Agentia de Protectia Mediului (APM) Gorj a ajuns pe lista AVAS pentru o datorie de 1.124,98 RON. Prin neplata acestei sume APM, institutie cu responsabilitati de control, da un exemplu negativ in fata celor care, prin atitudine, ar trebui sa impuna respect.

Banca Comerciala Romana, filiala Motru, are o datorie de doar 185.54 lei noi, pe care, de o lunga perioada de timp, nu s-a obosit sa o plateasca, lasand astfel de inteles clientilor sai, ca pot sa-i urmeze exemplul in obiceiul de a fi rau-platnici.

Tot la Motru si tot o unitate care te taxa drastic daca aveai chiar si o zi de intarziere la plata unui credit, Bankcoop Banca GCP S.A., a ignorat plata a 63 de milioane de lei vechi catre bugetul asigurarilor de sanatate, motiv pentru care conturile i-au fost blocate. La Targu-Jiu, Credit Bank-ul e indatorat cu 10,509.59 RON. Aceste doua banci sunt deja falimentare asa ca AVAS isi va recupera datoriile abia dupa vanzarea activelor acestora.

Primaria Targu-Jiu figureaza in evidentele AVAS cu mai multe servicii subordonate, doua dintre ele ocupandu-se chiar de protectia sociala. Serviciul Public de Protectie Sociala Targu-Jiu risca sa fie executat silit pentru o suma de 521.12 RON, iar Cantina de Ajutor Social n-a fost in stare sa plateasca la fondul asigurarilor sociale 736.64 lei noi. Pana si Casa de Ajutor Reciproc din cadrul primariei datoreaza 133.00 RON, iar Directia de Gospodarie Comunala depaseste toate serviciile amintite inscriindu-se pe lista AVAS cu 2, 979.35 ron.

Exemplul dat de municipalitate este urmat si la Novaci, unde serviciul public face „cinste” orasului cu o datorie de 2,570.42, cel de la Bumbesti-Jiu cu 2,575.72 lei noi, iar cel de la Targu-Carbunesti conduce in top detasat cu peste 57 de milioane de lei vechi si conturile blocate din acest motiv.

Oricum, la toate primariile din judet este deja o moda sa nu se cotizeze la fondul asigurarilor de sanatate, lista celor care evita acest lucru fiind extrem de lunga. La fel ca si cea a farmaciilor care alaturi de zeci de cabinete medicale individuale nu scapa de stigmatul de debitor. Dr. Creola Enoiu, fost director al Spitalului Judetean Gorj, n-a creat datoriile numai la unitatea pe care a condus-o cu foarte putina pricepere, ci chiar laboratorului particular pe care-l conduce sotul sau, motiv pentru care a ajuns la mana AVAS.

Insa nu doar domeniul medical naste datornici, lista continuand cu cabinetele unor oameni care se ocupa cu apararea dreptatii. Astfel, cabinetul particular al lui stefan Motataianu, chiar decanul Baroului de Avocati Gorj, face tagma de ras inscriidu-se pe lista AVAS. Insa, se poate resemna cu gandul ca pe aceeasi lista, daca nu se afla decat vreo doi-trei colegi de ai sai, macar se regasesc cativa notari publici, care cu toate ca incaseaza sume enorme pentru orice act pe care-l fac, nu sunt in stare sa plateasca cateva sute de mii de lei la fondul asigurarilor de sanatate.

Nici unitatile miniere nu stau mai bine la capitolul achitarea obligatiilor fata de stat. Desi produc si toaca lunar zeci de miliarde de lei E.M. Rosia si E.M. Dragotesti n-au reusit sa-si achite, nici dupa somatia AVAS, cei 122.46 respectiv 530.05 lei noi pe care-i datoreaza.

Casa de Cultura a Sindicatelor Targu-Jiu a ramas si ea insensibila la somatiile reprezentantilor statului ajungand in faza in care conturile sale bancare au fost blocate pentru 7683.88 RON.

In timp ce directorul sau Andrei Maioreanu este ocupat cu vanarea imoralilor din PSD, Unitatea de Valorificare a Activelor face onoare tabelului cu datornici ai AVAS. UVA a ajuns in aceasta situatie pentru neplata a 16, 368.66 lei noi.

