Arhivă Scandal de Gorj - Numarul 79 - 22 - 28 octombrie 2005

Primarul Dogaru isi recunoaste concetatenii doar la sprit

Statutul de fost director al actualei Uzine de Reparatii Tg-Jiu l-a ajutat pe Petre Dogaru sa devina primar al comunei Bumbesti-Pitic. Concetatenii sai spun ca s-au gandit, atunci cand l-au ales, ca daca a avut o asemenea functie si a condus oameni, poate cu siguranta sa fie si un bun primar. Nu la mult timp dupa instalarea in fruntea comunei, taranii au cam inceput sa regrete, dar nu au ce face decat ca, la urmatoarele alegeri, sa nu mai puna atata accent pe trecutul celor pe care-l vor primar. Petre Dogaru a demarat in forta, dand semne ca este foarte hotarat sa faca numai lucruri bune pentru comuna. Incet, incet insa s-a potolit, consolandu-se cu ideea ca “lasa ca le-am luat ochii”. Acum nu se mai omoara cu munca si, conform declaratiilor localnicilor, nu-i mai cunoaste nici macar pe satenii comunei: ”Poate daca iesi cu el la un sprit, parca isi mai aduce aminte de tine”.

Chestorul Constantin Codita a devenit de ceva vreme aparatorul drepturilor omului in Gorj, dupa ce la inceputul acestui an a fost nevoit sa se pensioneze… ”pe caz de boala”, din cauza legaturilor pe care le-a avut cu interlopul Genica Boerica.

Codita a fost comandant al IJP Gorj timp de sapte ani, iar la inceputul lui 2001, dupa o scurta perioada petrecut in cadrul MI, a devenit seful politiei doljene.

In cei sapte ani cat a condus politia gorjeana, Constantin Codita a fost implicat in mai multe scandaluri. Cel mai mediatizat dintre acestea a fost cel care a scos la iveala constructiile ilegale de la Ranca. O comisie a Ministerului Apararii Nationale a stabilit ca mai multi functionari publici gorjeni si-au construit vile, fara autorizatie de constructie, pe terenurile apartinand Unitatii Militare de Vanatori de Munte Ranca. Colonelul Codita avea, la acea vreme, o cabana, in constructie chiar in poligonul de tragere al militarilor.

Scandalul a fost trecut sub tacere in decursul anilor, iar constructiile ilegale au ramas neclintite.

O alta afacere dubioasa in care a aparut numele colonelului Codita este cea a aprovizionarii cu marfa a unei firme din Mehedinti de la Fabrica de tigarete din Tg-Jiu, in conditiile in care firma respectiva nu era autorizata in acest sens.

Codita a fost acuzat ca l-a sprijinit pe omul de afaceri Cristian Cican din Orsova sa se aprovizioneze cu tigari de la Tg-Jiu. Societatea omului de afaceri mehedintean, Meridian, avea acelasi nume cu fosta revista a politiei gorjene infiintata de Codita. La vremea respectiva se presupunea ca, Cican finanta revista politiei.

Cristian Cican detine la Orsova, pe langa alte afaceri, hotelul Meridian, cunoscut ca locul intalnirilor de taina intre magistratii din Oltenia. In Gorj, prietenul lui Codita detine doua depozite en-gross.

In august 1999, Constantin Codita a fost promovat in fruntea Directiei pentru Cultura din cadrul M.I., in ciuda lipsei de profesionalism de care a dat dovada in timpul mineriadei din acel an. El nu a fost capabil sa previna dezastrul fortelor de ordine din timpul evenimentelor din ianuarie 1999 insa, numai la cateva luni, dupa o vizita la Tg-Jiu a fostului ministru de interne C-tin Dudu Ionescu, seful IJP a fost avansat in cadrul M.I.

Numit la conducerea IJP Dolj, la propunerea PDSR si instalat in prezenta fostului ministru de interne, Ioan Rus, chestorul Codita a ramas la comanda institutiei pe toata perioada fostei guvernari. La finele anului trecut numele lui Codita a fost legat de cel al interlopului craiovean Genica Boerica. Organele de ancheta au stabilit ca politistul a locuit intr-un imobil inchiriat cu ajutorul lui Boerica.

Mai mult, in cei patru ani cat a condus politia doljeana Constantin Codita, prietenul sau a primit trei NUP si sase declinari catre alte institutii.

Dupa arestarea lui Boerica, Codita a fost schimbat din functie si obligat sa se pensioneze.

In prezent fostul politist este reprezentantul OADO (Organizatia de Aparare a Drepturilor Omului) la Gorj si monitorizeaza activitatea unor institutii in privinta respectarii drepturilor omului.

