Conducerea instantei gorjene a propus, pentru atingerea obiectivelor privind strategia nationala de reforma a justitiei, masuri in interiorul sistemului pentru a remedia aspectele negative prin garantarea independentei si asigurarea calitatii actului de justitie.

Anisoara Bucica, presedintele Judecatoriei Tg-Jiu, a prezentat in acest sens, o analiza diagnostic asupra activitatii desfasurate in 2005.

Astfel, in ceea ce priveste garantarea independentei efective a sistemului judiciar s-a pus in functiune sistemul informatizat de distribuire aleatorie a cauzelor, iar asigurarea transparentei actului de justitie s-a facut prin Biroul de informatii si relatii publice, avandu-se in vedere stabilirea unui nou tip de relatie intre justitie si justitiabil.

Volumul de activitate al Judecatoriei Tg-Jiu reprezinta aproximativ 70% din activitatea desfasurata la nivelul Tribunalului Gorj.

Cei 29 de judecatori ai acestei instante au avut de solutionat, in cursul anului trecut, 21603 cauze, pronuntandu-se solutii in aproape 93% dintre acestea, media solutiilor pentru un judecator fiind de 686.

Presedintele Judecatoriei a declarat ca magistratii judecatori din subordinea sa si-au desfasurat activitatea respectand legea, independenta puterii judecatoresti, normele codului deontologic, prevederile legale rezultate din regulamente, perfectionandu-si continuu pregatirea profesionala.

Anisoara Bucica a spus ca cei 29 de judecatori au dat dovada de competenta profesionala si impartialitate fata de justitiabili: “si-au indeplinit, in limitele functiei si celelalte atributii decat cele privind activitatea de judecata, stabilite in conformitate cu ordinele de serviciu.

Totodata vreau sa multumesc intregului personal pentru activitatea desfasurata in 2005”, a adaugat presedintele Judecatoriei Tg-Jiu.

CE Turceni a organizat pe data de 25 ianuarie a.c. o licitatie pentru transport marfa pe perioada 1 martie 2006 –1 martie 2007, iar comisia care a supervizat-o a atras atentia competitorilor sa includa in pret detalii de genul: ulei, motorina, etc. pentru ca in cazul in care acestea se vor scumpi pe parcursul derularii contractului valoarea acestuia sa poata fi crescuta.

Pe scumpiri, inerente in Romania, au mizat si Romferex Import Export SRL Balesti si Floricola SA Orsova, asociate in scopul de a castiga aceasta licitatie. Ele au oferit cel mai mic pret dintre toate participantele, mai mic cu 30% fata de anul trecut, mergand pe ideea ca scumpirile care vor avea loc in timpul anului le vor aduce banuti buni in plus. Datorita pretului oferit, asociatia constituita din cele doua societati tinde sa obtina un contract de peste 42,5 miliarde de lei vechi, la tariful de 354.818 RON pe care l-a stabilit pentru fiecare luna de transport.

Exista insa urme de indoiala ca Romferex va putea intruni conditiile impuse de catre CE cu cinci angajati pe care ii are, conform ultimelor date ale Ministerului de Finante. Mai mult decat atat societatea a avut, in urma cu doi ani, probleme cu incalcarea disciplinei economico-financiare, avand aproximativ 300 de milioane de lei datorii la bugetul de stat. Romferex a activat pana in 2004 in domeniul comertului, iar de atunci s-a orientat si spre afaceri in transporturi.

Firma mehedinteana nu este straina nici ea de astfel de probleme. Tot in urma cu doi ani s-a “ciocnit” de APAPS Bucuresti, datorita unor penalitati de peste 100 de milioane de lei. De asemenea nu este straina nici de Sectia Jurisdictionala a Curtii de Conturi.

Floricola Orsova se ocupa, printre altele si de salubrizare si conform actelor contabile depuse la Ministerul Finantelor, a avut anul trecut un profit de 10 milioane de lei.

Lucrurile vor fi insa lamurite de catre reprezentantii Complexului Turceni care vor verifica fiecare participant la licitatie in parte, pentru a vedea daca indeplinesc conditiile impuse pentru castigarea contractului de transport marfa. Castigatorul trebuie sa detina autocamioane, autobasculante, autodube, autofurgon mixt, autofurgon marfa, autospeciala pentru munitie, remorcher si remorca trailer, precum si sa poata asigura asistenta tehnica. O verificare in acest sens va avea loc saptamana viitoare la parcurile auto ale tuturor competitorilor urmand ca, comisia de licitatie sa stabileasca in final firma castigatoare. Vom reveni!

