Emil Mota a anuntat cu pompa, in urma cu ceva timp, in oficiosul local, ca intentioneaza sa ocupe o functie de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova. Pentru a-si indeplini dorinta a trebuit sa se pregateasca sa treaca de examenul INM-ului, care pana la urma s-a dovedit un hop prea mare pentru prim procurorul gorjean. Rezultatele obtinute de Mota nu numai ca nu i-au adus postul dorit, dar i-au cam sifonat atat imaginea, cat si autoritatea, mai ales in fata subordonatilor sai. Pentru Drept procesual, carte de capatai in viata oricarui magistrat, prim procurorul este pregatit de nota 5, iar in Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, cunostintele acestuia nu trec de nota 1.57. Aceleasi notiuni minime le are si la Jurisprudenta Curtii Europene de Justitie unde a fost notat cu 1.80, iar la cele doua materii, combinate, a ajuns la 3.37. Pana la urma a reusit sa incropeasca o medie generala de 5.11, un merit esential avand nota de 7.30 pe care a primit-o la Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Curtii Constitutionale.

Grijile materiale n-au fost cu siguranta unul dintre motivele pentru care Emil Mota nu s-a putut pregati, macar in timpul examenului, pentru ceea ce trebuia sa stie inca de pe bancile facultatii. El incaseaza lunar peste 70 de milioane de lei salariu, bani platiti de stat doar pentru ca magistratul sa nu aiba alta grija decat sa-si faca bine meseria.

Tinela Mota, sotia prim procurorului si prim procuror adjunct la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu-Jiu, a vrut sa avanseze ierarhic si sa devina procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, asa ca a participat si ea la examenul INM. Cunostintele sale au insumat media generala 5.10, dar oricum sta cu mult mai bine la Drept procesual decat sotul sau, obtinand nota 7.50, aceasta fiind si sigura care a depasit nota 5. Cea mai slaba pregatire a avut-o Tinela Mota la Jurisprudenta CEDO, unde a fost notata cu 1.55.

Prim procurorul Emil Mota nu-si poate explica cum de a obtinut note atat de mici, insa cert ramane faptul ca atat el, cat si sotia sa au facut contestatii: „Nu stiu ce s-a intamplat de s-au obtinut note atat de mici. Ce pot sa va spun este ca atat eu cat si sotia si multi colegi care au participat am depus contestatie impotriva modului in care a fost organizat si a fost notat examenul acesta.”

Mota este convins ca notele obtinute la examenul INM nu reflecta cunostintele sale si asteapta cu nerabdare rezultatul contestatiei: „Notele acordate, cel putin in privinta mea, pentru ca numai in privinta mea pot sa discut, mi se par inacceptabile. Acestea nu reflecta realitatea, de asta astept sa se solutioneze contestatia formulata de catre mine. Astept sa-mi vad si eu lucrarea si modul in care am fost notat la lucrarile respective, dupa care voi actiona in consecinta”, spune Mota.

Sotii Mota au fost cei mai slabi pregatiti dintre toti gorjenii care s-au luptat pentru un post ierarhic superior. Nici unul dintre ceilalti magistrati participanti n-a reusit sa le egaleze performanta, ba mai mult, unii dintre ei au reusit sa ia note onorabile. Printre cei care au cam aceeasi pregatire ca si Tinela si Emil Mota se numara un alt prim procuror Sorin Tomoiu, sef la Parchetul de pe langa Judecatoria Motru. Responsabilitatea fata de functia pe care o detine nu i-a dat ghes sa invete mai mult de 5.53, cele mai mari lacune avandu-le tot in privinta drepturilor omului, unde a obtinut nota 1.95.

Michaela Teodorescu, actual procuror la Parchetul local, a candidat pentru o functie la cel judetean, dar s-a ales cu o medie cu mult sub cea de trecere: 5.55, cea mai slaba prestatie a sa fiind la Jurisprudenta Curtii Europene de Justitie, unde a primit nota 1.35.