Urmand exemplu celor de la Capitala, cluburile de fotbal gorjene au strans si ele debite la bugetul asigurarilor sociale. Fotbal Club Gilortul Targu-Carbunesti nu-si mai poate folosi conturile bancare din cauza unei datorii de peste 96 de milioane de lei vechi, iar Asociatia Sportiva a Lignitului Farcasesti Rosia figureaza cu 3,603.58 ron.

Unitatile scolare ingroasa randul debitorilor cu un numar destul de mare si pentru sume extrem de mici, dar totusi care constituie o datorie ce ar fi trebuit achitata macar dupa ce AVAS a trimis somatii. Insa, scoli cu renume ca, de exemplu, Colegiul National „Tudor Vladimirescu”, prefera sa se afle pe lista rusinii, decat sa plateasca 472.71 lei noi cat datoreaza.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a preluat de la CNAS 65.693 de debitori, iar in prezent a procedat la o ultima avertizare a datornicilor, urmatorul pas fiind executarea silita, daca numarul celor care isi achita obligatiile nu va creste nici macar in ultimul ceas.

Faptul ca patronasul de mici restaurante Victoras a reusit, nu prin metode foarte ortodoxe, sa puna mana pe cantina de la subsolul Directiei de Finante Gorj, nu mai este de ceva timp o stire, la fel ca si obiceiul celor care lucreaza in Palatul Justitiei de a lua masa la bodegile acestuia postate prin apropiere.

Numai ca de cand s-a facut patron si la subsolul finantelor, ciorba lui de burta tinde sa pericliteze activitatea Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj si asta nu in timpul pauzei de masa.

. Joi, in jurul orei 14.00, cea mai ingrijita masa din local avea pe ea un ditamai „rezervat”. Nu dupa mult timp si-au facut aparitia si VIP-urile pe care patronul le astepta cu nerabdare – procurorii Ion Diaconescu si Gheorghe Focsan, adjunctul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj. Imediat a inceput si ospatul, chiar Victoras fiind infometat pentru ca nu si-a permis sa manance inainte de a-i sosi invitatii. Ospataritele, puse in tema din timp, au inceput sa se invarta ca sparnelul, dupa ce pana atunci de abia se miscau prin cantina.

Faptul ca procurorii mananca nu-i o problema, fiind poate singurul semn ca sunt si ei oameni, numai ca nu ar trebui sa o faca intr-un restaurant alaturi de patronul acestuia si, evident, moca. In plus, la ora la care ei se delectau cu bunatati demne de asemenea personaje ar fi trebuit sa fie in cu totul alta parte, adica la serviciu, asa cum ii sta bine unui angajat platit din banii statului. Cat de corect s-ar desfasura o ancheta daca s-ar pune vreodata problema ca Victoras sa fie anchetat de catre Parchetul Judetean, este lesne de inteles, atata timp cat patronul hraneste procurorii si chiar pe adjunctul institutiei, preventiv.

Dr. Radu Cristian Tudose a fost plasat in Gorj de catre Eugen Nicolaescu, colegul sau din PNL, care s-a gandit ca-l va ajuta astfel, cu cele 50 de milioane de lei salariu cat primeste pe luna, sa-si rezolve problemele financiare grave pe care le are in plan personal. Dupa o activitate asidua la Bucuresti, mai ales ca informator al Serviciului Intern de Protectie si Anticoruptie din cadrul Ministerului Justitiei, Tudose a venit la Dobrita sa puna pe butuci ceea ce a mai ramas nedistrus la sanatoriu TBC. Daca cineva isi facea sperante ca un doctor de Capitala va excela in managementul sanatoriului, trecutul lui Tudose distruge aproape orice sansa. Numele sau apare intr-un dosar aflat la DNA, alaturi de cel al lui serban Branisteanu, fost ministru al sanatatii, intr-o afacere legata de achizitionarea de aparate medicale pentru spitalele din sistemul penitenciar, multe dintre acestea negasindu-si utilitatea pentru ca nu exista specialisti care sa lucreze cu ele. Afacerea s-a derulat in perioada in care dr. Tudose era director al Directiei Medicale din Ministerul Justitiei, asa ca nu este strain de prejudiciul de 3 milioane de euro creat institutiei.