Nicolita Ragman, subcomisar in cadrul Serviciului de Cercetari Penale din IJP isi cauta dreptatea la ICCJ pentru a anula o sanctiune disciplinara aplicata ei de catre Corpul de Control al MAI. In urma unui control efectuat la Tg-Jiu, subcomisarului i-a fost amanata avansarea in grad cu un an de zile. Curtea de Apel Craiova a respins contestatia politistei, asa ca s-a ajuns la ICCJ.

Surse din cadrul IJP afirma ca subcomisarul Nicolita Ragman a fost sanctionata din cauza tergiversarii unor dosare penale printre care si cel al lui Gheorghe Caralicea Marculescu, in care acesta era acuzat de fals, uz de fals, abuz in serviciu si inselaciune.

Subcomisar Nicolita Ragman a refuzat ca comenteze in vreun fel aceasta situatie afirmand ca e o chestiune personala pe care prefera sa nu o discute.

Constantin Cretan: In primul rand nu putem sa-i spunem mineriada, pentru ca factorul politic intotdeauna marjeaza pe aceasta chestiune: mineriade si iar mineriade, pentru a denigra adevaratele miscari sindicale si sensul miscarii muncitoresti. Miscarea din ’99 a fost o miscare sociala la care au participat nu numai minerii, ci si alte categorii sociale nemultumite de puterea de atunci. Participarea mea a fost cu mandat sindical, condamnarea mea a fost de natura politica si sau folosit de un articol din Codul Penal care exista de pe timpul lui Dej, un articol 2, care spune “orice alta actiune impotriva statului”. Aceasta subminare a puterii de stat in Romania a devenit o obisnuinta dupa Revolutie prin dl procuror Dan Voinea, care a devenit un expert in aceste condamnari. Va aduc aminte ca pentru subminarea puterii de stat n-a fost condamnat decat Ceausescu, dupa aceea i s-a intocmit un dosar Doinei Cornea pentru evenimentele din Piata Universitatii pe care la un moment dat l-au anulat pentru faptul ca a venit puterea care trebuia sa vina atunci, cei de dreapta care conduceau in Romania cu sprijinul cercurilor financiare mondiale. Dupa aceea a urmat Miron Cozma, acuzat pentru participare improprie la subminarea puterii de stat in calitate de complice. In ’91 apare complice cu un individ, Popescu, pe care nu l-a cunoscut niciodata. Cozma trebuia sa ajunga la puscarie prin orice mijloace, prin ordin politic si se dovedeste inca o data, dupa ani de zile, ca Miron Cozma este un detinut politic.

C.C.: In ianuarie ’99 miscarea sindicala din Oltenia era rupta de tradatorii care erau aserviti puterii, in frunte cu Marin Condescu. Minerii au plecat spontan si atunci mi-am asumat o mare raspundere de a conduce acei oameni. Miscarea a pornit in momentul in care televiziunile aratau ce se intampla cu colegii nostri din Valea Jiului. Minerii din Oltenia au intrerupt lucru si au plecat spontan la acele miscari. Colegii nostri din Valea Jiului erau blocati in Defileu, bombardati cu gaze lacrimogene din elicoptere, cu trupe si, mai mult de atat, cu armata care avea asupra ei inclusiv munitie de razboi.

Rep.:Prima declaratie publica a dvs. ati facut-o in momentul in care minerii se aflau deja pe Defileu. Ati afirmat ca 4000 de oameni care apartineau de sindicatul dvs. renuntasera la masa calda si voiau sa o ofere confratilor din Vale.

