Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 101 - 1 - 6 aprilie 2006
Turnatorul de serviciu
• Unul dintre primarii Gorjului n-a simţit cum este să ai o familie, decât după ce a reuşit să-şi întemeieze una, pentru că s-a format ca om în cadrul Casei de Copii Târgu-Jiu. Speriat de statutul de suflet pierdut în lumea largă, Emil
s-a ambiţionat în a face ceva cu viaţa lui şi a reuşit, fiind acum păstorul unei întregi comunităţi.
De altfel, el nu este singurul orfan, plecat din unitatea amintită, care a reuşit în viaţă. Cei care i-au avut în grijă când erau copii se pot mândri acum cu un şef de gardă la pompieri, un angajat în Cariera Pinoasa cu un cont gras în bancă, un director de şcoală, ingineri şi un absolvent al Facultăţii de Cibernetică, plecat în prezent în străinătate cu ajutorul unei burse.
• Cătălin Peptan, director adjunct al SRI Gorj, va fi numit, nu peste mult timp, în fruntea serviciului de informaţii gorjan. El îl va înlocui pe Ion Făget, după ani mulţi de zile în care acesta n-a lăsat nici o şansă nimănui de a-i ocupa funcţia. Neşansa lui a fost că nu s-a putut abţine să nu facă poliţie politică şi după Revoluţia din 1989, motiv pentru care, de abia acum, i s-a hotărât debarcarea.
Despre Cătălin Peptan nu se cunosc, până acum, nici un fel de date, aşa cum îi stă bine unui şef din SRI.
Encescu, vice la Tribunal şi Focşan adjunct al Parchetului judeţean
Vice nou la Tribunal
Judecătorul Florin Encescu va fi noul vicepreşedinte al Tribunalului Gorj, conform rezultatelor obţinute la examenul organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii. Encescu a obţinut la ultima probă nota 7.20 şi va ocupa această funcţie cu o medie generală 7.81. El îi urmează în funcţie lui Şerban Şarapatin, participant şi de această dată la examen, dar considerat “respins” după proba psihologică.
Judecătoria Târgu-Jiu a rămas însă fără vicepreşedinte. Rezultatele celor trei candidaţi pentru această funcţie, avute la examenul pentru ocuparea funcţiilor de conducere la nivelul tribunalelor, nu le permit nici unuia dintre ei să ocupe acest post.
La testarea scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane, notele a doi dintre candidaţii pentru funcţia de preşedinte al Judecătoriei sunt catastrofale: nota 1 (unu) pentru judecătorul Petrişor Lupulescu şi 4,50 pentru Alin Nicolescu.
Carmen Stănculete a luat la acest examen 6.47, dar media la cele două probe – 5.80 – nu-i permite ocuparea funcţiei, pentru asta fiind nevoie de minim nota 7.
Focşan, adjunctul lui Moţa
Magistratul Gheorghe Focşan va fi instalat, în curând, în funcţia de prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, după ce a obţinut la examenul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, media 7,88, fiind singurul candidat pentru acest post.
Gheorghe Focşan are 55 de ani, s-a născut în Teleşti-Gorj, a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj în 1977, a debutat în magistratură la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Cărbuneşti, iar din 1990 este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.
Focşan îl înlocuieşte în funcţie pe magistratul Constantin Pupăzan, care a fost prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj până la jumătatea lunii noiembrie a anului trecut.
Judecătorul Gârcu, noul şef al Secţiei Penale a Tribunalului
Magistratul Gheorghe Gârcu este, începând cu 28 martie, noul preşedinte al Secţiei Penale din cadrul Tribunalului Gorj. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât numirea în această funcţie de conducere a lui Gârcu după analizarea celor două propuneri venite din partea preşedintelui Tribunalului Gorj. Gheorghe Miruţă a propus CSM, pentru numirea în această funcţie, doi dintre magistraţii instanţei gorjene: Gheorghe Gârcu şi Florin Encescu, ultimul fiind deja desemnat să ocupe fotoliul de vicepreşedinte al Tribunalului Gorj, după rezultatele obţinute la examenul organizat de către Institutul Naţional al Magistraturii.
Funcţia de preşedinte al Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ, potrivit hotărârii CSM, va fi ocupată de către magistratul Antoaneta Tâlvescu.
