Dezamagiti, parlamentarii Petre Popeanga si Ilie Petrescu, care de aceasta data au onorat cu prezenta, si-au manifestat dezacordul fata de metoda impunerii, parasind grabiti sala.

Organizatia de femei a PRM din Tg-Jiu, care intentiona sa o sustina pe Melania Boja, impreuna cu organizatiile din Sadu, Motru si Rovinari, au strans semnaturi si au inaintat un protest presedintelui Corneliu Vadim Tudor.

Sfatul Popular de Subordonare Regionala al Orasului Targu-Jiu a cerut, in anul 1951, Ministerului Afacerilor Interne sa aprobe demolarea mai multor monumente printre care si Coloana Infinitului. In adresa trimisa pe data de 7 martie, Sfatul preciza: “Intrucat orasul Tg-Jiu a mostenit de la vechile regimuri burghezo-mosieresti diferite monumente asezate fara nici o estetica pe raza orasului si fara sa aiba un rol bine definit pentru culturalizarea poporului, asa cum de exemplu se afla si o coloana metalica introdusa in fundament de beton si situata in partea de Est al orasului, in noul parc creat in cursul anului 1937. […] Va rugam a ne da cuvenita aprobare pentru daramarea ei si materialele fieroase rezultate putand fi predate Oficiului. D.C.A. din localitate. Coloana are o inaltime de circa 29 metri, latime de 1 metru, in forma de x, trunchiuri de piramida suprapuse.”

Ministerul a fost de acord cu cererea Sfatului Popular si a transmis propunerea Comitetului pentru Arta de pe langa Consiliul de Ministri, Directiunea Arte Plastice, cu urmatoarea mentiune: “Va rugam a aviza asupra propunerii Sfatului Popular”.

Directiunea Arte Plastice a transmis mai departe problema la Comisia stiintifica a Muzeelor Monumentelor Istorice si Artistice de pe langa Academia Republicii Populare Romania, cu “rugamintea de a binevoi sa avizati”.

Comisia stiintifica a luat in calcul aceasta recomandare. Mai mult decat atat, academicianul C. Moisil, a fost primul care a recunoscut valoarea Coloanei Infinitului, considerand-o un monument de arta. El raspunde Comitetului de Arta: “Luand in discutie adresa dvs., prin care ne faceti cunoscut ca Sfatul Popular a cerut daramarea coloanei de metal din oras, opera sculptorului gorjean Brancusi, va aducem la cunostinta ca intrucat dvs. ati constatat ca aceasta lucrare este o opera decorativa, inspirata din formele artei populare din regiune si merita sa fie mentinuta ca atare, biroul a hotarat sa faceti cunoscut sfatului Popular al orasului Tg-Jiu, ca aceasta coloana nu trebuie distrusa, ci conservata, fiind un monument de arta”.

Dupa ce a scapat de demolare, Coloana Infinitului ca de altfel intreg complexul creat de Brancusi, a trecut de nenumarate ori prin momente de restriste, insa, dupa anul 1951, operele brancusiene au suferit cea mai mare bataie de joc in zilele noastre.

Despre restaurarea Ansamblului Brancusi s-a discutat ani de-a randul si chiar au fost puse in practica niste proiecte.

In 1966 precum si 10 ani mai tarziu, Nicolae Gorjan, unul dintre cei mai importanti critici ai lui Brancusi, a facut lucrari de restaurare la Coloana Infinitului care au constat in acoperirea modulelor cu lac protector. In 1985, Gorjan a incercat din nou sa restaureze Coloana, dar nu a reusit.

De atunci in jurul Ansamblului s-au invartit o serie de indivizi, care n-au reusit decat sa faca mai mult rau decat bine, ajungandu-se in prezent cand valorile inestimabile lasate de Brancusi nu sunt inca tratate asa cum trebuie.