C.C.: In prima faza au renuntat 4000, pe care ii aveam in subordinea mea, din Bazinul Rovinari. Imediat celelalte bazine miniere s-au solidarizat la aceasta actiune pentru a oferi minerilor din Vale masa pe care o primeau de drept la intrarea in sut. Minerii din Oltenia au cerut guvernarii de atunci, lui Radu Vasile si Guvernului sa vina la masa negocierilor la Targu-Jiu. N-au binevoit, au trimis o comisie in Valea Jiului condusa de Catarama. Intr-adevar Catarama ajunsese la o intelegere cu noi, este un om al cifrelor, a facut niste calcule, a acceptat maririle salariale si drepturile pe care le ceream noi. Catarama a recunoscut acea crestere salariala de 17%, ca dupa doua-trei ore, Radu Berceanu si cu altii din acea vreme sa spuna ca acea comisie condusa de Catarama nu este recunoscuta. Mai mult decat atat, Radu Berceanu spunea ca nu-l recunoaste pe Miron Cozma pentru ca a avut o condamnare. Nu era treaba lui! Din spectru politic sunt oameni care au avut condamnari, au fost in temnite si pe urma au ajuns la putere.

C.C.: Am intrat in scena din decembrie ’98, cand minerii din toata tara au hotarat o intalnire la Sacelu in cadrul careia s-a pus in discutie situatia mineritului: lipsa contractului colectiv de munca, blocajul financiar, pretul la tona de carbune. Impreuna cu Confederatia “Sfanta Varvara”, la care presedinte era Miron Cozma, cu Ion Popescu de la Meridian si Condescu, am hotarat sa declansam greva generala. Era deschis conflictul legal, era o miscare corecta, am primit autorizatie.

Rep.:Cand a intervenit tradarea lui Condescu?

C.C.: A avut loc chiar din decembrie. El a avut o intalnire cu Berceanu si a inceput sa lucreze pe la spate. Noi am priceput acest lucru!

Rep.:Fostul presedinte Constantinescu spunea la un moment dat ca in evenimentele din ’99 au fost interese rusesti si ca s-ar fi implicat chiar Miscarea Anarhista Europeana…

C.C.: In disperarea lui - Constantinescu care a fost cel mai slab presedinte de stat pe care l-am avut, poate chiar si fanariotii au fost mai buni decat acesta, o lepra care a ajuns sa conduca Romania – a fost in stare sa zica orice. Nu este adevarat nimic din ceea ce spune Constantinescu. Am cerut si la Inalta Curte de Casatiei si Justitie, la ultimul termen din proces, sa ne spuna daca exista o implicare a altora din afara in miscarea noastra, pe care noi o consideram o miscare sociala. Nu s-a dovedit nimic in acest caz.

Rep.:Emil Constantinescu spune ca la dosar exista documente privind implicarea unor forte exterioare in aceasta , o numeste el, grava miscare terorista.

C.C.: Nu exista. si n-a fost nici un fel de miscare terorista, a fost una sociala. Eu am pus mult suflet in aceasta miscare si cunosc destul de bine. Am fost langa Cozma si nu mi-e rusine, chiar daca am ajuns unde ma aflu acum si ma consider nevinovat. La aceasta miscare n-a participat un singur om, Cretan. Aveam o putere executiva la nivel de Federatie, de vicepresedinte. Sunt alti lideri de sindicat pe care ii cunoasteti si care au participat masiv cu oameni atunci si au fost scosi din acest dosar. N-au fost implicati pentru ca fie erau membrii P.D., fie PSD. Intotdeauna puterea a avut grija de proprii ei oameni. Ganditi-va un pic la acest scandal Mischie. Miscarea sindicala, care de fapt au pus minerii sa demonstreze impotriva lui Mischie pentru a-l ataca pe acesta, pentru ca erau doua centre de interese in judetul Gorj, unul condus de catre Condescu si restul clanului si unul condus de Mischie. Erau doua centre mafiote care s-au razboit intre ele.

C.C.: Lui dl. Basescu i s-a luat o declaratie, dar nu la Parchetele Militare. Am cerut sa fie acolo si el si Radu Vasile, dar nu s-a acceptat acest lucru.

Rep.:Basescu a dat o declaratie la Curtea de Apel Bucuresti…

C.C.: Da, a dat o declaratie, dar nu la obiect, ci despre faptul ca a inchis tronsonul de cale ferata, precum si niste declaratii politice, nu privitor la evenimente. As fi vrut sa-l aduca si pe Radu Vasile. Acesta recunoaste in cartea sa ca protocolul de la Cozia a avut valabilitate si a fost un protocol pe care trebuia sa-l respecte. Pot sa va spun ca daca voiam sa ajungem la Bucuresti, treceam dincolo de el, ajungeam la Sofia daca aveam vreun plan, dar noi n-am avut decat un scop: cresterea salariala, contract colectiv de munca si nu eram de acord cu restructurarea care se facea pe la spate. Condescu era membru marcant al P.D.-ului si facea jocurile puterii si facea programul de restructurare. Cand Cozma nu era de acord cu programul de restructurare il chemau pe Condescu si se crea o diversiune permanenta.

