Institutul National al Magistraturii organizeaza in aceasta perioada examenul de promovare in functii de executie,efectiv sau pe loc, la tribunale, curti de apel sau la parchetele de pe linga acestea dupa ce Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit deja numarul de locuri vacante.

Magistratii care au optat pentru un loc la instanta imediat superioara celei la care activeaza au trecut deja primele teste. Cei 30 de magistrati gorjeni au fost declarati admisi dupa verificarea conditiilor legale de participare la concurs urmind sa participe efectiv la examen intre 26 mai si 4 iunie.

Asadar pentru cele 3 posturi scoase la concurs pentru Tribunalul Gorj,vor candida 13 magistrati de la Judecatoriile din judet,printre acestia aflindu-se nume extrem de cunoscute in sistem la nivelul judetului ca Toma Popescu,Liviu Boian ,Alin Nicolescu sau Carina Morie .

Judecatorul Toma Popescu a avut de-a lungul carierei multe cauze in care a judecat nume celebre cum ar fi Miron Cozma., in procesul cu actualul comisar sef adjunct al IPJ Gorj,Viorel Caragea sau Petre Stancioi ,in dosarul privind incendierea autoturismlor unor politisti ,acestea fiind condamnat la 15 ani de inchisoare.

Pentru a deveni judecatori la Curtea de Apel Craiova s-au inscris la examen 8 magistrati gorjeni .Acestia candideaza impreuna cu alti judecatori din judetele limitrofe pe cele 8 locuri scoase la concurs .

Un singur loc a fost scos la concurs de CJM pentru procuror la Parchetul de pe linga Tribunalul Gorj .Pentru acesta s-au inscris la concurs 3 procurori, Tinela Mota, de la Parchetul de pe linga Judecatoria TG-JIU ,Gabriel Tomoiu de la PJ Motru si Lavinia Ilie de la PJ TG –Carbunesti

Gheorghe Emil Mota prim procurorul Parchetului de pe lingaTribunalul Gorj ii va avea contracandidati pe 2 dintre subalternii sai ,Gheorghe Roibu si Maria Parauseanu, pe linga alti colegi din judetele Olteniei, pentru un loc din cele 2 scoase la concurs de Parchetul de pe linga Curtea de Apel Craiova.

Trei magistati gorjeni candideaza pentru posturile scose la concurs la Tribunalele Dolj, Mehedinti si Bucuresti.

Clement Mocanu, recunocut ca fiind tartorul coruptiei in Gorj, risca sa stea dupa gratii intre 3 luni si 4 ani daca magistratii de la Judecatoria Targu-Carbunesti vor reusi sa-l aduca in fata instantei, pentru a da explicatii despre felul in a tras o teapa in urma cu trei ani unei societati din Targu-Jiu, si ii vor demonstra vinovatia.

Mocanu si Otilia Semenciuc, in calitate de reprezentanti ai SC ARC SA au fost chemati in judecata, in dosarul 1170/2006, care se afla pe rolul instantei carbunestene, pentru comiterea infractiunii de abuz de incredere.

La finele lunii mai 2003, SC Nurelo Prest din Targu-Jiu a lasat in custodia ARC Targu-Carbunesti mai multe materiale de constructii. La procesul verbal de custodie s-a intocmit o anexa in care au fost enumerate bunurile care au fost lasate in pastrare la SC ARC.

Intre cele doua societati exista deja in derulare un contract privind unele lucrari de finisaj la casa administratorului Nurelo Prest, Dan Radu Floarea, acestea urmand sa fie finalizate in mai 2004.

In acest contract, constructorul SC ARC SA, prin reprezentantul sau Clement Mocanu asigura beneficiarul ca lucrarile vor fi executate cu materialele sale, constructia urmand a fi edificata „in stil american” si predata la cheie.

In realitate casa pe care Dan Radu Floarea dorea sa o finiseze pentru a fi folosita ca sediu pentru doua dintre societatile sale a ramas aproape ca la inceput, doar un sfert din lucrarile contractate initial de SC ARC au fost efectuate cu toate ca aceasta a primit aproximativ 14 miliarde de lei vechi.