Urmarirea familiei Lita a inceput in luna octombrie 1978, aceasta fiind suspectata de tradare, pentru ca dr. Lita a lucrat o perioada in Maroc. Securistii considerau ca acesta impreuna cu sotia si copiii doreste sa emigreze la influentele medicului Gheorghe Toda, emigrant in Canada, profesorului italian Parmegiani si medicului belgian Koppe.

Doctorul spune ca lucrurile nu s-au petrecut chiar asa: “ Nu-mi amintesc sa fi cerut azil politic, in schimb statul Maroc mi-a prelungit contractul de munca cu inca patru ani. Gheorghe Toda, cetatean roman, impreuna cu sotia si copiii au fost in Maroc in cadrul unui acord de cooperare cu Romania. L-am ajutat in perioada cat a fost acolo. Este adevarat ca mi-a propus sa plec in Canada, insa am evitat sa-i dau un raspuns, iar el si familia lui au emigrat”.

Despre profesorul italian, medicul spune ca l-a cunoscut in 1973, in Bucuresti la un congres international pe probleme de boli profesionale:” Era expert in boli profesionale. In Maroc m-a contactat pentru a implementa un program de medicina muncii, de formare a personalului de asistenta sociala si protectia muncii”.

Acelasi doctor i-a propus omologului sau roman sa lucreze ca expert in Geneva, dar discutiile au fost intrerupte de catre interventia serviciilor secrete, care au facut imposibila plecarea.

La dosar exista fotografii din timpul filajelor, adrese de la Ambasada Frantei pe care dr. Lita nu le-a primit niciodata, referiri la momentul in care medicul si-a depus carnetul de membru al PCR, in 1980, insa lipseste scrisoare transmisa de acesta lui Ceausescu in care ii reprosa ca: “Ati facut din Securitate ce n-a reusit sa faca Inchizitia, Stalinismul si Nazismul”.

Volumele doi si patru ale dosarului contin numai transcrieri ale discutiilor purtate in familie si la serviciu.

In timpul urmaririi, impotriva familiei Lita, Securitatea a dat rezolutii de incepere a urmaririi penale pentru tradare, dar, spre norocul lor nu s-a ajuns la cercetarea penala, pentru ca ar fi riscat sa fie condamnati la moarte, sau munca silnica pe viata.

Au existat si doua propuneri de incetare a filajului, dar nu exista dovezi ca familia Lita ar fi iesit din vizorul Securitatii dupa anul 1983. In ’89 apare un nou raport prin care se cere supravegherea acesteia.

Despre cine sunt informatorii, cati ani au “turnat” la Securitate, ce hram poarta in prezent si cine sunt ofiterii de securitate care au lucrat la acest caz, puteti citi in numerele viitoare ale “Scandal de Gorj”.

Un an mai tarziu, Ministerul Justitiei a hotarat ca instantele de judecata sa fie dotate cu sisteme audio-video. La licitatia organizata pentru desemnarea celui care urma sa-si bage cateva sute de milioane de lei in cont de pe urma acestei afaceri, a participat si fosta proprietara a pamantului ce i-a fost concesionat lui Miruta. Din cele 5 firme participante, SC Intercomputer a fost desemnata castigatoare si, in urma contractului incheiat, a incasat de la Tribunalul Gorj peste 290 de milioane de lei.

A venit randul si dotarii cu calculatoare si imprimante. si de data asta firma amintita a “onorat” cu prezenta sa licitatia. Din nou a avut castig de cauza si a mai primit alte aproape 175 de milioane de lei.

Coincidenta sau aranjament? Acest lucru nu-l stie decat presedintele Gheorghe Miruta care, cu alta ocazie cand am scris despre persoana dumnealui, a promis ca nu ne va mai da niciodata un punct de vedere. Cum noi credem in cuvantul presedintelui nici macar nu ne-am mai obosit sa-l sunam pentru a-si exprima opinia.

Daca in urma cu un an de zile, cand a fost numit prim-procuror, Bocsan detinea doua autoturisme, un apartament si avea datorii de peste 500 de milioane de lei la diferite banci, in prezent el se poate lauda cu alte doua proprietati in valoare de aproape un miliard de lei.