• Claudiu Matei

Evacuarea - teroarea a trei femei singure

Un gest caritabil facut acum cativa zeci de ani de catre un barbat din Tg-Jiu, Toma Izidor, in favoarea municipalitatii, invenineaza in prezent viata a doua femei singure si a unei minore, care locuiesc intr-un imobil pentru care justitia nu reuseste de o buna bucata de vreme sa stabileasca daca apartine Primariei Tg-Jiu, sau urmasilor donatorului.

Contabilul Nicu Leustean bolnav de isterie

Sarcinile pe care le implica postul de contabil sef al Centrului de Plasament Novaci, precum si cele de consilier local, il coplesesc pe Nicu Leustean, individ insarcinat cu cele doua functii in oras. Alta explicatie logica nu exista pentru comportamentul deviant pe care acesta il adopta mai ales cand ziaristii ii pun intrebari simple si fara nici un fel de substrat cu privire la chestiuni pe care le stie in calitatea sa de contabil sef al centrului de plasament. Intrebat deunazi de unul dintre reporterii nostri cati angajati are institutia la care lucreaza si el, Leustean a dat in turbare tunand, fulgerand si strigand din toti rarunchi: “Afara!!! Afara!!!”, fara a da nici un fel de explicatie de ce reactioneaza atat de paranoic la o intrebare atat de simpla. Cum reporterul voia sa se aleaga macar cu o poza a centrului, a incercat sa o faca, lucru care l-a scos si mai mult din minti pe contabil, care alerga ca un apucat dupa cel care voia sa imortalizeze o institutie publica. Cand obiectivul aparatului de fotografiat s-a intors catre persoana sa, Leustean nu s-a mai putut abtine trecand la amenintari de genul: ”Daca imi apare poza in ziar vezi tu ce patesti”. Oare Leustean a incurcat borcanele in actele contabile ale centrului, sau ceva din trecutul sau nu ar fi bine sa ajunga in atentia opiniei publice? Intrebari la care vom cauta cu siguranta un raspuns, cu sau fara voia contabilului isteric.

Jurnalisti platiti din banii minerilor

Institutiile publice gorjene au invatat un nou truc pentru tinerea in frau a mass-mediei – angajarea a cate unui reprezentant a acesteia pentru o perioada determinata. Recent a venit randul Societatii Nationale a Lignitului Oltenia (SNLO), societate atacata de multe ori de catre presa gorjeana si nu numai. Deoarece costa prea mult sa incheie un contract de publicitate cu un anumit ziar sau post de televiziune, societatea a adoptat o tactica mai ieftina si care da roade, angajarea unui individ cheie. Astfel Ionel Scaunasu, director al postului de televiziune Alpha TV, lucreaza de cateva luni in slujba SNLO pentru realizarea unui pliant si a unui material publicitar. Cel putin pana in luna decembrie, cand expira contractul, cu siguranta pe postul amintit nu vor aparea materiale critice la adresa SNLO.

Judetul Gorj a trimis in Parlament, acum aproape un an de zile, sase proaspat deputati si doi senatori. Speranta tuturor celor care au mers sa voteze la sfarsitul lui 2004 a fost ca poate noii alesi se vor interesa mai mult de soarta lor decat cei dinainte si ca acestia vor dormi mai putin la sedintele din plen. Insa, dupa cum merge treaba nu este vorba decat de alti patru ani de sperante desarte.

Deputatul Marcel Romanescu considera ca a avut parte de multa sansa, avand in vedere ca, in Gorj, doar doi candidati de la Alianta D.A. au reusit sa intre in Parlament. Nu la fel de norocosi se pot considera insa gorjeni, care nu l-au prea vazut luand pozitie in organul legislativ suprem al tarii. De fapt Romanescu a avut doar doua luari de cuvant in plen: o data, cand a depus juramantul si a doua oara, in urma cu doua saptamani, cand a cerut Ministerelor Finantelor si Economiei, intr-un discurs anemic, sa verifice privatizarea Romcim Tg-Jiu. In aproape 12 luni a facut trei propuneri legislative, dintre care doua in legatura cu invatamantul. A fost initiatorul si a doua intrebari si a unei interpelari. Intrebarile se refereau una la conditiile de acordare a licentei si brevetului in turism si cea de-a doua la starea pavimentului din jurul operelor lui Brancusi. Insa, problema cea mare pentru gorjean a reprezentat-o Dracula Park, mai exact unde s-au dus banii colectati pentru punerea in practica a acestui proiect. N-avea nici o legatura cu Gorjul, dar pentru ca era sarcina de partid Romanescu s-a numarat printre cei sase initiatori ai unei interpelari pe aceasta tema.