Neintelegerile in acest caz au plecat de la montajul tamplariei PVC, Dan Radu Floarea fiind nemultumit de calitatea lucrarilor si materialelor folosite de catre ARC, astfel ca societatea a intrerupt lucrarile la casa omului de afaceri din Targu-Jiu, litigiul intervenit ajungand pe rolul instantelor.

Acesta s-a dovedit un moment prielnic pentru Mocanu sa refuze restituirea bunurilor aflate in custodia ARC, pana la definitivarea litigiilor, impotriva societatii din Targu-Carbunesti, Nurelo Prest pornind mai multe actiuni civile.

Prin mai multe adrese emise catre SC ARC SA, Floarea a solicitat restituirea materialelor lasate in custodie, insa raspunsurile lui Clement Mocanu si ale Otiliei Semenciuc erau oscilante si pline de subintelesuri. Odata acestia refuzau categoric predarea bunurilor aflate in custodia ARC, altadata invitau proprietarul acestora, Nurelo Prest sa vina sa le ridice.

Aceste aspecte i-au convins pe anchetatori ca „intentia celor doi, inca de la inceput, a fost aceea de a-si insusi, folosi si trafica bunurile, au creat si sustinut o stare de amagire proprietarului de drept, creand convingerea ca vor pastra in conditii optime si le vor restitui”.

Abia la 1 mai anul trecut, o comisie a societatii Nurelo Prest a fost primita la depozitul ARC pentru inventarierea bunurilor si a constatat ca o mare parte dintre acestea nu mai exista, iar altele sunt intr-o avansata stare de degradare.

La numai o saptamana dupa aceea, ca sa para de buna credinta, Clement Mocanu adreseaza o invitatie reprezentantilor Nurelo Prest sa-si ridice marfa (!?) „intrucat dupa data de 25 mai angajatii ARC intra in concediu pentru sarbatorile de Paste si dorim eliberarea spatiilor de depozit”.

Mocanu a sperat, prin emiterea acestei adrese, pe cat de ilara pe atat de vicleana, sa scape de raspunderea penala, motivatia ca nu ar fi refuzat restituirea materialelor fiind demolata insa, prin adresele precedente coroborate cu aspectele mentionate in faza initiala a cercetarilor.

Magistratii Judecatoriei Targu-Carbunesti nu au o misiune grea pentru a demonstra vinovatia cuplului Mocanu-Semenciuc, probele de la dosarul cauzei fiind evidente, fapta comisa de cei doi intrunind elementele constitutive ale infractiunii de abuz de incredere. Insa, vor trebui sa faca fata presiunilor venite din partea unor stabi ai judetului, prieteni cu afaceristul moldoveano-american, care l-au ajutat sa scape de bratul legii si in alte dosare mult mai grele din faza cercetarii penale.

Ultimul dosar din care Mocanu a scapat basma curata a fost instrumentat chiar de prim-procurorul Emil Mota, afaceristul fiind acuzat de comiterea infractiunilor de complicitate la abuz in serviciu in forma calificata contra intereselor publice si fals intelectual.

NUP-ul primit in acest caz nu-i va speria pe pe magistratii de la Targu-Carbunesti si pana la urma il vor trimite pe Mocanu acolo unde ii este locul: la puscarie.

Caminul numarul 6 adaposteste 90 de familii care isi duc traiul zilnic intr-o mizerie crunta, printre baltoacele statute care se formeaza de fiecare data cand ploua la ultimul etaj si printre sobolanii care au devenit deja colocatari. Toaletele sunt nefunctionale, iar baile comune emana un miros isuportabil. Teoretic exista si o femeie de serviciu, care primeste si ceva bani pentru ceea ce ar trebui sa faca, numai ca a uitat cam de mult timp sa-si mai faca treaba. La fel ca si administratorul blocului care nu mai da nici un semn ca l-ar interesa soarta celor pe care, tot teoretic, ii reprezinta. Asa ca fiecare sa se descurce cum poate, daca poate. Numai ca aproape toti au ajuns la limita puterilor, din toate punctele de vedere. Muncesc pe branci pe unde apuca, fara forme legale si pe un salariu de nimic. Isi trateaza betesugurile cu leacuri babesti facute din buruieni stranse de pe camp numai sa nu cheltuiasca putinii bani pe care-i castiga si impart de la o familie la alta cate un castron de mancare, atunci cand vecinul a fost mai norocos si a mai avut cateva zeci de mii de lei pentru a incropi o mancare.