Dupa ce directia a fost desfiintata si transformata in serviciu de catre actualul ministru de Justitie, Monica Macovei, pentru Radu Tudose nu s-a mai gasit loc, asa ca a devenit somer. Sustinut puternic de partid si de catre ministrul sanatatii Eugen Nicolaescu, medicul a venit in Gorj pentru a aspira la functia de director al Sanatoriului Dobrita. La prima incercare cunostintele lui Tudose au fost notate cu 2, iar concursul s-a reprogramat din cauza faptului ca nici ceilalti candidati n-au reusit mare lucru. Mircea Patru, contracandidatul sau la cel de-al doilea concurs declara la acea vreme ca examenul este unul cu dedicatie, nefacandu-si iluzii ca va castiga postul. Lucru care s-a si intamplat, Tudose reusind sa invete intr-o luna de zile cat altii intr-un an, asa ca a fost notat cu 7.80. Declarat oficial castigator al concursului pe data de 10 mai, Radu Cristian Tudose a reusit sa provoace debandada in Sanatoriu Dobrita la doar o luna de zile de la numire.

Desi n-a intrat niciodata in saloanele sanatoriului, Tudose a hotarat sa reduca numarul de paturi cu 70. Directia de Sanatate Publica s-a opus partial reducand numarul paturilor doar cu 50.

Directorul nu a renuntat asa usor la „programul sau managerial” si doreste desfiintarea unei intregi sectii a spitalului.

Planurile sale de viitor dau de gandit cu privire la bunele sale intentii. Tudose vrea sa externalizeze laboratorul de analize medicale si serviciul de radiologie, asta insemnand privatizarea si cumpararea acestora de catre cei ce vor sa investeasca. Numai ca, surse oficiale din cadrul sanatoriului, sustin ca directorul are deja ceva stabilit ceea ce urmeaza sa se intample daca ii va reusi externalizarea. Laboratorul de analize si serviciu de radiologie va ajunge pe mana unor prieteni de-ai sai din Bucuresti, bineinteles neexcluzandu-se nici el din afacere pentru a-si putea spori veniturile.

Demonstrand o slabiciune pentru tot ceea ce inseamna bani, Tudose a stabilit regula ca toti oamenii de afaceri care sponsorizeaza Sanatoriu Dobrita sa treaca prin biroul sau pentru a le aproba sponsorizarile, cand, de fapt, astfel de gesturi trebuie sa fie primite cu bratele deschise, si fara ca sponsorii sa treaca printr-o procedura prea complicata.

Alaturi de el a luat oameni cu intentii la fel de dubioase ca ale sale si pusi pe capatuiala. Director medical a fost numita doctorita Mihaela Cojocaru al carui sot furnizeaza prin firma pe care o detine o mare parte din medicamentele folosite de catre Sanatoriu Dobrita. Astfel, ea poate recomanda cumpararea unor medicamente scumpe sau in cantitati exagerate, in acest fel contul familiei sa creasca vertiginos pe spatele unui sanatoriu care de abia asigura hrana zilnica a bolnavilor.

Despre incompatibilitatea acesteia si masurile hegemonice pe care directorul Radu Cristian Tudose inca nu s-a auzit pana la Directia de Sanatate Publica si chiar daca s-ar auzi este greu de presupus ca directorul Aristica Morosanu va potoli un om venit pe post direct cu pile de la ministrul sanatatii.

Contactat telefonic pentru asi exprima un punct de vedere referitor la cele prezentate mai sus, Tudose a refuzat categoric, pretextand ca nu poate sa-si exprime parerea prin telefon.

Fostul prefect al judetului, actual director general al Asociatiei Patronale Miniere „Patromin”, Toni Mihail Grebla, partener de nadejde al bisnitarilor controversati din Gorj, este coautor al uneia dintre cele mai profitabile afaceri sezoniere.

Dupa intens mediatizatul concubinaj cu tripleta celebra Mocanu-Stanga-Barcina, directorul Patromin „s-a combinat” si cu afaceristul tarca.

Mai exact, Grebla i-a facilitat patronului SC Amanda SRL ca, pe perioada sezonului estival, salariatii din administratia companiilor care cotizeaza la Patromin sa serveasca masa, in cazul in care merg pe litoral, la restaurantele afaceristului gorjean.

Asociatia Patronala Miniera „Patromin” incaseaza in acest an peste doua miliarde de lei vechi numai de la unitatile din sistemul energetic gorjean. Astfel, SNLO va cotiza peste 1,2 miliarde de lei, CE Turceni aproximativ 645 de milioane de lei vechi, iar CE Rovinari 340 de milioane de lei.