In rest nimic, in afara de o mare grija fata de propria imagine. Numele deputatului PD este foarte intalnit in mass-media mai ales locala pentru ca este activ in cadrul partidului din care face parte, ascensiunea politica fiind cu siguranta un scop personal al deputatului, neajutandu-i in nici un fel pe muritorii de rand care l-au propulsat in Parlament.

Daca pe conjudetenii sai nu-i incalzeste cu nimic ca Marcel Romanescu a ajuns parlamentar, s-ar putea macar emotiona un pic la povestile siropoase pe care acesta le spune presei centrale pentru a poza intr-un amarat de lector universitar, plecat dintre oamenii simpli si care munceste in slujba lor. Romanescu spune ca si-a platit campania electorala cu banii obtinuti din darul de la nunta, 400 de milioane de lei, si ca a riscat totul pentru a ajunge sa reprezinte Gorjul in Parlament. Tot el spune ca acum se chinuieste sa recupereze, din salariu de parlamentar, banii investiti in campanie, probabil de aia n-are timp si de problemele judetului. Oricum in patru ani de zile va strange cu vreo 600 de milioane de lei peste suma investita. Deci scopul sau va fi atins fara nici un fel de efort. Dupa cum spune chiar el face naveta Tg-Jiu-Bucuresti intr-o Dacia cu “aerisire” si spera sa nu fie alegeri anticipate pentru ca n-ar mai avea bani pentru o alta campanie, neamintind nimic ca l-ar durea ca nu ar mai putea reprezenta interesele Gorjului.

Pentru impresionarea celor intr-adevar saraci, declaratia de avere a deputatului este aproape goala. Nu are casa, nu are masina, nici macar Dacia cu “aerisire”, in care bate vantul pe la toate incheieturile. Uneori, in declaratiile date presei, isi aduce aminte totusi de apartamentul pe care-l detine in Tg-Jiu.

Dupa un an de stat in Parlament, Marcel Romanescu nu poate concluziona decat ca: “Am vazut ca poti trai linistit cu salariu de parlamentar!”

Pare greu de crezut dar in Parlamentul Romaniei, gorjenii sunt reprezentati si de un anume Ion Stoica si el deputat. De la alegeri, cand numele sau figura pe lista PRM, Stoica traieste intr-un anonimat bine platit. A avut doar o singura luare de cuvant in plen si aia a fost o declaratie politica, cu toate ca ar fi avut destule de facut mai ales ca face parte din Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare. Din ianuarie este parlamentar independent, lucru care insa nu i-a schimbat cu nimic indiferenta fata de problemele judetului.

Pantelimon Manta, cunoscut in judet mai ales datorita scandalurilor avute cu Nicolae Mischie, numai este la fel de guraliv cand vine vorba de interesele celor pe care-i reprezinta in Parlament. Desi toata lumea se astepta la mai mult, Manta a avut doar doua propuneri legislative si doua intrebari si interpelari. A luat totusi cuvantul de 21 de ori in plen.

Nici de capul celor doi senatori pe care ii are Gorjul nu este mare lucru. Ion Florescu, obosit de atatea reprezentari in Parlament s-a rezumat anul acesta la doar cinci luari de cuvant in plen, patru propuneri legislative si o motiune referitoare la Dictatura si incompetenta Guvernului Tariceanu impotriva integrarii europene a Romaniei. Motiune respinsa de altfel de colegii sai.

Peremistul Ilie Petrescu s-a agitat mai mult, dar e deja cunoscut faptul ca inteligenta sa nu prea-l ajuta in eficientizarea actiunilor intreprinse. A luat cuvantul de 21 de ori si a facut 58 de propuneri legislative. Cat de mult ne-au ajutat pe noi, conjudetenii sai, interventiile sale se vede fara nici un fel de efort.

• Adrian Iovan

Partidul repudiatilor

Animozitatea dintre actuala conducere a PNG Gorj si fosta conducere, in speta Nicolae Feteanu, treneaza de vreme buna, tinzand sa devina vesnica. Pozand intr-o echipa de profesionisti, cei cativa oameni care l-au urmat pe Feteanu in Partidul Republican fac eforturi sustinute pentru a spala imaginea sifonata a acestuia, despre care se stie ca a plecat din partidul lui Becali in buzunar cu ceva bani necuveniti.

Procurorii nu stiu sau nu vor sa stie (tableta)

 Am mai scris cu ceva timp in urma, atunci cand Relu stefanoiu a fost trimis in judecata, ca acesta nu este singurul vinovat in cazul BCR, mai exact in cazul creditelor ilegale.

  22.10.2005. 13:20

Comentarii

Acest articol n-are nici un comentariu.