S-au resemnat cu o astfel de viata si nu ar fi cerut nimic nimanui daca, anul trecut, nu ar fi navalit asupra lor o alta napasta:UM Sadu SA – filiala CN „ROMARM” a actionat in judecata 70 de familii pentru recuperarea datoriilor pe care le au fata de ea pentru ca, din neputinta, oamenii nu si-au mai platit obligatiile de ani de zile. Au fost tarati prin instanta unde si-au recunoscut sincer vina dar au spus ca n-au de unde sa dea banii. De la nivelul catorva zeci de milioane de lei cat au salariu, chiar daca la anumite examene profesionale unii dintre ei au luat nota 1, judecatorii au decis ca, din pamant din iarba verde, amaratii trebuie sa faca rost de bani si sa-si plateasca datoriile.

Chiar daca hotararile au fost date cu dreptul de a fi contestate prin recurs, locatarii caminului 6 n-au avut posibilitatea sa-si angajeze un avocat sa se ingrijeasca de cauze si nici suficienta stiinta incat sa se descurce singuri. Asa ca au ajuns pe mana executorului judecatoresc Constantin Olaru.

Prima data au venit somatiile. Pe toate erau inscrise sume ametitoare, de la 40 de milioane de lei pana la 100 de milioane de lei. termen de achitare – „o zi libera”. Aproape sigur ca nici unul dintre cei somati n-a vazut niciodata o asemenea suma stransa la un loc si nu castiga nici macar in trei ani de zile 100 de milioane de lei. Cu toate astea trebuia sa depuna banii la executorul judecatoresc, altfel se va trece la executare silita. Pe capul executorului picase o adevarata mana cereasca, la asemenea sume avand parte de onorarii destul de consistente, pe capul oamenilor cazuse insa o problema aproape imposibil de rezolvat. Ca sa poata recupera banii, executorul a facut un gest cu un fals iz de compasiune: le-a dat posibilitatea sa achite banii esalonat. Astfel, la o familie cu un venit de 3.000.000 de lei lunar, transa ar fi de 10.000.000 de lei, sau mai putin in functie de marimea datoriilor.

Unele femei traiesc singure cu cate doi-trei copii si avand sursa de venit doar ajutorul social si alocatia copiilor, deci posibilitatea de a-si achita sumele impuse este aproape nula. Pentru ca n-au avut de unde da banii, oricat de mult i-ar fi hartuit si amenintat executorul, s-a ajuns la executare silita. Putinele bunuri pe care au reusit sa si le stranga si sa le ingramadeasca in camera stramta pe care o ocupa o intreaga familie au fost puse sub sechestru si evaluate dupa ureche de cei care au luat masura.

Desi sunt disperati ca li se va lua toata agoniseala strinsa intr-o viata si pana la data de 15 iunie vor fi si evacuati din casa, majoritatea debitorilor din Caminul 6 n-au alta varianta decat sa se roage la Dumnezeu sa se intample o minune si situatia sa se rezolve. Altii un pic mai norocosi au rude care inca lucreaza la Uzina Mecanica Sadu si care au fost de acord sa le dea o mana de ajutor facand cerere la locul de munca sa le retina din salariu in contul datoriilor celor apropiati.