Cunostintele Feliciei Cocos de la Parchetul de pe langa Judecatoria Motru au ajutat-o sa obtina media generala 6.30, dar nu si postul pe care si-l dorea la Parchetul Judetean.

Cea mai buna dintre „parchetarii” gorjeni se pare ca este Maria Parauseanu, a carei pregatire profesionala a fost notata cu media generala 8.38, insa ea nu va deveni procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova pentru ca n-a reusit sa ia la toate materiile note peste 5.00.

Nici in cazul judecatorilor lucrurile nu se prezinta foarte bine, numai ca ei sunt mai multi care au obtinut note mai acceptabile. Pe departe cel mai nepregatit candidat a fost Dorina Ivanisi, care si-ar fi dorit sa devina judecator la Tribunalul Gorj, insa notele obtinute au fost de-a dreptul jenante. Cu o medie generala de 3.89, Ivanisi n-a reusit sa obtina nici macar o nota de 5.00, cea mai mica fiind de 1.35 la Jurisprudenta Curtii Europene de Justitie.

In topul codasilor, Ivanisi este urmata de fostul director al Penitenciarului Targu-Jiu, Ion Stanulescu, care vrea sa ajunga judecator la Curtea de Apel Craiova, numai ca nu stie carte decat de 4.56, cea mai slaba nota primind-o la Jurisprudenta CEDO, 1.15.

Ceilalti judecatori s-au descurcat mai bine decat colegii lor, dar nu suficient incat sa aiba parte de o promovare.

Judecatorii cu state vechi in meserie au fost depasiti clar de catre colegii lor mai tineri, cea mai mare medie generala, 7.51, fiind adjudecata de catre Gheorghita Eftenoiu care vroia sa promoveze la Curtea de Apel Craiova, dar a incurcat-o lipsa de notiuni in materie de Jurisprudenta CEDO, unde a primit 4.15 si Jurisprudenta Curtii Europene de Justitie, unde s-a ales cu nota 1.55.

Judecand dupa calificativele primite se poate spune despre magistratii gorjeni ca sunt codasi exact la lucrurile esentiale: Drept procesual si, mai ales, materiile europene fara de care nu vor putea face justitie in conditiile integrarii Romaniei in U.E. Tragic este ca lipsa lor de cunostinte si-a facut simtita prezenta, cu siguranta, in mai multe dosare instrumentate de-a lungul timpului, dosare in care, poate, si acum neindreptatitii inca isi cauta dreptate, fara sa stie ca justitiarii au gresit, nu din rea vointa, ci din nestiinta. Ceea ce este si mai grav...

In februarie 2003, Serviciul de investigare a Fraudelor din cadrul IJP a fost sesizat cu privire la faptul ca in perioada 1997-1999, SC Siatra Prod SRL Targu-Jiu a inregistrat in evidenta contabila un numar de 33 de facturi fiscale in valoare de 15,7 miliarde, TVA-ul rezultat din aceste documente, de aproape 3 miliarde nefiind virat catre bugetul de stat. Aceste aspecte au fost descoperite de inspectorii din cadrul Administratiei Financiare Targu-Jiu, care au sesizat Garda Financiara Centrala.

Odata ajuns la politie, dosarul a fost repartizat subcomisarului Daniel Brotea, tocmai prietenul si apropiatul lui Ninel Potarca. De acum problemele afaceristului, in acest dosar, iau sfarsit, acesta si politistul punand la cale un plan minutios pentru a scapa de raspunderea penala. Asadar seful biroului Serviciului de Investigare a Fraudelor a intocmit un material aflat la dosarul cauzei in care Potarca este catalogat, pe romaneste, un tigan analfabet.

Din probatoriul administrat in cauza rezulta ca toate documentele financiar-contabile ale societatii, inclusiv cele 33 de facturi au disparut in incendiul care a avut loc la data de 27 martie 1999 la sediul firmei.