• Claudiu Matei
Manţog şi Morega au racolat şase primari PSD
Majoritatea primarilor gorjeni fac parte din PSD şi poate şi-ar schimba oricând orientarea politică, dacă cineva i-ar întreba, mai ales că ultimele “furtuni” din partid dau nesiguranţă membrilor care au de îngrijit destinul a mii de oameni care depind de ei.
Ca un preambul la eventuale propuneri viitoare, i-am întrebat noi pe primarii PSD din teritoriu dacă sunt gata să dea cei trei trandafiri pentru însemnele Alianţei. Şi cum 1 aprilie e ziua păcălelilor, ne-am permis să ne folosim de numele preşedinţilor Dan Ilie Morega şi Ione Manţog. Ce a ieşit ar trebui să dea de gândit ambelor tabere, dar mai ales a PSD-ului.
“Este loc de gândire oricând”
Ion Dumitraşcu, primarul oraşului Turceni, se afla chiar în Târgu-Jiu în momentul în care a fost sunat. Dispus la discuţii, primarul a găsit însă, un impediment: viceprimarul oraşului pe care-l conduce, un Gigi Contra în tot ceea ce întreprinde edilul. Dacă cel de-al doilea om din conducerea oraşului s-ar cuminţi, atunci lucrurile ar sta cu totul altfel, mai ales că asta ar fi în beneficiul localităţii.
Reporter: Manţog sunt, domn’ primar. Când ajungeţi pe la Târgu-Jiu?
I.D.: Păi, sunt la Târgu-Jiu…
Rep.: Vă spun iniţial la telefon, poate după aceea treceţi pe la noi pe la partid să stăm de vorbă.
I.D.: Domnul secretar de stat sunteţi? Că nu ştiu decât un Manţog…
Rep.: Da.
I.D.: Păi, sunt acum în “consultativă”, aici în Prefectură, pot să trec pe la partid acum. Sau nu sunteţi acum acolo?
Rep.: Ba da, sunt. Voiam să vă fac o propunere. Gândiţi-vă domn’ primar şi haideţi la noi cu o adeziune.
I.D.: (râde) Păi, aveţi omul meu acolo care e numai de-a doua mea şi a localităţii. În loc să facem treabă…
Rep.: Cine, domnule?
I.D.: Ion Biriboiu (viceprimarul oraşului Turceni – n.r.), vicepreşedinte al dvs.
Rep.: Păi, haideţi şi dvs., facem echipă tare.
I.D.: Discut cu dvs., dar nu ştiu dacă facem echipă cu un astfel de om. Dacă nu ştiţi dvs., eu nu pot să vă spun mai multe că nu vreau să par că-l pârăsc.
Rep.: Lăsaţi că se calmează şi el.
I.D.: Am fost împreună şi acum s-a schimbat cu 180 de grade şi fără să fie benefic nici localităţii.
Rep.: Poate vă gândiţi, totuşi, să treceţi pe la noi…
I.D.: (râde) Bun o să trec pe la dvs., dacă vă găsesc la sediu şi discutăm mai detaliat.
Rep.: Deci, ar fi loc de gândire?
I.D.: Este loc de gândire oricând. Da!
Rep.: De la “Scandal de Gorj” sunt, d-le primar. A fost o farsă de 1 aprilie.
I.D.: (râde nervos) …Da? Mă gândeam, oare chiar să mă sune pe mine? N-am vorbit niciodată cu el…Nu ştiu cât m-am prezentat de bine, dar…îmi las loc de “bună ziua”, ca oricare din noi.
“Ce dă PNL-ul că mă duc la el”?
Mircea Fometescu, primarul comunei Ciuperceni, cu duritatea şi precauţia specifică unui fost poliţist, şi-a exprimat franc punctul de vedere. În primul rând, orice propunere devine interesantă, doar dacă partidul care o face promite că îl va ajuta să realizeze ceva pentru comună. În al doilea rând, nici un partid nu va face niciodată nimic dacă nu ajută oamenii şi ori că e Alianţa, ori că PSD-ul, tot un drac este.
Rep.: Morega, sunt domnule primar.
M.F.: Da, domnule preşedinte.
Rep.: Ce faceţi?
M.F.: Care dintre Morega sunteţi?
Rep.: Morega, că doar unul este…
M.F.: A, ăl mic?
M.F.: Uite sunt prin faţa primăriei.
Rep.: Cum mai merge treaba?
M.F.: Aşa şi aşa.
Rep.: Când treceţi pe la noi pe la partid, pe la PNL?