Nimanui, in afara de cei dragi, nu-i pasa de soarta celor 70 de familii datoare vandute Uzinei Mecanice Sadu. Primaria a facut un singur lucru pentru napastitii din Caminul 6. A preluat cladirea de la uzina in urma cu un an si jumatate si a imblanzit aproape imperceptibil conditiile de trai. Nimeni nu i-a ascultat pe oameni cand s-au plans ca la facturile care trebuie sa le plateasca au fost adaugate si restantele celor care au parasit blocul si nici ca de multe ori pe putinul dat la administrator n-au primit chitanta. Au fost doar amenintati ca, incepand cu acest an, nu vor mai putea sa-si foloseasca sobele pe care si le-a facut fiecare in camera pentru ca nu exista gaze. Amenintarea ii framanta doar pe cei care, ori sunt noi veniti, ori fac parte din cele 20 de familii asupra carora nu planeaza primejdia evacuarii. Ceilalti deja nu se mai gandesc atat de departe.

Despre locuri de munca cat de cat stabile si platite decent nici nu poate fi vorba, Bumbesti-Jiul fiind un oras mort din punct de vedere economic. In disperare de cauza unii isi fac iluzii ca ar putea fi reangajati la uzina, pentru ca au mai auzit ei de asemenea cazuri. Numai ca isi spulbera singuri visele gandindu-se ca in ziua de azi nimanui nu-i mai pasa de un om amarat atata timp cat nu vine cu o pila, sau cu sarsanaua plina.

Despre stergerea datoriilor nici pomeneala, statul face astfel de lucruri doar pentru firmele potentatilor vremii, sau pentru cele proprii.

Asa ca ultima solutie tot o minune divina ramane.

Consiliul Judetean Gorj a cheltuit in primele patru luni ale acestui an peste 940 de milioane de lei vechi pentru plata facturilor la posturile telefonice ale institutiei. In comparatie cu Primaria Targu-Jiu si Prefectura Gorj care s-au limitat doar la telefonia fixa, Consiliului ii da mana sa foloseasca pe banii statului si telefonia mobila. Pe langa consilierii judeteni care au telefoane mobile de serviciu, conform legii, in cadrul Consiliului de o astfel de facilitate mai beneficiaza si cateva capete „incoronate”, ca de exemplu directorii diverselor departamente. si cum nimeni nu da din propriul buzunar nici macar un leu, in fiecare luna s-a vorbit la mobil intre 135 si 153 de milioane de lei vechi, deci in total peste 463 de milioane de lei aruncati pe apa sambetei. Intre timp si pe telefoanele fixe ale institutiei a fost activitate intensa, ajungandu-se, pentru patru luni, la o suma de peste 354 de milioane de lei. In ritmul asta la sfarsitul anului, Consiliul Judetean Gorj va cotiza pentru plata telefoanelor cel putin trei miliarde de lei, suma suficienta, de exemplu, pentru plombarea unui drum din judet, sau chiar pentru asfaltarea catorva kilometri.

Prefectura Gorj are angajati mai decenti la capitolul risipa din banii publici, sau pur si simplu mai putin vorbareti, pentru ca facturile telefonice ale institutiei insumeaza doar 214 milioane de lei vechi pentru perioada ianuarie-aprilie 2006.

Ofiterii gorjeni iesiti, obligat sau de bunavoie, la pensie din structurile SRI raman activi in continuare refugiindu-se in studiu, nu pentru desavarsirea cunostintelor la batranete, ci pentru a-si impartasi stiinta studentilor la care le predau pe bani buni la universitatile din oras.

Cel putin doi dintre ofiterii care candva inspirau teama chiar si atunci cand li se propunta numele, au ramas acum doar „sperietorile” stundetilor. Ion Faget, fostul sef al SRI Gorj, scos elegant la pensie dupa ce s-a descoperit ca a facut politie politica, incearca sa se acomodeze acum cu ideea ca nu mai este spaima judetului ramanand doar profesor de criminologie la Universitatea „Constantin Brancusi”.