Subcomisarul argumenteaza existenta incendiului amintind o adresa a Grupului de Pompieri Gorj, fara sa explice continutul procesului verbal de constatare al acestuia, daca exista si care sunt cauzele incendiului. In schimb este convins de faptul ca: „refacerea documentatiei s-a facut cu mare dificultate, datorita preocuparii invinuitului” (Potarca – n.r.).

Brotea continua materialul, inaintat Inspectoratului General al Politiei, in modul cel mai ilar cu putinta: „Ulterior, exemplarul documentelor refacute si ramas la societate nu a mai putut fi de gasit. S-a motivat ca este posibil ca acesta sa se fi ratacit in arhiva unitatii sau s-a pierdut. Aceasta stare de fapt nu poate avea ca punct de plecare, in mod obligatoriu, reaua-credinta”.

Extrem, de simplu de dedus cum a ajuns Brotea sef birou in cadrul IJP daca odata zice ca refacerea documentatiei s-a facut cu mare dificultate , dar in final n-o mai gaseste.

In cazul de fata, subcomisarul nu s-a marginit doar la aceste aspecte, evident partinitoare, si continua in aceeasi nota ilara: Trebuie avuta in vedere, imprejurarea ca administratorul societatii Ninel Constantin Potarca, este de etnie rrom si cu o pregatire scolara submediocra”.

Constiinciosul Brotea, la indicatiile IGP a convocat angajatii Siatra Prod pentru a le lua probe pentru efectuarea unei expertize grafologice in vederea depistarii persoanei care a intocmit facturile intre timp ajunse la dosar la AFP Targu-Jiu. Rezultatul expertizei, cunoscut dinainte de tandemul Brotea-Potarca, a fost nul: nici un angajat al societatii nu era „autorul” acelor facturi.

Ce n-a stiut procurorul Adina Nastase de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie ti Justitie este ca subcomisarul Brotea a omis persoana cheie in aceasta afacere: Veronica stefan, angajata a Siatra, careia nu i s-a luat „proba de scris”.

In ordonanta din 5 noiembrie 2003, procurorul Adina Nastase, din cadrul Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica a I.C.C.J a ajuns la concluzia ca Ninel Potarca nu ar fi cunoscut ca cele 33 de facturi sunt false. Mai mult, acesta a dispus inregistrarea in contabilitate a acestora, deci nu a urmarit sa se sustraga de la plata obligatiilor datorate statului, astfel nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor de evaziune fiscala si fals intelectual.

Totusi, procurorul a descoperit vinovatul: Ilie Ziber, un fost angajat al Siatra Prod, decedat intre timp.

Organele de cercetare au ajuns la concluzia ca primirea facturilor si predarea lor la contabilitate s-a facut numai de catre Ziber insa, si pentru acesta a fost data tot solutie de neincepere a urmaririi penale, pentru ca, in aprilie 2000, a decedat.

Cursul anchetei a fost dat de catre subcomisarul Brotea care a reusit sa demonstreze ca Ziber a fost angajatul firmei lui Potarca, desi acesta n-a avut contract individual de munca inregistrat la Camera de Munca, ci numai un acord olograf cu patronul, act care nu-i dadea dreptul sa se ocupe de documentele financiar-contabile ale societatii, singura persoana abilitata pentru acest lucru fiind, la acea data, Veronica stefan.

In august 2002, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie a inceput urmarirea penala impotriva lui Ninel Potarca pentru infractiunea de evaziune fiscala. Procurorii au stabilit ca acesta, in perioada iulie 2000-noiembrie 2001, a dispus in mod repetat inregistrarea in contabilitate a unor cheltuieli ce nu au la baza operatiuni reale de peste 43,5 miliarde de lei. In documentele fiscale inregistrate la Siatra au aparut firme fantoma in scopul de a impiedica verificarile organelor de control. Prejudiciul cauzat bugetului statului depasea 16 miliarde de lei.