In urma cu ceva timp, prim-procurorul a cumparat un teren de 500 mp in zona de sud a municipiului, pe strada Savinesti-Agriculturii, la un pret de 600 de milioane de lei.

Dumitru Bocsan sustine ca pentru achizitionarea acestui teren s-a imprumutat din nou la banca: “Am cumparat terenul respectiv cu 35 de euro mp si am facut imprumut pentru asta. Nu am construit nimic acolo pentru ca nu am bani. Probabil o sa-l vand”, a declarat prim procurorul.

Intr-o “acuta” lipsa de bani, Bocsan si-a cumparat saptamana trecuta un autoturism Volkswagen Passat, cu aproximativ 350 de milioane de lei. El spune ca pentru achizitionarea acestei masini a fost nevoit sa vanda cele doua masini pe care le detinea: “Am vandut Peugeot-ul si Audi. Pentru ultimul am incasat banii, dar n-am apucat sa fac actele cu noul proprietar. Pentru masina cea noua am fost singur in Germania de unde am cumparat-o”, afirma Dumitru Bocsan.

Surse demne de incredere sustin ca prim-procurorului ii merge insa bine dintr-un alt motiv. El este foarte bun prieten cu un traficant de masini, care isi aduce marfa din Germania. Aceasta prietenie contribuie din plin la prosperitatea magistratului. Bocsan nu neaga ca il cunoaste pe traficant, dar precizeaza ca acesta nu-l ajuta in nici un fel.

Familia Bocsan are un venit net lunar de aproximativ 30 de milioane de lei. Probabil tot pentru a pastra aparentele cu privire la starea lui materiala modesta, Dumitru Bocsan n-a amintit in declaratia de avere de vila pe care o detine la Baia de Fier.

Asta pentru ca: “Sunt un om cinstit, nu am nimic de ascuns”, dupa cum chiar el spunea.

Anul trecut, la numirea in functie, Mota, impreuna cu sotia sa, prim-procuror adjunct la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu , detinea un apartament in centrul municipiului, un autoturism Dacia si un depozit la CEC de aproximativ 300 de milioane de lei.

Prim-procurorul a declarat presei ca pentru a-si cumpara vila a fost nevoit sa vanda apartamentul, pentru care a luat un miliard de lei, iar pentru restul de doua miliarde a facut imprumut la banca.

Reactia presedintelui Condescu, dupa aceasta farsa, a fost una la care eu ma asteptam. “sarpele” a declarat ca “dulaul” s-a prins de smecherie si i-a facut jocul lui Buzdugan.

Nea Marin a mintit! Se poate spune pentru binele echipei, adica pentru a nu intra intr-un conflict cu Hizo. Oricum incertitudinea si proasta organizare de la Pandurii se vede din avion, dar si in clasament.

In alta ordine de idei, de multe ori ma gandesc sa reintroduc in paginile “Scandal” rubrica ce i-a facut celebrii pe multi dintre presari.

“Ziaristi da’ multi” va reaparea curand! Multi dintre cei care scriu in palma si se cred formatori de opinie ne musca de cur pe la colturile birourilor celor care le dau sa roada oase.

Cititorii nostri, din ce in ce mai multi in ultimul timp, trebuie sa stie cine sunt scribii sau guristii din presa locala.

Veti avea mari surprize! Pe cei care ii credeati dusmanii coruptilor, ii veti vedea la masa cu ei. Despre cei care credeati ca sunt “sfinti” ii veti putea vedea in ipostaze din cele mai dracesti.

Formatorii de opinie, deveniti celebri pentru ca au facut dezvaluiri senzationale despre coafezele telenoveliste din 9 Mai, sunt de fapt niste bieti catelusi care ling blidele dupa ce copoii mai purii au mancat deja bucaturile.

Nu ratati asadar rubrica “Ziaristi da’ multi”, incepand cu numerele viitoare ale “Scandal”, pentru a vedea slugoii presei gorjene si jegurile care-i stapanesc.