Ion Paducel si el candva ofiter in cadrul SRI are o activitate mai asidua decat colegul sau de breasla, punand mana, printre altele si pe un post de consilier judetean dupa arestarea lui Constantin Cretan. Ocazie cu care a trebuit sa-si faca publica si averea. Astfel oricine poate verifica daca intr-adevar sereistii traiesc pe picior mare. Cu o pensie militara de 14.500 000 de lei, Paducel incaseaza un salariu si de la Universitatea „Titu Maiorescu”, unde este cadru didactic la facultatea de drept, precum si o indemnizatie de la Consiliul Judetean Gorj. Cu toate astea a contractat un imprumut bancar pentru a-si achizitiona un Logan, pe care sa-l parcheze alaturi de Dacia 1310, cu an de fabricatie 1986.

La proprietatile imobiliare, consilerul judeteano-sereist nu sta chiar asa de rau posedand jumatate dintr-un apartament, o jumatate de casa si o vila de vacanta la Ranca.

si cum unui lucrator in structurile serviciilor secrete ii sta bine sa se priceapa la toate, Paducel este si om de afaceri avand ceva actiuni la o societate comerciala din Targu-Jiu care lucreaza in majoritate pentru export.

„Ce vreti, ba?”. Aceste au fost primele cuvinte ale directorului SC Macofil, Ion Patrut, la auzirea vestii ca este cautat de un reporter al „Scandal”. stiindu-se mai tot timpul cu musca pe caciula, directorului ii era probabil teama ca ziaristii au descoperit din nou vreun smen marca Macofil si, cum de ce i-a fost frica de aia n-a scapat, reporterul l-a luat la intrebari despre puii congelati primiti de muncitori saptamana trecuta.

De ceva vreme Macofil a inlocuit bonurile de masa pe care le dadea angajatilor cu alimente, iar la sfarsitul saptamanii trecute o parte dintre cei care si-au ridicat aceste drepturi au avut surpriza sa constate ca puii congelati pe care i-au primit de la fabrica proveneau de la crescatoriile din Codlea, locul unde s-a confirmat recent existenta unui focar de gripa aviara. Chiar daca unii angajati au vazut de abia acasa ce aveau in traista nu s-au sfiit sa pregateasca din puii de Codlea praznicul de Sfintii Constantin si Elena.

Intrigat de faptul ca pocinogul a ajuns la urechile ziaristilor, Patrut a negat flegmatic ca informatiile sunt adevarate, si ca sa-si dea un pic de credibilitate a chemat in ajutorul sau si pe sefa de la aprovizionare care, firesc, a sustinut varianta sefului.

Insa, surse autorizate au afirmat ulterior ca directorul Patrut a negat faptul ca subordonatii sai au primit pui de Codlea pentru a evita controalele autoritatilor locale si balamucul care s-ar isca de pe urma unor astfel de verificari.

Reperezentantii Directiei Sanitar-Veterinare ar putea verifica, preventiv, daca muncitorilor de la Macofil le-a fost servita gripa aviara la pachet, doar facand un mic sondaj de opinie prin sectiile societatii si intreband in stanga si in dreapta cine si ce meniu a avut la masa de Sfintii Constantin si Elena.

Ion Patrut sta prost la capitolul imagine inca de acum cativa ani cand a fost implicat in oarece afaceri oneroase la Primaria Rovinari de pe urma carora a castigat aproape 700 de milioane de lei vechi si intr-o afacere cu ordine de compensare disparute, in valoare de 500 de milioane de lei, aspecte despre care politistii si procurorii au cunostinta.

Directia Nationala Anticoruptie a inceput urmarirea penala impotriva a 31 de persoane din conducerea Companiei Nationale CFR SA si a Ministerului Transporturilor, pentru comiterea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata.

Printre acestea se afla si prietenii omului de afaceri gorjean, Dan Barcina, cei care l-au ajutat pe acesta sa ,deruleze contracte de mii de miliarde cu CNCF “CFR SA” si MTCT, secretarul de stat Traian Panait si fostul director al cailor ferate Mihai Necolaiciuc. In vizorul procurorilor anticoruptie au intrat, in acest caz, si contractile derulate de firmele lui Barcina, incheiate ilegal, fiind supraevaluate unele marfuri sau lucrari prestate pentru CFR.

