Rămăşiţele giganţilor economici ai judeţului Gorj

În cele ce urmează vă vom prezenta dezastrul economic al judeţului nostru, provocat prin dispariţia a zeci de mii de locuri de muncă şi furtul a sute de milioane de euro, de către oameni ai depravării şi extravaganţei, de către farsori şi escroci care au pozat în manageri salvatori şi cu toate astea deontologia profesională a fost prima pe care au sacrificat-o pe altarul îmbogăţirii fără scrupule.

Din materialele prezentate aici puteţi deduce cum cei aflaţi la guvernare, indiferent de culoarea politică, împreună cu cohorta lacheilor din fruntea companiilor, s-au ”aprovizionat” copios şi fraudulos din resursele financiare ale marilor societăţi, creând un mediu restrictiv şi abuziv, în care se intra doar pe pile şi cunoştinţe, unde furtul, meschinăria, trivialitatea şi escrocheria au îngropat cele mai profitabile companii ale judeţului Gorj.

Centrala Termică a oraşului Târgu Jiu, binecunoscuta CET, a fost vândută la fier vechi în urma ”aranjamentelor” făcute de către cei care au condus-o, aceştia fiind mână în mână cu factorul politic, care le asigura ”spatele” acestor manageri-interlopi.
CET urma să ia cărbune de la exploatările miniere din zona Rovinari şi furniza agent termic pentru încălzirea oraşului Târgu Jiu la preţuri de 10 ori mai mici faţă de cele de piaţă şi putea produce o cantitate apreciabilă de energie electrică. CET asigura aproximativ 1.000 de locuri de muncă, avea terenuri, clădiri, utilaje şi  un patrimoniu de 5 milioane de euro.

Înainte de a fi vândută la fier vechi, de aici s-a subtilizat aproape totul: piesele şi componentele de schimb, dar şi subansamble, care au fost ulterior revopsite şi cosmetizate, fiind vândute drept produse noi în unităţile din mineritul şi energia din Oltenia de către cei care aveau ”pile” sus-puse.

CET a fost vândută de Consiliul Local Târgu-Jiu unei firme din Craiova care a plătit doar 400 de milioane de lei vechi (aproximativ 9.000 de euro, mai puţin decât preţul unei garsoniere confort 3 în Târgu Jiu). Numai cantitatea de fier vechi din C.E.T a fost evaluată de specialiştii în domeniu la cel puţin 30.000 de tone şi ar fi putut fi deschisă o licitaţie internaţională pentru vânzarea la cel mai bun preţ posibil, însă nu s-a dorit acest lucru de către autorităţi din motive lesne de înţeles.
În momentul de faţă, CET este o ruină.

Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL) ROSTRAMO era o companie emblematică a judeţului Gorj în domeniul producţiei de mobilier şi avea în jurul de 3.000 de oameni angajaţi şi un patrimoniu de peste 10.000.000 de euro. Majoritatea producţiei era destinată exportului.

Firma a fost preluată de Cătălin Chelu prin metode controversate, acţiune care s-a soldat şi cu un dosar penal care se află şi acum ţinut la sertar.
ROSTRAMO a fost privatizată de F.P.S. prin metoda MEBO, asta însemnând că acţiunile puteau fi vândute doar angajaţilor. Acţionarul majoritar era Asociaţia Salariaţilor CPL Târgu-Jiu, care deţinea 61% din acţiuni. Pentru a pune mâna pe unitatea de prelucrare a lemnului din Târgu Jiu, Chelu s-a folosit de un interpus care a fost infiltrat drept salariat la fabrică, acesta achiziţionând 52% din acţiunile Rostramo.

Strategia prin care Chelu a intrat în proprietatea Rostramo a fost apreciată ca frauduloasă de salariaţii fabricii. Prin această inginerie financiară Chelu a pus mâna pe Rostramo şi a distrus toată activitatea de aici, contractele pentru export s-au anulat, oamenii nu şi-au mai primit salariile, deşi au făcut numeroase greve, însă totul a fost zadarnic şi societatea a intrat în faliment.

Societatea CITEX S.A. avea 2.300 de salariaţi, cu profil de construcţii-montaj, construcţii civile şi industriale. În actele contabile, la nivelul anului 1997, valoarea patrimoniului era de 175 miliarde lei vechi şi a fost privatizată pe numai 2,5 miliarde de lei vechi, fără ca nimeni dintre cei implicaţi să fie tras la răspundere.

CITEX a fost o unitate de construcţii de prestigiu din municipiul Târgu-Jiu şi, în urma unor numeroase matrapazlâcuri derulate de fostele cadre de conducere, a fost cumpărată la un preţ derizoriu de Ion Negricioiu de la Fondul Proprietăţii de Stat (FPS).

Ulterior, acţiunile i-au fost cesionate lui Mihnea Costoiu.
În urma acestor numeroase “suveici” economico-financiare, societatea a acumulat tot mai multe datorii, apoi a intrat în faliment şi proprietăţile şi utilajele i-au fost vândute şi, urmare firească a acestui algoritm de “criminalitate economică”, a dispărut de pe scena economcă a judeţului Gorj… odată cu cele 2.300 de locuri de muncă.

Combinatul de ciment şi azbociment din Bârseşti, aflat la marginea municipiului Târgu-Jiu, a fost printre cele mai mari din sud-estul Europei pe acest profil. Avea peste 3.000 de angajaţi şi a fost vândut străinilor pentru că cimentul românesc era de o foarte bună calitate şi foarte concurenţial pe pieţele externe. A fost construit în anii '60 pentru a crea locuri de muncă şi a pune în valoare resursele de calcar, argilă şi alte materiale de care dispunea zona de nord a judeţului Gorj. S-au adus tehnologii moderne şi linii de mare capacitate pentru fabricarea cimentului şi azbocimentului pentru a concura eficient pe pieţele externe.