Rep.:Ati fost ajutati in timpul mineriadei de Corneliu Vadim Tudor, precum si de cativa lideri ai PSD?

C.C.: Nu, nu ne-a ajutat nimeni. Tot spectrul politic era impotriva noastra, chiar si opozitia. Cand noi demonstram pentru drepturile noastre si impotriva inchiderii minelor, politicienii asteptau sa loveasca pe la spate pentru a prelua puterea si mai mult decat atat la cercetari ni s-a spus in felul urmator: “D-le, daca altii faceau guverne in Bucuresti de ce nu-i chemati la judecata?” stiti cine facea guverne in Bucuresti? Miscarea sindicala condusa de Bogdan Hossu (Cartel Alfa, n.r.) cu Condescu. Noi ceream drepturi sindicale, iar ei faceau miscari si faceau guverne in Bucuresti.

C.C.: Da este declaratia mea, am spus asta pentru ca stiam ca vine un guvern de dreapta…

Rep:. Considerati ca, condamnarea survine si datorita alierii dvs. publice cu PSD?

C.C.: PSD-ul ne-a tinut la mana sa ne santajeze si tot ticalosi se numesc, iar astia sunt mai ticalosi ca ceilalti.

Rep.:Detaliati putin…

C.C.: Acea declaratie si acel comunicat l-am facut putin fortat de imprejurari. Nu, nu iubeam PSD-ul, pentru ca a incurajat hotia in Romania, dar nici astia nu sunt mai breji. Am facut acel protocol cu PSD-ul pentru ca mi s-a promis de dl. Mocanu, atunci la Palatul Victoria in relatiile cu sindicatele, acum parlamentar PSD, ca Miron Cozma va fi gratiat, va fi liber. Atunci gandindu-ma la libertatea lui Miron, pentru ca el n-a facut niciodata o cerere de gratiere pentru ca ar fi insemnat sa-si recunoasca vina, am acceptat. Asa ca am facut protocolul. L-am facut pentru Valea Jiului si a castigat Adrian Paunescu pe spatele tot al minerilor si in Gorj cu dl. Carciumaru. Am facut acest lucru gandindu-ma la situatia lui Miron. Deja avea sapte ani de puscarie si m-am gandit ca-l vad in libertate. si n-a fost sa fie asa, pentru ca Iliescu a dat acea gratiere pe care a anulat-o la interventia cecurilor financiare de la Bruxelles, a stapanilor nostri de la Bruxelles.

Rep.:Spuneti-mi cine este presedintele Federatiei Nationale a Muncii, Ion Coiculescu, cel mai acerb critic al dvs.?

C.C.: El a condus organizatia Promin si cautand un aliat pentru realizarea unor sindicate independente, altele decat cele ale lui Marin Condescu, m-am aliat cu el pentru realizarea unei federatii nationale. Ne-am aliat, dar el a vrut sa transforme aceasta federatie intr-o chestiune de afaceri si obtinere de fonduri nerambursabile externe, ceea ce insemna sa compromitem aceasta federatie si miscarea sindicala, motiv pentru care am cerut suspendarea acestei federatii, pentru a evita un scandal public.

Rep.:Coiculescu va acuza de foarte multe lucruri, inclusiv ca declarati ca participati la reuniuni internationale, dar asta nu se intampla decat in mintea dvs.

C.C.: N-am participat imaginar la aceste intalniri. Aceste intalniri chiar au existat. Am fost la Geneva, Berlin, Madrid, San Francisco, etc. In luna decembrie o comisie internationala m-a vizitat chiar aici la penitenciar. Miscarea Sindicala Internationala, la initiativa sindicatelor miniere franceze, au hotarat sa acorde familie mele un sprijin financiar pe perioada in care eu sunt inchis…