Politistii Directiei de Cercetari Penale din IGP au sesizat faptul ca in cauza exista suspiciuni privind comiterea infractiunii de spalare de bani. In acest sens chiar Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a intocmit o informare, iar dosarul a fost preluat de catre Sectia de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema. In doar cateva zile Ninel Potarca a primit NUP pentru spalare de bani, motivatia procurorilor fiind aceea ca faptei ii lipseste unul din elementele constitutive.

Revenind la cazul anchetat de catre BCCOA din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Arad, procurorul Dan Ilarie-Adinel a concluzionat ca facturile si chitantele supuse expertizarii sunt in regula, achitarea marfii este sustinuta de documente legale, documentele sunt inregistrate in contabilitate, in concluzie, in sarcina lui Potarca nu se poate retine comiterea infractiunii de evaziune fiscala. Dar totusi exista un prejudiciu – 16 miliarde. si procurorul gaseste cum era si normal un vinovat: Mihai Ion insa, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare intrucat faptuitorul A DECEDAT in februarie 2002.

Dr. Radu Cristian Tudose, prospatul director al Sanatoriului Dobrita nu s-a aratat foarte incantat de faptul ca publicatia noastra i-a dezvaluit numarul trecut o parte din preocuparile sale din trecut si planurile sale de viitor, deloc in concordanta cu interesele institutiei pe care o conduce. Cu toate astea a privit cu calm situatia pana in momentul in care Aristica Morosanu, directorul Directiei de Sanatate Publica Gorj, i-a facut o vizita la locul de munca si i-a recomandat sa mai plece urechea si la ce spun medicii din sanatoriu, pentru ca ei sunt cei care au tinut unitatea in spate pana la venirea sa „salvatoare”. Apostrofat de catre superior, Tudose a renuntat la calmul sau aparent si a inceput sa-si barfeasca subordonatii si sa spuna cat de neindreptatit este el de cei care se duc si-l parasc la ziare. Cum nu stia numele acestora si-l rodea curiozitatea foarte tare sa stie de cine sa se fereasca de acum incolo, directorul a inceput sa se intereseze, prin intermediul celor apropiati sai din diverse motive, cine l-ar fi putut „turna”. Ne permitem sa folosim acest termen pentru ca doctorului Tudose ii este foarte cunoscut din perioada in care activa la Bucuresti. Dand dovada de putin tact, ceea ce lasa lamureste cum de a fost descoperit in perioada in care lucra cu SIPA, Tudose s-a orientat prost, trimitandu-si oameni la persoane care nu aveau nici in clin, nici in maneca cu ceea ce-l framanta pe el. Cum rezultatul a fost nul, a apelat si la o prietena draga care a incercat sa lamureasca redactia, printr-un mail, ca dr. Radu Cristian Tudose a facut si lucruri bune, pentru care merita apreciat. Numai ca n-a avut si argumente care sa-i sustina afirmatiile. Asa ca eforturile directorului Sanatoriului Dobrita au esuat cu o singura exceptie: intr-un cotidian local a fost publicat un material in care Morosanu dezmintea – oficial dupa ce intre patru ochi ii spusese sa se potoleasca - cele aparute in presa, spunand ca nu e vorba decat de un conflict intre medici. Aparitia articolului respectiv s-a facut in sistem barter, autorul fiind nevoit sa-l publice daca voia ca ruda care lucra temporar la Sanatoriul Dobrita sa ramana si in continuare angajat.

Cu orgoliul un pic satisfacut dr. Tudose se poate intoarce acum la ale lui, pacat doar ca n-a reusit sa afle cine-i sta ca un ghimpe in coasta si-i monitorizeaza toate mutarile gresite.

Fostul secretar de stat in cadrul Ministerului Economiei si Comertului, Ionel Mantog, a afirmat vineri, in cadrul unei conferinte de presa, ca ceea ce s-a intamplat in legatura cu vanzarea de energie este un furt politico-economic.