M.F.: Păi, eu sunt la PNL de mult, dintotdeauna am fost cu PNL-ul. Ce dă PNL-ul ca să mă duc la el? Dacă dă un drum, o aducţiune de apă, mă duc la el.
Rep.: Păi şi aşa cu PSD-ul nu faceţi nici o treabă.
M.F.: Domnule, că o fi, că n-o fi, asta este. Şi PSD-ul când a fost n-a făcut, nici ăştia nu fac mai mult.
Rep.: Când veniţi la noi să vorbim şi noi pe la partid?
M.F.: Pentru partid? Sub nici o formă. Lasă dracu’ că nu vă bagă nimeni în seamă, dacă nu faceţi treabă cu omul, nici vorbă de partid.
Rep.: Cu o adeziune…
M.F.: Păi, lasă să vedem că, îţi spun eu, nu mor ăştia. Ce crezi că nu se sparge Alianţa asta?
Rep.: Eu ştiu ce să zic…
M.F.: Mai discutăm, mai discutăm…
Rep.: De la “Scandal de Gorj” suntem, a fost o păcăleală de 1 aprilie.
M.F.: (râde) Păi, e mâine…Sub nici o formă…Eu ce am în guşă şi-n căpuşă…
“Am fost odată o curvă politică”
Aristică Paicu, primarul comunei Băleşti, a realizat imediat că cel care îl sună nu este secretarul de stat Ionel Manţog, asta pentru că o bună perioadă a lucrat în minerit şi îi recunoaşte vocea. Şi, chiar dacă l-ar fi sunat acesta tot ar fi refuzat oferta.
A.P.: Eu să trec la P.D.? Au mai venit la mine, nu de la P.D., şi le-am spus că nu. Am fost odată o curvă politică din asta, şi nu mai vreau. Prima dată la P.D. am fost. A venit dl. Mischie la mine acasă, m-a şantajat cu o chestie şi am trecut la PSD.
Mai în iarnă au venit cei de la PNL şi îmi promiseseră pe fiecare an câte trei miliarde la bugetul comunei .Le-am spus să-mi spună la care primar penelist au dat trei miliarde pe an şi a făcut mai mult ca mine într-un an jumate’. Eu m-am împrumutat în bancă şi am făcut, plătesc credit lunar. Mi-am făcut asfaltări şi mai multe. Aşa că am refuzat.
Teodor Iloiu, primarul comunei Tulburea “Aveţi organizaţii puternice, nu pot eu să mă bag”
Teodor Iloiu, primarul comunei Turburea, de abia a apucat să-l sune Dan Ilie Morega, deşi i se părea că vocea n-ar prea fi a lui. Considerând că încă este în administraţia publică, primarul şi-a amintit de o problemă nerezolvată cu un caiet de sarcini pentru un drum. Nu s-a lăsat până n-a smuls promisiunea că lucrurile se vor aranja şi s-a arătat dispus să ajungă în municipiu pentru o discuţie în acest sens. Despre problema cu adeziunea, rămâne de discutat, cu toate că o trecere în PNL i-ar aduce numai greutăţi.
Rep.: Să trăiţi, domn’ primar, Morega sunt. Ce faceţi?
T.I.: Uite, pe la primărie.
Rep.: Când ajungeţi pe la Târgu-Jiu, vreau să vă invit pe la mine să stăm de vorbă.
T.I.: Da, dar nu mi-aţi făcut şi mie caietul ăla de sarcini la drumuri…
Rep.: Nu mai ştiu despre ce e vorba, dar vorbim săptămâna viitoare.
T.I.: Păi, vă sun când vin la Târgu-Jiu, săptămâna viitoare.
Rep.: Voiam să vă fac o propunere. Mă găsiţi pe la partid. Poate veniţi la noi…
T.I.: Aia mai discutăm, mai discutăm…
Rep.: Aveţi timp de gândire până săptămâna viitoare.
T.I.: Aoleuuu! Nu ştiu…
Rep.: Haideţi domnule, că şi aşa se duce PSD-ul…
T.I.: Nu se duc, se ridică. Eu n-am ce să fac, aveţi organizaţii în Turburea, puternice, nu pot eu să mă bag. Mă cert cu oamenii din sat, n-are rost. Vă explic eu. Vin eu la Târgu-Jiu şi vă explic. Nu vreau să mă cert cu oamenii.
Rep.: De la “Scandal de Gorj” sunt domn’ primar. A fost o păcăleală, pentru 1 aprilie.