C.C.: Sistemul sindical este foarte ticalos! Dupa parerea mea, pentru distrugerea Romaniei, ar trebui judecate si sindicatele. Daca luam fiecare sindicat in parte vom gasi mari oameni de afaceri, imbogatiti. Exista baroni sindicali! In Romania miscarea sindicala nu-si mai are sensul, deja a devenit o sursa de inavutire. Liderii si-au creat niste statute proprii si prin acestea raman alesi pe viata si marjeaza pe langa politic. De fapt miscarea sindicala este divizata dupa politic, pentru a-si gasi protectie, pentru a fura impreuna. Scopul unui lider de sindicat acum este si de a lucra pe mana cu directorul de a imparti comisioane de a oferi preferential lucrari. Prin contractele colective de munca deconteaza anumite sume de bani, mii de miliarde se deconteaza intre sindicate si zic ca e legal. Salariile liderilor de sindicat se deconteaza catre sindicate din fondul de salarii al minerilor. Au plecat de mana cu administratia in strainatate, de exemplu in Cuba, Belgia, Spania, USA. Mantog, ministru secretar de stat, impreuna cu Condescu si restul administratiei au fost in strainatate, iar decontarile bineinteles au fost facute. Prin decontari din fondul de salarii s-a ajuns ca directorul general al Companiei Lignitului si liderul de sindicat sa incaseze cate 320 de milioane de lei. Dl. Vulpe a ajuns ca intr-o singura luna cu deconturi, spor de conducere, etc., sa ridice, de la casieria unitatii, un miliard.

C.C.: Acest Condescu face niste jocuri murdare. A fost platit pentru distrugerea mineritului si isi face jocul in continuare pentru a-si duce la bun sfarsit mandatul. Acest Condescu a primit mita de la Banca Mondiala pentru a pastra secret planul de distrugere al mineritului si omul isi face datoria pana la cap, mai mult decat atat acum a incercat tot pe minerit, pe societatile proprii sa se si imbogateasca. M-am oferit d-lui prim procuror Mota sa-i dau date despre Condescu si afacerile lui dubioase... Pandurii au devenit o afacere de mii de miliarde, castigarea meciului de promovare de la Severin a insemnat o lucrare oferita direct patroanei de Building Vanju Mare. Nu putem uita afacerea cu bilete de odihna si tratament care n-au ajuns la mineri ci la procurori si politisti, peste 300 de bilete. Condescu n-a fost arestat atunci pentru ca el stie de partea cui sa fie. A fost cu Iliescu, acum este cu Basescu si de fiecare data se invarte pe langa putere pentru a fi protejat impreuna cu dosarele lui care zac pe undeva prafuite pe la procuratura si DNA.

Rep.:Imediat dupa evenimentele din ’99 dvs. l-ati acuzat pe Condescu in cazul privatizarii paguboase a Statiunii Sacelu…

C.C.: Da, a fost o afacere. Am sesizat-o in acea vreme, s-au incasat comisioane, el a avut atunci si un cont la BCR in care i s-a pus o anumita suma.

Fata pe liderii sindicali in general pot sa va mai spun ceva. Au fost si sunt si acum oameni care lucrau si lucreaza cu serviciile secrete. In momentul in care am fost cercetat de Parchetele Militare am avut ocazia sa gasesc in arhiva de documente anumite chestii care mi-au demonstrat ca unul dintre colegii mei, mai exact secretarul general al UFSMO, Nimara era colaborator al serviciilor secrete si toate documentele miscarii sindicale erau arhivate. Acest lucru l-au facut si altii…

C.C: Sunt sigur de asta! Omul Cozma nu este omul care sa tradeze. Are niste scopuri nobile si eu cred ca daca va face un partid va fi puternic pentru ca deja spectrul politic este marsav si compromis.

Salariatii Complexului, nemultumiti de drepturile putine de care au parte, s-au inscris in sindicatul “Ambulanta”, pentru a putea obtine, printre altele, un concediu de odihna mai mare, zilele de sambata si duminica lucrate platite si diferite sporuri. Numarul mare al subordonatilor care s-au alaturat acestui sindicat, 43, a starnit iritarea conducerii Complexului, care i-a amenintat cu pierderea locului de munca, in cazul in care nu renunta la aceasta afiliere. Pentru ca amenintarile sa aiba cat mai multa greutate, au fost proferate chiar si de catre Constantin Preoteasa care le-a si indicat oamenilor ca ar fi mai bine sa se inscrie, daca tot vor sindicat, in “Sanitas”, condus de colegul sau de partid Valentin Popa.