Presedintele PD Gorj a explicat ca ceea ce s-a intamplat in sistemul energetic este un furt al eforturilor minerilor si energeticienilor: „ Ministrul Seres a iesit public acum o luna si a facut referire la raportul Corpului de Control al MEC, cand acesta nu exista inca. Scopul a fost acela de a se indrepta atentia catre cele doua complexuri energetice si catre cel mai incomod secretar de stat cu toate ca responsabili pentru ceea ce se intampla sunt tocmai ministrul si secretarul de stat Darius Mesca, membrii ai Partidului Conservator si fosti angajati ai Grivco”, a adaugat Mantog.

Liderul PD a solicitat ca raportul intocmit de Corpul de Control al Ministerului Economiei si Comertului sa fie dat publicitatii. Fostul secretar de stat este de parere ca numai asa opinia publica poate constata ca cea mai mare cantitate de energie a fost cumparata si revanduta de firmele controlate de PSD si Grivco SA: „Pentru firma controlata de Partidul Conservator s-a facut un interval orar special, 8-22, pentru a obtine cel mai bun pret. «Specialistii in energie» Seres si Mesca, lucratori prin partidul Grivco au auzit dintr-o data ca se cumpara energie de la Rovinari de parca pana atunci nu stiau. Ii asigur ca lucrurile nu vor ramane asa. Dupa un asemenea circ, lucrurile trebuie duse pana la capat, altfel suntem o tara de neseriosi”, a declarat Mantog.

Presedintele Partidului Democrat Gorj a recunoscut ca a avut dificultati inca de la inceputul mandatului de secretar de stat din cauza echipei de conservatori din fruntea MEC.

El l-a acuzat direct pe ministru Seres de faptul ca a anulat un program de restructurare la Remin Baia Mare in scopuri politice: „Este stiut faptul ca Seres este senator de Baia Mare. A anulat programul de restructurare de la Remin, a semnat un protocol cu sindicatele pentru a nu disponibiliza 1500 de mineri din zona si a nu inchide cateva mine. Acest lucru a costat MEC peste 500 de miliarde de lei, iar Seres si-a mai facut doua organizatii ale PC la Baia Mare”, a spus Mantog.

Nici senatorul de Gorj, Ion Florescu n-a scapat de critica democratului. Florescu a adresat in aceasta perioada trei interpelari in care a solicitat controale la cele doua complexuri, Turceni si Rovinari, privind achizitiile publice.

Democratul Mantog a tinut sa precizeze ca pe timpul guvernarii PSD la cele doua complexuri a fost o practica negocierea directa: „In 2004 atat la Turceni, dar si la Rovinari s-au facut achizitii prin negociere directa de peste 100 de miliarde. Sunt de acord sa se verifice aceste contracte pentru ca se va dovedi ca PSD nu a fost strain de acestea”, a tinut sa precizeze liderul PD.

Mantog este de parere ca el impreuna cu directorii celor doua complexuri au fost scosi tapi ispasitori in acest scandal desi vinovatii inca se afla in functii cheie in MEC.

Tinerii din invatamantul liceal au gasit, cu destul de mult timp inainte de terminarea anului scolar, ca orele de curs sunt cu mult prea stresante si neinteresante. Asa ca, odata cu venirea verii, macar calendaristic, terasele bodegilor din apropierea liceelor au devenit neincapatoare pentru ca multi dintre invataceii din anii terminali le prefera ca mijloc de recreere. Nu ar fi nimic rau in acest lucru, numai ca elevii frecventeaza aceste localuri in timpul programului scolar, iar ca sa se racoreasca nu se complica cu sucuri, ci dau pe gatlej cateva beri.

Terasa din fata Colegiului National „Spiru Haret” este loc de intalnire pentru elevii mai multor licee, fiind trendy sa savurezi o bere rece clatindu-ti ochii cu imaginea pustoaicelor care trec pe trotuar.

si aici, ca in toate locatiile amplasate strategic langa o unitate scolara, pe o coala de hartie sta scris cu litere de o schioapa ca nu se servesc bauturi alcoolice minorilor. Cum in Romania orice regula e facuta sa fie incalcata, de sub umbrelele terasei se itesc numai capete de liceeni.