T.I.: Da? Mi se părea mie că nu seamănă vocea, de aia vă luai şi pe partea ailaltă. Dar mă gândeam că cine ştie ce o fi.
“Sunt considerat un derbedeu”
Constantin Mihuţescu, primarul comunei Baia de Fier, a arătat foarte mare respect pentru ministru de stat Ionel Manţog şi a profitat de moment pentru a-şi spune ofurile. N-a fost deranjat de propunerea de a părăsi barca PSD-ului, însă are o mare nemulţumire: atitudinea vicepreşedinţilor partidului faţă de el şi comuna pe care o conduce.
Rep.: Să trăiţi, domn’ primar! Manţog sunt.
C.M.: Ooooo, să ne trăiţi domn’ ministru!
Rep.: Pe la Târgu-Jiu când veniţi?
C.M.: Păi, domn’ ministru dacă e nevoie vin şi fără să am program.
Rep.: Haideţi să ne vedem şi noi, întărim organizaţia PD-ului cu oameni ca dvs.
C.M.: Eu din partea unuia, vicepreşedinte la P.D. sunt considerat, nu om ca lumea, sunt un derbedeu. Nu din partea dvs., unul din vicepreşedinţi. Vă spun eu între patru ochi, asta nu e problemă care se discută telefonic.
Rep.: Poate vă gândi să treceţi la noi.
C.M.: Dvs. unde sunteţi acum?
Rep.: La târg… Poate ajungeţi săptămâna viitoare pe la noi.
C.M.: Vin la Târgu-Jiu şi discutăm.
Rep.: De la “Scandal de Gorj” sunt, a fost o păcăleală.
C.M.: …Bine, dumneavoastră să spuneţi acolo ce am spus că sunt în relaţii “bune” cu vicepreşedinţii organizaţiei. Vicepreşedinţii sunt ăia doi de la învăţământ, îi ştiţi pe amândoi. Dacă fac ceva pentru şcoli, parcă fac pentru mine, nu pentru comunitate.
“Am să stau eu de vorbă cu dvs…”
Vergiliu Popovici, primarul comunei Câlnic, a primit calm propunerea de a trece la PNL, dar până atunci mai este însă un hop de trecut, organizaţia locală a partidului, ostilă lui. Cu toate astea o discuţie cu Dan Ilie Morega ar fi bine venită, mai ales că sunt mai multe de spus, lucruri care se spun doar între patru ochi.
Rep.: Să trăiţi, domn’ primar, Morega la telefon.
V.P.: Aaaaaaa, multă sănătate domn’ preşedinte!
Rep.: Pe la oraş când mai veniţi?
V.P.: Când vreţi dvs.
Rep.: Ziceam să ne întâlnim să întărim organizaţia, să vedem ce facem cu PNL-ul, că văd că PSD-ul e cam pe ducă.
V.P.: Păi, trec eu săptămâna viitoare pe la dvs., dl. Morega.
Rep.: Ce ziceţi, poate treceţi la noi cu o adeziune.
V.P.: Să vedem şi opinia celor de la Câlnic (organizaţia locală a PNL – n.r.) care încă sunt ostili împotriva mea.
Rep.: Am să vorbesc eu cu cei de acolo.
V.P.. Am să vă spun eu mai multe.
Rep.: Vă gândiţi până săptămâna viitoare?
V.P.: Am să stau eu de vorbă cu dvs…
Daniel Drumen, primarul comunei Arcani
Rep.: Să trăiţi, Manţog sunt!
D.D.: Da, dl. Director, să trăiţi!
Rep.: Când mai ajungeţi pe la târg?
D.D.: Luni.
Rep.: Pe la sfârşitul săptămânii se poate?
D.D.: Sigur că da. Eventual vă dau un telefon pe joi, vineri?
Rep.: Da. Ne-am gândit să mai luăm oameni buni la partid, ce ziceţi?
D.D.: Dl. director am discutat-o şi cu dl. general ( Liviu Andrei – n.r.), mai lăsaţi un pic de răgaz. Până la sfârşitul săptămânii mai discutăm. Nu vreau să înţelegeţi acum că…mai lăsaţi un pic de timp de gândire.
Rep.: D-le primar, de la “Scandal de Gorj” sunt, a fost o păcăleală.
D.D.: E datoria dvs. şi…ce să mai zic.