Cum nici amenintarile si nici “indicatiile pretioase” n-au dat roade, conducerea Complexului a creat un sindicat, fara nume si personalitate juridica, la care au fost fortati, sub amenintarea concedierii, sa semneze adeziuni aproximativ 50 de persoane. Sindicatul proaspat creat este condus de catre administratorul Viorica Popescu, o fosta magazionera ajunsa pe functie de conducere la interventia atotputernicului Preoteasa. Pe langa competenta sa pe care nu o comentam, aici se mai poate vorbi si de faptul ca cei de la Complexul de Servicii Comunitare habar n-au, sau nu vor sa stie, ce inseamna un sindicat, organizatie creata special pentru apararea intereselor salariatilor in relatia cu administratia. Ori la Complex chiar administratia reprezinta sindicatul, lucru care nu implica cu siguranta apararea drepturilor angajatilor.

Ca orice institutie subordonata lui Preoteasa, CSCCH este bantuita si de o alta anormalitate – numarul mare de angajati. Pentru 53 de copii institutionalizati si 20 care stau in centru doar in timpul zilei, exista 127 de angajati, majoritatea, bineinteles, rude si pile ale celor cu functii de raspundere si, de ce nu, chiar ale lui Preoteasa.

Vom reveni.

Firma este foarte cunoscuta la nivelul intregii tari beneficiind de o serie de lucrari finantate de UE. Ben&Ben a beneficiat de contracte foarte avantajoase si in Gorj cu toate ca in mai toate zonele tarii societatea a avut probleme privind calitatea lucrarilor executate.

In luna iulie a anului trecut, societatea clujeana a reusit sa castige patru licitatii la Consiliul Judetean, doua dintre acestea intr-o singura zi.

12 iulie a fost o data norocoasa pentru Ben&Ben SRL. Firma care are ca principal obiect de activitate transporturi terestre, camioane, utilaje si echipamente destinate lucrarilor de infrastructura a castigat din doua contracte aproximativ 4,4 miliarde de lei. Astfel, pentru consolidarea de terasamente in comuna Danesti si acelasi tip de lucrari la Alimpesti, societatea a eliminat sapte, respectiv cinci contracandidate.

Peste numai o saptamana, Ben&Ben a mai castigat 2,5 miliarde de lei, iar pe 25 iulie, pentru lucrari de consolidare terasamente la Bustuchin alte doua miliarde de lei i-au intrat in cont societatii clujene.

Un alt exemplu al plecarii banilor din judet este cel in cazul contractului pentru servicii de proiectare a lucrarilor de consolidare pe drumul judetean tantareni-Sacelu-Crasna. In iunie anul trecut, Consiliul Judetean a platit aceste servicii SC Robricons din Craiova, 119 milioane de lei, iar pentru un drum comunal 83 de milioane de lei.

Ce a facut acest personaj este groaznic! A scos minerii in strada sa-i bata pe Jandarmi, apoi a iesit cu acuze grave la adresa liderului Condescu si a infiintat o asociatie care milita pentru eliberarea teroristului Miron Cozma. Infiorator! Acum zace in puscarie alaturi de gasca organizatoare de mineriade, in urma unei hotarari a unei justitii drepte.

Cam asa ar suna un inceput de material scris de ziaristii care au vazut mineriada la televizor.

Constantin Cretan, singurul lider al minerilor care in ‘99 a avut curajul sa se alature confratilor din Valea Jiului. Revendicarile minerilor gorjeni au fost expuse la Cozia doar de Cretan, aflat langa Miron Cozma si nu la caldura prin nu stiu care statiune montana.

Dupa arestarea lui Cozma, in februarie ’99, Cretan a avut curajul sa-i stranga pe disponibilizatii din minerit alaturi de el ca mai apoi sa militeze pentru eliberarea acestuia, alaturi de colegii din Vale.

Condamnarea sa la cinci ani inchisoare pentru acele evenimente denota cat de dreapta este justitia in Romania si cat este de neinfluentata politic, avand in vedere ca la putere se afla acum, ca si atunci, aceeasi oranduire.

Constantin Cretan mai are de ispasit trei ani din pedeapsa primita pentru evenimentele din ’99 de la Costesti si cel mai mult vor avea de suferit sotia si cei patru copii ai sai. Ma intreb daca a meritat toata zbaterea pentru interesele celor multi, in timp ce altii se autoproclama lideri…