CACEALMAUA ELECTORALĂ CARE ASTĂZI UMILEŞTE EDUCAŢIA!

prof. Vasile Gogonea
redactie @scandaldegorj.ro

O mare cacealma electorală umileşte astăzi educaţia, iar cercurile politicianiste de toate culorile, prin liderii lor şcoliţi în “arta” minciunii, fiecare în parte şi toţi la aceeaşi portavoce, şi-au unit glasurile pentru a desăvârşi sloganul care lansează promisiuni înşelătoare şi aruncă la groapa de gunoi a deşertăciunii, orice speranţă de a scoate la liman viitorul sistemului educaţional românesc! Fie rezumată ca o dispută sterilă între cei doi clovni care şi-au împletit scaunele puterii în ultimii patru ani, sub cupola unui discreditant şi aproape interminabil circ al “războiului între palate”, fie clamată zgomotos de către lideri sindicali cinici şi mediocri care îşi beau liniştiţi cafeaua la masa ministerială, aşa-zisa majorare salarială din educaţie se dovedeşte una dintre cele mai umilitoare şi mai perfide teme din caruselul campaniilor electorale post-decembriste!

Stimaţi dascăli, în marea voastră naivitate, oare vă imaginaţi că ameninţarea cu greva de avertisment sau chiar cu greva generală, va determina o schimbare de atitudine în logoreea omnivoră a unor politruci care nu-şi promovează decât propriile interese de clan şi nu sunt preocupaţi decât să-şi rotunjească “umflatele” lor venituri care sfidează orice limită a bunului simţ? Oricâte intenţii reformiste şi oricâte invitaţii la dialog vor scoate la iveală Băsescu şi Tăriceanu, acuzându-se reciproc de lipsă de onestitate, chiar dacă unul se face că susţine interesele dascălilor, iar celălalt le sfidează pe faţă, majorarea salarială rămâne doar un vis frumos care accentuează degringolada din curtea şcolii şi umileşte mai mult ca niciodată condiţia cadrului didactic din România!

Ştiaţi, cumva, că dascălii români, la început de carieră au salarii de numai 190 de euro lunar, faţă de colegii lor din Vest, care primesc lefuri de 1.600 de euro(Italia şi Franţa) sau chiar 2.500 de euro pe lună în Germania? Apare tot mai clar că niciun partid care aspiră să guverneze, nu vrea să moştenească, odată cu Palatul Victoria, corul revendicărilor şi protestelor sindicale, potenţat de legea salarizării profesorilor, iar după alegeri, când se consideră că situaţia se va stabiliza politic, reprezentanţii acestora vor fi invitaţi la „o cafea” de viitorul ministru al Educaţiei sau de însuşi preşedintele României, pentru a căuta o soluţie redimensionată „după buget”, care să reducă, automat, pretenţiile celorlalte categorii de bugetari şi să nu bage “la apă”, din punct de vedere financiar, noul Executiv. Suntem siguri că tema legată de salarii şi de criză, va domina campania electorală, iar pentru protagoniştii ei, nici nu este bine să se stingă o asemenea temă siropoasă ce va fi speculată, iar în asemenea vremuri de retorică stupidă şi pe alocuri inflamantă şi tulbure, voinţa politică nu poate fi decât un simulacru. Să reţinem că după ce a amânat majorarea salariilor dascălilor pentru…1 aprilie 2009, de ziua păcălelilor, cu nesimţirea care îl caracterizează, Tăriceanu se uită cu lupa în buzunarul profesorilor, numărând pe degetele lui de motociclist…cele douăspreceze sporuri, fără să ştie “sărăcuţul” în Duh, că două dintre acestea, sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, adică sporul pentru stres, dar şi sporul pentru stabilitate (continuitate la catedră), au fost scoase de pe lista bonificaţiilor, iar din toată socoteala lui “băbească”, e vorba despre opt tipuri de indemnizaţii şi beneficii care fac parte din salariu, ca bază de calcul pentru alte drepturi salariale adăugându-se sporul pentru vechime, de 15%, în condiţiile în care dirigenţia şi vechimea aduc la salariu maximum 25%, cu precizarea că indemnizaţia pe care o primesc dascălii ce predau în şcoli speciale este de 15% din salariu, iar gradaţia de merit, reprezentând 25% din salariul de bază, se acordă prin concurs, pentru 16% din posturile didactice existente în unităţile de învăţământ dintr-un judeţ. Un dascăl poate beneficia de o indemnizaţie de 15% din salariul de bază, reprezentând “salariul de merit”, iar acesta se acordă pe o perioadă determinată, mai exact, pe durata unui singur an şcolar, pentru că la nivel de unitate de învăţământ, doar câţiva profesori sunt recompensaţi cu salarii de merit. Se ştie că unul dintre cele mai cunoscute sporuri este cel de dirigenţie, însemnând 10% din salariu, care se acordă atât profesorului-diriginte, cât şi învăţătorului, educatorului sau consilierului şcolar. Profesorii metodişti primesc un spor salarial de 10-20%, în timp ce directorii de şcoală pot primi o indemnizaţie de conducere de până la 50% din salariul de bază. În esenţă, domnule Tăriceanu, cea mai mare parte a cadrelor didactice beneficiază de două sporuri mari şi late: cel de dirigenţie şi sporul de vechime. Mai sunt sporurile care nu intră în salariul de bază, un soi de indemnizaţii acordate în mod excepţional, cum ar fi sporul de zonă, care poate varia în funcţie de locaţia unităţii de învăţământ, lucru valabil pentru profesorii de la sate, care benefiază de astfel de sporuri, dar majoritatea trebuie să se mulţumească cu 5% în plus la salariu.