• Scandal de Gorj
Ieşit cu tinicheaua de coadă din poliţie,
Fostul căpitan Bebe Motorga - între activitatea infracţională şi cea de control
Fostul căpitan de la “Economic”, Bebe Motorga, cunoscut ca un protector al afaceriştilor certaţi cu legea, este de câteva luni inspector în cadrul compartimentului de control al Agenţiei Judeţene de Ocupare şi Formare Profesională (AJOFP).
Ieşit din poliţie pe uşa din dos, fostul poliţist şi-a găsit repede serviciu la sfârşitul anului trecut, după ce în urmă cu câteva luni dădu-se cu subsemnatul într-un dosar penal al bunului său prieten Titel Bucloiu.
Ion Motorga a fost trecut în rezervă în urmă cu cinci ani, după ce Comisia de Disciplină a Inspectoratului de Poliţie Gorj a constatat că ofiţerul este implicat în afacerile ilegale ale lui Constantin Bucloiu, cunoscutul prim ţepar al judeţului. După ce a stat câţiva ani pe tuşă, stresat de faptul că ar putea ajunge la puşcărie în cazul în care Bucloiu “scapă” numele său în ancheta penală, Motorga s-a angajat şef agenţie al unei companii de asigurări, în cursul anului trecut demisionând din funcţie.
În februarie 2005, Ion Motorga, zis “Bebe”, şi-a reînceput afacerile alături de prietenul său Bucloiu, eliberat între timp din penitenciar. Motorga i-a inclus în grupul infracţional condus de Bucloiu pe Gabriel Penescu şi un anume Cioroianu. Aceştia împreună cu apropiatul lui Bucloiu, Florian Stroe, au pus pe picioare nişte societăţi comerciale cu ajutorul cărora au înşelat mai multe firme şi persoane din întreaga ţară.
Prima ţeapă pe care S.C. Eurosigma SRL Bălăneşti, firmă aparţinând lui Stroe şi Penescu, a dat-o unei societăţi din Slatina se ridică la aproape 750 de milioane de lei.
În ancheta organelor de cercetare penală Motorga a figurat iniţial ca inculpat şi a fost acuzat de înşelăciune, însă, odată cu trimiterea dosarului în judecată acesta a fost scos de sub urmărire penală. Dosarul în care au fost arestaţi Bucloiu, Stroe şi Cioroianu are aproape 700 de file şi a fost trimis de curând în judecată, Bebe Motorga având calitatea de martor.
Din octombrie anul trecut, Motorga este angajat al AJOFP, la compartimentul control, fără ca directorul instituţiei, Ion Târlea, să ştie de fostele şi actualele probleme ale acestuia cu legea penală.
• Adrian Iovan
Paturile casate la Centrul Bâlteni ajunse în garajul directoarei Trunchi
Clădirea Centrului de Plasament pentru Copilul cu Handicap Sever Bâlteni va fi dezafectată începând cu luna septembrie a.c., urmând ca instituţia să funcţioneze în Târgu-Jiu, în fostul sediu al Casei de Copii.
Cum este vorba de un centru destul de mare, nebunia mutării a început deja, sub supravegherea directoarei Jana Trunchi. Numai că, cum sunt foarte multe lucruri de făcut şi mai ales foarte multe obiecte de transformat în fier vechi, modul în care se comercializează acestea ridică foarte multe semne de întrebare. Numărul paturilor dezasamblate nu coincide cu ceea ce se regăseşte fizic, iar în garajul directoarei zac câteva dintre acestea, deşi până acum trebuia să fie casate.
Sumele obţinute pe obiectele vândute până acum sunt derizorii deşi cantităţile sunt destul de însemnate, iar unele obiecte lipsesc cu desăvârşire.
Surse oficiale din cadrul Centrului de Plasament susţin că multe dintre obiectele care trebuiau casate se regăsesc în curtea directoarei, sau nu se mai regăsesc deloc. Conform acestora, oamenii directoarei dezasamblează pe o tură, iar pe cealaltă încarcă peste gardul din spate într-o căruţă. Cablurilor din cupru li s-a dat foc pentru a scăpa de învelişul din material plastic, iar restul a fost transformat în lei.
La fel – după cum spun aceleaşi surse – ca şi o parte din vesela existentă, care a ajuns la un restaurant.
