încheiat un alt contract cu altă societate comercială, pentru continuarea lucrărilor.

SC Gatmat Prod SRL Tg-Jiu, care aparţine omului de afaceri Gheorghe Sucitu, urmează să încaseze peste un miliard de lei vechi în urma afacerii cu Primăria Turburea.

Corpul de Control al Prefectului a înaintat documentaţia, privind controlul la Primăria Turburea, Camerei de Conturi Gorj şi a sesizat aspectele constatate la Şcoala Generală Poiana şi cele care se referă la lucrări de reparaţii drumuri comunale.

În decembrie 2004, Primăria Turburea a încheiat un contract cu SC Ail SRL Orşova pentru montarea unei centrale termice şi instalaţii termice interioare la Şcoala Poiana. Valoarea lucrărilor, aşa cum a fost înscrisă în contract a fost de …”376 miliarde de lei vechi”.

Timpul de execuţie a fost de 14 zile şi în 28 decembrie 2004, la o zi după Crăciun, Primăria Turburea a plătit în contul AIL SRL 381 de milioane de lei. Probabil contabilul instituţiei a realizat mai târziu că valoarea contractului a fost 376 de milioane de lei – nu 376 miliarde cum eronat trecuseră în contract – dar tot a plătit cu aproximativ cinci milioane de lei mai mult.

“Scandal de Gorj” a prezentat în exclusivitate, în urmă cu câteva săptămâni, megaescrocheria “Sohodol – vile de lux”, adică faptul că fostul preşedinte al Băncii Populare Române, Emil Botea, a vândut 17 parcele care nu-i aparţineau unor persoane din Târgu-Jiu, fiind la un pas de a pune stăpânire pe aproape două hectare de teren în nordul municipiului.

Şi SRI a intrat recent pe fir pentru a-şi completa datele privind seria de escrocherii ale lui Botea, care a demarat cu falimentarea BPR.

Poliţiştii gorjeni trebuie să identifice acum toate persoanele care i-au plătit lui Botea diverse sume de bani pentru a stabili valoarea reală a prejudiciului. Până în prezent doar cinci dintre acestea au depus plângere împotriva ţeparului Botea însă poliţiştii se aşteaptă ca în următoarele zile să completeze integral lista de păgubiţi ai escrocului.

În esenţă personajul e un jeg în uniformă, cu grad de colonel, ce-i drept, care împute Penitenciarul Tg-Jiu, la propriu şi la figurat.

Îmi puneam întrebarea în acele secunde, când jegul personificat îmi ţipa în timpan, ce-o fi însemnând cu adevărat să fii pregătit psihologic?

Aud că în cazul posturilor de conducere în justiţie un astfel de test cuprinde vreo 500 de întrebări din toate domeniile. Un segment dintre acestea vizează personalitatea, altul testează capacitatea de a face faţă psihic unei anumite situaţii şi – ceea ce mi se pare stupid – un test matematic extrem de complex. După ştiinţa mea, în situaţii care ţin de acest domeniu, experţii sunt cei care stabilesc matematic valoarea unui prejudiciu, după calcule mai mult sau mai puţin complexe şi nu judecătorul, procurorul sau preşedintele instanţei. În fine, se pare că tocmai acest test matematic i-a împiedicat pe cei patru magistraţi gorjeni să treacă proba eliminatorie, că dacă e să luăm strict termenul “psihologic” cei patru ar trebui excluşi din magistratură.

Conform DEX, “psihic” este tocmai forma specifică de reflectare a realităţii, iar “logic” înseamnă “gândire justă”; “raţionament corect, consecvent şi temeinic”, ori dacă tocmai aceste elemente îi lipsesc unui judecător, care zilnic trebuie să se apropie de adevăr în câteva zeci de dosare este extrem de grav.

Mergând cu “logica” mai departe ce ar trebui să se întâmple acum, să fie revizuite toate sentinţele date de cei patru judecători în ultimii ani sau în acest domeniu să se impună o testare psihologică de acest fel cel puţin anual, dacă nu există încă?

E drept că multă lume confundă psihologul cu psihiatrul şi ar fi cazul ca în tot mai multe domenii să existe un consult periodic şi pe la “mansardă”. Unii chiar suferă şi e păcat să pape salariu când iarba verde de la Sanatoriu Turceni sau Spitalul nr. 9 îi aşteaptă.