La un moment dat, chiar s-a declansat o ancheta impotriva turcului care, potrivit fostului politist, ar fi fost „aranjata” de procurorul de atunci, Victor Ponta. Desi probele puteau determina arestarea afaceristului, actualul presedinte al tinerilor PSD-isti l-ar fi lasat liber. „Cand Keser era cercetat penal, de dosarul acestuia s-a ocupat procurorul Victor Ponta, fost sef al Corpului de Control al Guvernului si al premierului Nastase, care, in loc sa-l aresteze pe Keser, a dispus cercetarea sa in libertate, dandu-i acestuia posibilitatea sa-si continue afacerile si apoi sa plece din tara”, arata fostul politist.

Astfel, Keser a continuat activitatea infractionala si a mentinut legaturile cu prietenii de la putere si din serviciile secrete pana s-a facut nevazut. „(…) Bani ce intrau in buzunarul lui Keser, bineinteles, din acestia li se dadeau si celor implicati in acest trafic, adica, celor de la Politia de Frontiera, condusi de colonelul Cornea – actualmente la UM 0962 Constanta, colonelului mafiot Mitrus, tinut in functie de fostul sef al Politiei de Frontiera, chestorul Aurel Neagu, de ofiteri SRI si MI si, nu in ultimul rand, de oameni politici din fosta putere.”

O alta afacere ilegala relatata de catre fostul ofiter a fost cumpararea uzinei „Nitramonia Fagaras”, bineinteles, stiind faptul ca acolo se afla mari cantitati de produse chimice care pot fi folosite in producerea armelor chimice. In plus, Nitramonia era vecina cu o fabrica de armament. Achizitia fabricii sus-mentionate s-a facut cu doar 800.000 de dolari, cu toate ca era evaluata la 21 de milioane de dolari, conform evaluarii celor de la APAPS. In aceasta tranzactie, mai sustine fostul politist, pentru a nu organiza o licitatie, Keser ar fi platit celor implicati in tranzactie comisioane in valoare de doua milioane de dolari. Tranzactia ar fi avut loc intr-unul dintre birourile lui Keser, din Strada Dragalina, la 50 metri de intrarea in Parlament. Sursa mai sustine ca banii ar fi fost dati in genti diplomat de culoare neagra.
Un fapt demn de remarcat este ca „(…) in timpul tranzactiei, Fatih Keser era dat in urmarire generala, dar el se plimba nestingherit prin tara si-si continua afacerile ilegale. In timp ce turcul dadea spagi in stanga si-n dreapta, doi inspectori din orasul Ovidiu, judetul Constanta, care au indeplinit ordinele sefilor de la Bucuresti si au semnat returnarea ilegala de TVA, au fost condamnati la ani grei de inchisoare.” Fostul politist remarca cu mahnire: „Deci romanii sunt inchisi, iar turcul, care a scos din tara 38 de milioane de dolari, este liber.”

La un moment dat, aceste aspecte i-au fost aduse la cunostinta fostului presedinte Ion Iliescu. La discutii, conform sursei, au asistat, pe langa doi consilieri prezidentiali – Simona Miculescu si Octavian stireanu si alti cativa apropiati ai presedintelui Iliescu – si un om de-al lui Keser, care dupa ce a aflat sursa sesizarii l-a informat pe turc.

La aflarea vestii, mai arata politistul in scrisoare, Keser l-ar fi amenintat cu moartea pe cel care l-a informat pe Iliescu, zicandu-i telefonic: „(…) m-ai turnat la presedinte? Dau un milion de dolari la SRI, la Politie, Procuratura, unde trebuie, si te lichidez!” (cel care a facut informarea catre presedinte era ofiter de informatii – n.n.).

„si ca toata lumea sa inteleaga cum proceda turcul Keser sa faca rost de atatia bani, acesta lua fier vechi, il urca in vapoare, dar in acte scria ca s-au incarcat utilaje de foraj marin (care aveau o valoare mult mai mare – n.n.). Apoi, arunca incarcatura (fierul vechi) in apa la cateva mile marine distanta si se intorcea cu actele de export gata facute si incasa TVA-ul.”