Conform declaraţiilor directoarei Trunchi nimic ilegal nu s-a întâmplat, pentru tot ceea ce a fost vândut existând chitanţe. Totuşi, sumele încasate sunt extrem de mici, sau nici măcar nu sunt specificate în chitanţe. Caroseria a două maşini, precum şi două motoare a fost vândute fără ca pe actul fiscal să se precizeze contravaloarea acestora. Pentru 33 de paturi şi un număr neprecizat de mese s-au încasat 540.000 de lei vechi, iar pentru 600 kg de fier vechi provenit din cărucioare şi cuve de la maşini de spălat sau obţinut 2.440.000 de lei. O remorcă de talie media a costat, după dezasamblare, 750.000 de lei.
Referitor la paturi, Jana Trunghi afirmă că în total au fost 175, din care acum mai există doar 130, 33 dintre acestea fiind casate. Numai că, în urma unui calcul simplu reiese că 12 nu se pot justifica în nici un fel. Directoarea a încercat anemic să le găsească, susţinând că sunt în pod. Dar din 12 acolo existau doar patru. Şi totuşi, acestea există într-un loc despre care directoarea n-a spus nici un cuvânt: propriul garaj.
Constantin Preoteasa, directorul Direcţiei pentru Protecţia Copilului, instituţie căreia se subordonează Centrul de Plasament Bâlteni, spune că, în mod legal, circuitul de casare are regulile lui. În primul rând obiectele se distrug în faţa unei comisii de casare, pentru a nu mai putea fi folosite, după care se vând la fier vechi, contra unei sume pentru care se solicită chitanţă, iar banii sunt depuşi în contul sau casieria instituţiei.
Despre faptul că o parte din vechile paturi de la centru se regăsesc în garajul directoarei, Preoteasa spune că acest lucru nu este deloc normal. Imediat după ce discuţia cu redactorul nostru s-a încheiat, Preoteasa a luat-o la întrebări pe Jana Trunchi, iar explicaţia servită a fost puţin plauzibilă. Ea afirmă că paturile n-au fost distruse şi nici vândute la fier vechi, ci depozitate în garajul său pentru că le-a cumpărat de la instituţia pe care o conduce. De ce să-i trebuiască directoarei o marfă inutilă şi cât de real este că le-a cumpărat, rămâne de văzut.
Dacă la Centrul de Plasament pentru Copilul cu Handicap Sever Bâlteni s-au petrecut lucruri ilegale poate constata cu uşurinţă directoarea economică a Direcţiei pentru Protecţia Copilului, Dorela Mischie. Aceasta va viza descărcarea de gestiune a celor două contabile de la Bâlteni, Mariana Corobea şi Mirela Oarfă.
• Cătălin Bălăşoiu & Silviu Pâşoiu
Haznaua (tableta)
M-au intrigat, în ultima vreme, nişte scrieri ale presarilor gorjeni, încât am ajuns să fiu tot mai convis că în această breaslă, mai ales în Gorj, nu se respectă nici o regulă şi nici colegii.
Unii care s-au trezit formatori de opinie peste noapte îşi atribuie unele merite şi îşi înşeală bruma de cititori într-un mod ordinar. Laudele acestora demonstrează că presa locală n-a depăşit stadiul de infantilitate al unui puşti care nu ştie să-şi şteargă nici mucii. De unde vin aceste laude, vă veţi întreba? Pur şi simplu din crezul unor ziarijdi că ei sunt cei mai buni, cei mai frumoşi, cei mai…Chiar au început să se iubească pe ei înşişi, mai ceva ca Narcis din mitologia greacă. Acel fiu al zeului răului pedepsit de zeiţa Nemesis, care l-a făcut să se îndrăgostească nebuneşte de chipul său din cauză că acesta refuzase multe femei care se îndrăgosiseră de el.
Narcis a sfârşit “ofilit”, privindu-se insistent şi neputând să-şi mai ia ochii de la reflexia feţei sale într-o fântână.
Probabil aşa vor sfârşi şi acei scribălăi când îşi vor da seama că nu sunt aşa buni după cum se laudă. Şi n-ar fi nici o pierdere pentru că se ştie: când se “sparge” o redacţie, mai apare un ziar sau două şi haznaua se măreşte. Dar mai există o speranţă. Şi haznalele pot fi curăţite cu vidanja, numai că, deocamdată, lipsesc vidanjorii.
Până atunci să auzim numai despre materiale nepreluate şi adjudecate fără nici un merit.
• Claudiu Matei
Recomandă acest articol:
01.04.2006. 14:51
Comentarii
Acest articol n-are nici un comentariu.
Lasă un comentariu
Scandal de Gorj nu este responsabil juridic pentru continutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.
* = câmp obligatoriu