In urma cu o saptamana pe terasa amintita vreo 15 pustani se bucurau de savoarea data de berea la halba. Intrand in vorba cu ei am aflat ca sunt in timpul orelor de curs, dar ca nu se prea omoara cu scoala. Ba mai mult, erau extrem de mandri sa recunoasca ca: „Toti betivanii astia sunt din Spiru”, dupa cum i-a catalogat unul dintre ei mai vorbaret.

Baietii se plictisisera de ore si venisera la o berica sa prinda curaj pentru ora urmatoare, probabil urmand sa dea lucrare de control, sau sa intalneasca un profesor „naspha”, cum spun ei.

Ritualul e acelasi in mai toate liceele care au tentatia postata peste strada. scolarii care au cursuri de dimineata vin, daca reusesc sa se trezeasca, la prima ora doar sa-si lase caietele in clasa, dupa care se posteaza pe o terasa sa-si serveasca cafeaua si tigara. Mai tarziu, cand soarele incepe sa se intrevada, tigara merge cu o bere, servita langa caietele abandonate pe masa si langa nelipsitul telefon mobil.

Febra examenului de bacalaureat n-a potolit spiritul petrecaret al absolventilor clasei a XII-a, asa ca terasele de langa institutiile scolare nu risca sa-si piarda clientela chiar daca a inceputul vacanta.

Apar din nou rezultate spectaculoase la examenele sustinute mde magistrati si din nou „Scandal” dezvaluie in premiera mediocritatea - ca sa nu zic corigenta - in materie, unor procurori si judecatori.

Din nou ne atragem critici si mai ales eu sunt acuzat ca am „ceva” cu politistii, aproape nelipsiti din paginile hebdomadarului, si magistratii, la fel de mediatizati.

Am mai spus-o si o repet: ura viscerala de care sunt acuzat nu exista! Mai mult, nu am nimic personal cu nimeni, dar absolut nimeni din politie si justitie. Nu ma justific acum, dar e bine de stiut ca cei care m-au anchetat in trecut si-au facut meseria, asa cum trebuie. Este adevarat ca am fost condamnat pe un adevar juridic, nu faptic insa, repet, oamenii legii si-au facut treaba pe probele de la dosar. Punct.

Nici un jurnalist n-ar rata un subiect de acest fel! Opinia publica, justitiabilii care au tocit scarile tribunalului, trebuie sa stie ca cei care impart dreptatea sunt submediocrii. Este extrem de grav ca magistratul nu stie sa administreze probe in asa fel incat sa se apropie de adevar in conditiile in care este platit regeste. Nu cer nici o demisie de onoare pentru ca nu stiu daca se cade. Recunosc faptul ca toti magistratii sunt batuti in cap, iar pe unii, putini la numar e adevarat, ii apreciez pentru felul in care isi fac treaba. Recunosc de asemenea ca materia privind jurisprudenta CEDO si CEJ a fost extrem de stufoasa. Pentru acest examen oamenii legii ar fi trebuit sa ia la puricat cam un metru cub de materie, sau chiar mai putin in cazul in care erau bazati la „procesual”. Dar tocmai asta e mai grav, ca nici la materia de baza n-au bravat si e trist sa stii ca ajungi la mana unuia care are in dulap si nu pe masa Codul Penal ca si nou, nedeschis, cu filele nedezlipite. Dar revenind la inceputul materialului, nu stiu cum au ajuns unii magistrati la concluzia ca eu le-as purta sambetele si nici cine a fost cel care le-a creat aceasta convingere in mod gresit. Nu sunt eu de vina ca uneori acestia apar in presa pentru ca nu-si fac treaba sau, cazul de fata, au ramas corigenti in fata celor pe care-i judeca.