Din combinatul de odinioară a rămas doar o umbră, în prezent oamenii fiind foarte slab plătiţi, nu la adevărata lor valoare şi competitivitate aşa cum erau atunci când unitatea funcţiona la cote maxime. Producţia anuală a combinatului, în vremurile bune, trecea de 15 milioane de tone de ciment pe an, în prezent reducându-se la doar câteva zeci de tone. Clădiri foarte mari din fostul combinat au fost demolate, iar acum oamenii pasc animalele în locul vechilor hale. Mare parte din cele nouă linii de producţie au fost tăiate şi duse la fier vechi.

După ce mastodontul industrial a fost doborât, în zonă au apărut ”scurmătorii”, cei care răscolesc pământul în căutarea unor bucăţi de fier vechi pe care să le poată vinde contra unei sume de bani pentru a-şi lua o pâine sau o bere, după caz.
Unitatea de la Bârseşti a fost privatizată şi achiziţionată grupul francez Lafarge.

Fabrica de cărămidă şi materiale de construcţii UNIREA din Târgu Jiu avea aproximativ 1.000 de salariaţi şi o valoare a patrimoniului de peste 5.000.000 de euro. În urma numeroaselor sabotaje economice de către cei care au condus-o, firma a intrat în faliment, oamenii şi-au pierdut locurile de muncă şi activitatea de producţie a sucombat. UNIREA era una dintre cele mai vechi unităţi economice din judeţul Gorj şi s-a închis în anul 2006 după ce 174 de ani a asigurat locuri de muncă pentru 1.000 de oameni şi familiile lor.

FEDERALCOOP a fost o altă unitate de renume a judeţului Gorj.

Societatea a avut în Târgu Jiu două mari sedii cu apartamente pentru salariaţi şi cu spaţii comerciale la parter. Din nefericire, sediul Federalcoop s-a vândut pe bucăţi pentru spaţii de birouri la etaj, iar la parter s-a vândut jumătate către o unitate bancară şi restul la cine a “cotizat” mai mult. Aici îşi avea sediul o agenţie de turism a cooperaţiei care deţinea 9 hoteluri şi 9 popasuri turistice în judeţul Gorj din care nu a mai rămas nimic. La Hobiţa, locul natal al marelui sculptor mondial Constantin Brâncuşi, totul a fost demolat şi s-au închis şi taberele de sculptură unde se aflau căsuţe cu duşuri. La fel a fost lăsat în paragină şi motelul de la Tismana, cel de la Baia de Fier, de la Târgu Cărbuneşti şi de la Novaci.

A fost distrus sistematic tot patrimoniul cooperaţiei, în valoare de zeci de milioane de euro, iar în locul celor peste 10.000 de locuri de muncă nu s-a mai creat nimic în schimb. Cooperaţia a funcţionat în interesul cetăţenilor, capitalul social era format din aportul membrilor cooperatori şi a fost înfiinţată în 1859, la Scăieni, pe principii capitaliste solide, în prezent totul fiind o ruină.

La magazinele cooperaţiei se găseau toate articolele de uz alimentar şi gospodăresc, iar acum la micile buticuri găseşti doar băutură şi sucuri, nimic din cele necesare consumului. Unitatea  prelua de la oameni ouă, găini, pene, brânzeturi, fructe de pădure, ciuperci, etc. şi le pregătea pentru export. Astăzi, omul simplu dacă vine de la ţară la oraş cu câteva ouă, nişte brânză sau găini să le vândă, cheltuieşte mai mult pe transport şi pe taxa de tarabă, decât câştigă din vânzarea lor.

Mai existau 17 magazine în domeniul forestier în zona exploatărilor de profil, iar acum nu mai există nici măcar unul. Cooperaţia avea un rol economic şi un rol social, pentru că venea în sprijinul nevoilor oamenilor

Datorită ”şmenurilor” făcute cei aflaţi la conducerea Cooperaţiei după Revoluţie, s-au pierdut peste 10.000 de locuri de muncă şi un patrimoniu de ordinul zecilor de milioane de euro.

Mihai Leonard Filip

(va urma)

  15.04.2014. 06:30

Comentarii

Anton
24.04.2014. 19:47

Ce rusine Sorine?Cui?Nici dracu nu mai scoate PSD-ei din structurile judetului!Asistatii social pe de o parte si rubedeniile de partid in cele mai mici functii- reteta succesului PSD!...si muuulta ,muuulta prostie!

Adi
23.04.2014. 16:42

Baaa, ce hoti frateee.... De ce pe astia nu ii ia Politia sa ii aresteze?

ion
20.04.2014. 23:33

Mihnea costoiu si prea desteptul morega au distrus citexul.dar noi gorjenii uitam si iertam repede si pentru asta il facem senator acum!!! Vai de noi

marin
20.04.2014. 12:22

unde e justitia din gorj ?

marin
19.04.2014. 12:52

unde este justitia din Gorj ?

dorin
18.04.2014. 23:00

Bineteleees, Mihnea Costoiu e candidatul psd la senat la noi in judet. Nu uitati s ail votati. huuuoooo....

noris west
17.04.2014. 15:33

Mihnea Costoiu ? Pai nu este ala care candideaza acum la senat ? Ti-ai dreaq de hoti...

crinu
15.04.2014. 23:24

Mult prea tare. Asta e istoria gorjului de larevolutie incoa. Cat de nemernici au putut sa fie.

Sorin
15.04.2014. 10:57

Felicitari gorjeni! Baaaa.... trziti-va odata ca ati votat numai cu hotii si acum au aparut decontarile!avem conducatorii pe care ii meritam! rusine......