Demnitate ioc

Claudiu Matei
claudiu.matei @ scandaldegorj.ro

Orice individ care greşeşte face tot posibilul să-şi îndrepte greşeala pentru a nu ajunge să suporte consecinţele. E normal, e uman. La fel cum este normal să încerci să-ţi salvezi pielea atunci când greşeala ta nu mai poate fi remediată decât prin măsuri luate de către organele statului. Majoritatea VIP-urilor locale ştiu despre ce vorbesc, pentru că s-a întâmplat să fie obiectul vreunui dosar penal care le ameninţa libertatea şi au făcut tot ce le-a stat în putinţă să iasă basma curată. Fiecare s-a descurcat cum a putut, discret, fără vâlvă. Însă rareori mi s-a întâmplat să văd un individ mai disperat, mai maliţios şi mai plin de ură ca şi comandantul jandarmilor gorjeni, col. Vasile Tâlvescu. A făcut multe greşeli în cariera sa, greşeli despre care am scris de fiecare dată, dar, tot de fiecare dată, a reacţionat lipsit de bărbăţie, ca un apucat. A urlat la telefon, a împărţit ameninţări în stânga şi în dreapta, fără a se învăţa minte şi a încerca să se cuminţească pe viitor. Acum asupra sa planează suspiciuni că, alături de alţi angajaţi ai jandarmeriei, a umblat la fondurile instituţiei. Deocamdată nimic nu este bătut în cuie pentru că, slăvă Domnului, justiţia română dă posibilitatea la recurs, dar Tâlvescu nu se comportă deloc ca un nevinovat. Are sursele sale la Bucureşti care-l informează ori de câte ori vreun jurnalist se interesează de soarta sa lăsându-l mai apoi să se descurce cu persoana respectivă. Uneori face şi intervenţii pe lângă ziariştii cu care-şi permite, dar nu-şi permite cu toată lumea, aşa că intervine cu puncte de vedere slab argumentate şi gâtuite de furia pe care doar de puţine ori şi-o stăpâneşte. Pentru că-l înebuneşte posibilitatea ca escrocheriile sale să ajungă în faţa opiniei publice, Tâlvescu merge mai departe şi se răzbună pe potenţialii „turnători”. Asta după părerea mea e o atitudine de om îngâmfat, mult prea plin de el, care nu admite că singurul vinovat în cauză e doar el. Un individ dispus mereu să-i pedepsească pe cei care au curajul să-l arate cu degetul, deşi acitvitatea sa lasă de dorit.

Ar trebui să facă un exerciţiu, măcar pentru câteva luni, să devină un comandant exemplar căruia nu i se poate reproşa nimic. Cu siguranţă reclamaţiile vor înceta să mai curgă, sau chiar dacă vor mai fi făcute vor fi fără substanţă şi, în consecinţă, fără importanţă.

Până când va avea măcar curajul să facă acest lucru ar trebui să-şi asume erorile şi consecinţele, aşa face un bărbat şi mai ales un cadru militar.

  24.11.2008. 19:10

Comentarii

Acest articol n-are nici un comentariu.