Să amintim că fiind întrebat, cum poate să garanteze profesorilor că noul guvern va aplica legea lui 50 la sută, Băsescu a sugerat că va avea grijă să numească un premier care să facă acest lucru: „Sunt obligat să sper, plecând de la realitatea constituţională că, dacă nici un partid nu obţine 51% , opţiunea pentru desemnarea premierului o să-mi aparţină, la fel cum mi-a aparţinut şi în 2004. Sper să fiu mai norocos, România să fie mai norocoasă”(sic!!), parcă pentru a sugera că viaţa dascălilor care vor salarii decente, ar depinde şi de modul cum se învârteşte roata norocului prezidenţial! Suntem, aşadar, într-o atmosferă de mişcare grevistă extrem de tensionată, deoarece Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a decis ca la 10 noiembrie să organizeze o grevă de avertisment de două ore, între 12:00 şi 14:00, iar la 18 noiembrie să intre în grevă generală pe termen nelimitat. Preşedintele Federaţiei Sindicale “Spiru Haret”, Marius Nistor, a declarat că dascălii afiliaţi acesteia intră, deja, în grevă de avertisment, de luni, 3 noiembrie, iar faptul că sindicatele din educaţie nu se pun de acord asupra zilei în care începe greva generală, ar putea duce la situaţii în care, într-o şcoală, unii profesori ar putea fi în grevă, în timp ce alţii ar fi în continuare la ore. Oricum, prin liderii sindicali din şcoli, profesorii anunţă că nu se mai întorc la catedră până când salariile lor nu vor fi majorate cu 50%, aşa cum prevede legea promulgată de preşedintele Băsescu, iar cu mizilicul procentului de doar 9% de la 1 octombrie în buzunare, dascălii români trec de la catedră în stradă, aşteptând să se împlinească iluziile spulberate de premierul Tăriceanu. Sindicatele din Educaţie consideră că greva generală este inevitabilă, după ce Executivul a decis să amâne majorarea salarială cu 50%, iar liderii profesorilor spun că vor da în judecată Executivul, pentru că niciunde în lume nu s-a întâmplat ca un Guvern să refuze să aplice o lege, prin ordonanţă de urgenţă!

Prin urmare, siderat şi cu catalogul în mână, stau şi vă întreb, stimaţi politruci cu salarii sfidătoare, noi, dascălii, pe cine să mai credem? Nici măcar pe d-l Băsescu, atunci când consideră că sunt bani pentru aplicarea legii de creştere cu 50% a salariilor profesorilor, şi dă asigurări că noul guvern va pune în aplicare acest act normativ! Dar, cu câtă ipocrizie le cere el sindicatelor să-şi amâne grevele pentru decembrie, pentru că, vezi, Doamne, viitorul guvern va fi disponibil să discute pe tema “reformă contra bani”, iar acum, să se renunţe la mişcările sindicale care riscă să afecteze procesul electoral, adică, exact ceea ce îl doare mai tare pe domnia sa, mai ales că în viziunea înalt-academică a prezidenţiabilului, „educaţia e investiţie, nu consum, pentru că nu se mănâncă educaţia”, criticând în acest fel programul guvernamental „un calculator pentru fiecare elev”, văzut ca o risipă de bani publici, în loc ca banii să fie daţi pentru profesori, crescându-se astfel calitatea învăţământului! Din păcate, abia acum, dascălii au înţeles că toţi candidaţii care cerşesc voturi cu nemiluita, aruncă fiecare câte o fărâmă din cacealmaua electorală care umileşte astăzi educaţia!

  03.11.2008. 10:34

Comentarii

Acest articol n-are nici un comentariu.