Adrian Gorun, actualul rector al Universitatii gorjene „Constantin Brancusi” va deveni in scurt timp si groparul acesteia, sustin putinii oameni pentru care aceasta institutie de invatamant conteaza. Unul dintre motivele care conduc la aceasta concluzie este legat de salubrizarea pe care Gorun a inceput-o printre subalterni, incercand sa lase de inteles prin acest gest ca moralitatea sa si cea care trebuie impusa institutiei pe care o conduce nu accepta nici un fel de pata in CV-ul celorlalti.

Numai ca, insusi Adrian Gorun are destule probleme cu moralitatea, lucruri despre care veti citi in numerele viitoare ale publicatiei noastre.

Chiar numirea sa in functia de rector s-a facut intr-un mod destul de dubios dupa o manevra de maestru facuta de Gorun la momentul oportun. Cu statut de secretar de stat in Ministerul Educatiei si Cercetarii, el a revenit pe plaiurile gorjene pentru a intra pe usa din dos a Universitatii „Constantin Brancusi” ca si decan al obscurei Facultati de Litere si stiinte Sociale. Nu l-a inhibat functia de decan la o facultate fantomatica neacreditata nici pana in prezent, deoarece scopul sau a fost sa intre astfel in Senatul Universitatii ca sa poata participa la alegerile pentru fotoliul de rector.

De cand s-a vazut cu sacii in caruta, printr-un management prost, si nu numai, Gorun a inceput demolarea institutiei pe care o conduce.

Desi pare genul de personaj care cade mereu in picioare, opinia publica are deja anumite pareri formate despre Adrian Gorun. Unele dintre acestea se pot citi chiar si pe forumurile ziarelor centrale, unde oameni spun tot ceea ce stiu in legatura cu rectorul.

De exemplu, pe forumul cotidianului „Gandul” cineva ofera suficiente detalii despre Gorun incat sa-si faci o parere despre secretarul de stat: „Vorbeste lumea pe aici pe la noi, prin Gorj, cum ca Secretar General pe la educatie ar fi un VIOLATOR DE MINORE care, sa scape de dosar penal, a luat pentru doua luni de zile de nevasta minora violata. Dupa aceea a lasat-o ca deh, mai avea si alte minore de “ hacuit”.
Drept urmare, in 7 Mai 1975 s-a nascut un baietel, Cosmin Adrian Gorun rod al “iubirii” lui Adita Gorun. Ce ziceti mai oameni buni de “lupul moralist”? Pai, oameni ca el vreti voi sa conduca destinele scolii romanesti? Pai, ce educatie sa primeasca tinerii si copii Romaniei de la unul care pune ochii pe o copila un pic mai dezvoltata fizic si-si face de cap cu ea, fara voia ei? Ia ganditi-va? Daca nu credeti ca asa s-a intamplat, verificati.”

Reforma in sanatate presupune eficientizarea sistemului prin reducere de paturi in sectii nerentabile, inchiderea de sectii, comasari sau chiar infiintari de sectii acolo unde se justifica prin indicatori de performanta.

Asta este recomandarea ministerului, dar Directorul DSP Dr. Morosanu intelege sa faca reforma prin metoda “pumnului in gura” si denaturarea adevarului aparandu-si propriile interese.

La conferinta de presa a spus ca vrea sa inchida Spitalul Rovinari ca nu este performant evitand sa spuna ca de fapt “salveaza” prin acest gest alte sectii “falimentare” de la spitalul Tg-Jiu sau din teritoriu, performante doar “pe hartie”.

Concret, date reale despre Spitalul Rovinari sunt usor de verificat:

- anul trecut au fot spitalizati 4800 de bolnavi cu un indice de utilizare a patului de 101 %(optim este 80%) asta inseamna ca se justifica suplimentare de paturi si nu reducere.

Ginecologie: Rovinari:- 170 de nasteri (un singur ginecolog, 12 paturi), a se compara cu Tg-Jiu, 1600 de nasteri, 13 ginecologi, sau la Novaci ( 27 nasteri intr-un an, probabil cele venite in expulzie fara a mai putea ajunge in Tg-Jiu), Turceni-130 nasteri pe an, etc.