O alta relatare a ofiterului este legata de faptul ca Fatih Keser a dat sume importante de bani unor judecatori care instrumentau dosarele, in care era judecat, pentru a da termene mari in scopul ca faptele pentru care era in instanta sa se prescrie si sa fie achitat. si asta, in timp ce mii de romani zac in puscarii pentru infractiuni de cateva mii de lei, iar turcul Keser se plimba liber cu complicitatea unor inalti demnitari, ofiteri SIE, SRI si MI.

Traian Iana si-a incheiat interimatul in fruntea Garzii Financiare Gorj. Iana a fost definitivat pe post dupa ce la inceputul acestei luni a castigat concursul organizat de Agentia Nationala a Functionarilor Publici pentru functia de comisar sef sectia Garda Financiara Gorj.

Traian Iana este comisar al Garzii Financiare inca de la infiintarea acesteia in 1991. dupa 13 ani cat a activat la Gorj, acesta a indeplinit timp de un an si jumatate, functia de comisar sef adjunct al Comisariatului Regional Dolj al Garzii Financiare, in perioada iunie 2004-noiembrie 2005.

El a absolvit Facultatea de stiinte Economice din Craiova, ulterior obtinand si titlul de doctor in economie la aceeasi institutie de invatamant, in prezent fiind lector universitar doctor la Universitatea „Constantin Brancusi” din Targu-Jiu.

Increderea in justitie si in general in oamenii care au vreun cuvant de spus in stabilirea dreptatii este destul de mica, conform sondajelor care umplu deseori spatiu de emisie la posturile tv. Asta in conditiile in care omul de rand nu stie totul despre vulnerabilitatea celor pe mana carora e posibil sa ajunga la un moment dat. Au salarii de zeci de milioane de lei si se discuta mereu ca acestea ar trebui sa creasca pentru ca justitiarii sa nu mai intinda mana dupa spaga. Problema este insa inteleasa gresit, dupa parerea mea. Buba la magistrati si politisti nu este retributia mica a acestora, ci rapacitatea lor, care vine din obisnuinta cu favoruri. Pentru a-si rezolva o problema, sau, preventiv, pentru a preintampina aparitia uneia, romanul este obisnuit sa dea mici, sau mari atentii, in functie de gravitatea situatiei. La nivel mediu, adica, de exemplu al patronasilor de bodegi, treaba se rezolva simplu cu cate o masa ori de cate ori are nevoie cel dispus sa faca concesii pentru o ciorba si o friptura. si sunt destul de multi, se poate vedea asta in zecile de dosare rezolvate total aiurea ba de politisti, ba de procurori. si e trist sa te trezesti trimis in judecata, fara vina, intr-un dosar doar pentru ca cel care te ancheteaza e gurmand sau face economii acasa pentru a-si cumpara inca o masina de lux si pentr a-si mai pune un etaj la vila de la munte. Unii dintre ei sunt mai prevazatori si au macar bunul simt sa nu se afiseze cu diverse persoane care sunt, sau au toate sansele sa devina, clienti la institutiile la care acestia lucreaza. Asa ca mai bine trimit nevasta, menajera, sau dupa caz amanta, sa faca aprovizionarea cu cele trebuincioase. La sfarsit de luna patronul e pe punctul de a face apoplexie cand vede ce paguba i-a produs nemancatul, dar injura in barba si continua sa-l indemne pe potentat sa se serveasca din bunurile sale ca nu se stie cand ajunge la mana sa, sau il tine minte si ii e vesnic dator pentru binele facut in dosarul care i-ar fi pus capul daca n-ar fi existat un inger pazitor care a facut dreptul sau academia de politie.

Cu toate astea, in fata opiniei publice justitiarii sunt prezentati ca niste oameni care fac dreptate in tara, sub niste presiuni fantastice facute, in general, de mass-media si pe un salariu care nu-i indestuleaza intr-atat incat sa nu se mai preteze la a lua mita. O justificare aberanta, care tine loc de scuza doar intr-o tara ca Romania in care nu conteaza cata dreptate ai, ci pe cine cunosti si cat de important este. Cu siguranta aceasta parere ar trebui reconsiderata si cei care vor sa se joace de-a impartitul dreptate ar trebui sa urmeze mai multe cursuri de etica, poate pana la urma s-ar prinde ceva de ei si nu s-ar mai vinde pe o ciorba de burta si o apa plata, in prezenta unor persoane destul de dubioase.