Urgente: s-au prezentat la camera de garda 6800 pacienti anul trecut, 90 % fiind rezolvati la Spitalul Rovinari si doar 10 % trimisi la Tg-Jiu (unii foarte grav, altii pe specialitati “rare”).

Dr. Enoiu (directorul Spitalului Judetean) a afirmat pe postul de televiziune ca spitalele mici din teritoriu trimit 80 % din cazuri la Tg-Jiu, afirmatie falsa.

Chirurgie: Spitalul Rovinari efectueaza anual cam 300 de operatii (cu anestezist) de la hernii, varice, eventratii cu plasa pana la colecist, fibroame uterine, chisturi ovariene, pentru unele din aceste interventii oamenii evitand Tg-Jiul preferand clinicile din Cluj, Mures,etc

Poate ne spune cineva cate operatii are Carbunestiul cu anestezist , pentru ca cele cu anestezie locala(micile interventii) nu pot fi numite operatii la fel si pentru Turceni unde nici nu exista anestezist. Ce fel de operatii se fac?

Tot referitor la Tg-Carbunesti (protejat de actualul director DSP) are la Neonatologie si cardiologie indice de complexitate mai mare decat marile clinici universitare (nici nu au cardiolog).

EXEMPLU de performanta la Tg-Jiu - Urologie: anul trecut sub 10 operatii tot anul!

Spitalul Rovinari a incheiat anul fara datorii (poate cel mai important criteriu de eficienta de cand exista finantarea pe caz rezolvat - DRG) iar Tg-Jiu are foarte multe datorii.

Primaria orasului Rovinari prin Dl. Doru Filip a investit 15 miliarde de lei in modernizarea spitalului si dotarea cu aparatura.

Criteriul “distanta” fata de Tg-Jiu invocat cade. A se lua in calcul teritoriul pe care il acopera spitalul zonele sudice aproximativ 30.000 locuitori.

...nu va putea strange la un loc atata patima, iubire, legenda, precum Universitatea Craiova. Niciodata Pandurii nu vor putea aduce la stadion generatia anilor ’80 pentru a striga la unison, fara indemnurile crainicului, “Hai stiinta!”. Niciodata anemicul imn al pandurilor nu se va putea compara cu “Cantec pentru Oltenia” ale carui versuri scrise de Adrian Paunescu, in plina glorie a “Craiovei Maxima”, imi zbarlesc parul la fiecare ascultare.

Eram pusti cand doi unchi ai mei ma puneau sa spun marea echipa a Craiovei ca regretatul Domozina: numarul 1, Silviu Lung, si tot eu bagam ovatiile cu care la stadion erau intampinati jucatorii de zecile de mii de spectatori. Numarul 2, Nicolae Negrila, eeeeeeeee…

Am suferit atunci cand Craiova retrograda. M-am bucurat cand Craiova a promovat din nou pe prima scena si sentimentele se alatura, firesc, echipei de suflet.

N-am simtit, in scurtul periplu al Pandurilor in A, niciodata asemenea sentimente pentru ca “ei” m-au idepartat de echipa. M-am jurat dupa fiecare infrangere ca nu mai vin la stadion si totusi n-am putut sta acasa. M-am mintit in nenumarate randuri ca parca echipa incepe sa semene a echipa insa urmatoarea infrangere ma aducea la realitate: Pandurii n-au jucat niciodata fotbal! Altfel ii zice aceli alergaturi dupa minge, nu stiu cum, dar sigur nu fotbal.

Sper ca macar pentru cei care au trait vremurile de glorie ale Craiovei, Pandurii sa promoveze din nou anul viitor pentru a le oferi acestora bucuria revederii cu echipa de suflet in prima liga.

Pana atunci:

Oltenia, Eterna Terra-Nova
Un cantec are astazi si-n priviri
Hai Universitatea! Hai Craiova!
Tu, Campioana unei mari iubiri!