Ţeparii bucureşteni, alungaţi de sătenii de la Crasna

Visul Cinemar Construct SRL Bucureşti de a scăpa de insolvenţă pe spatele comunei Crasna s-a spulberat săptămâna trecută când localnicii s-au strâns cu mic cu mare la sedinţa consiliului local şi au protestat împotriva deschiderii în zonă a carierei de granit ce ar fi dus la distrugerea a 17 hectare de teren şi a caselor aflate foarte aproape de locul cu pricina. Părerea cetăţenilor a fost unanimă fapt ce a determinat autorităţile locale să respingă firmei bucureştene planul urbanistic zonal, lucru ce a dus la punerea pe butuci a întregii afaceri.

Mihai Popescu
mihai.popescu @scandaldegorj.ro

Şmenuri bucureştene

În urmă cu un an de zile, Obştea Crasna concesiona Cinemar Construct, pe o perioadă de 29 de ani, 17,4 ha de teren pentru exploatare şi exploarare granit la un preţ ce avantaja clar investitorul care ar fi plătit în total, anual, 30.000 de euro pentru folosinţă şi exploatare. Deşi terenul este protejat prin programul european „Natura 2000” iar exploatarea s-ar fi făcut la nici 500 de metri depărtare de ultima casă din zonă, avizele pentru demararea carierei au fost date fără niciun fel de problemă. 
 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a eliberat, imediat duppă ce s-a semnat contractul între obşte şi firmă, permis de exploatare care-i permitea firmei Cinemar să exploateze 220.000 de tone de granit industrial şi pentru construcţii în perimetrul concesionat de la obşte, permisul fiind valabil până la începutul lunii decembrie 2009.
La începutul acestui an, Consiliul Judeţean Gorj  a eliberat şi el societăţii bucureştene certificat de urbanism, urmând ca aceasta să obţină toate avizele necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construire a staţiei de sortare-concasare.
Lucrurile mergeau strună, mai ales că bucureştenii găsiseră şi o modalitatea de a evita un aviz suplimentar şi o obligaţie majoră în cazul în care ar fi defrişat mai mult de un hectar de pădure. Pentru a nu fi forţată să obţină aviz de la Ministerele Mediului şi cel al Agriculturii pentru a defrişa cele 17 ha de teren şi să împădurească în schimb suprafeţe mari, firma bucureşteană a cerut Ocolului Silvic Novaci să defrişeze sub un ha, lucru cu care ocolul a fost imediat de acord ca şi Agenţia de Protecţie a Mediului Gorj. Defrişările făcute în realitate au depăşit bineînţeles suprafaţa pentru care se primise aviz, însă APM nu s-a grăbit să amendeze Cinemar Construct, că doar nu fusese interesată de la început de soarta pădurilor de la Crasna, lucru demonstrat de faptul că în acordul dat se regăsesc o grămadă de greşeli, inclusiv cu privire la locaţia exactă a terenului.
Lucrurile au mers în continuare conform dorinţei investitorului bucureştean până când, săptămâna trecută, s-au împotmolit definitiv la şedinţa consiliului local când localnicii s-au opus categoric jafului la care urma să fie supusă pădurea şi terenul comunităţii.

„Luăm o decizie împreună”

Oamenii au renunţat la banii care le-ar fi revenit de la obşte în urma contractului încheiat cu Cinemar şi au cerut autorităţilor locale să stopeze afacerea societăţii.  Primarul comunei Crasna, Aurel Vamvu, a recunoscut, la începutul şedinţei, că toată lumea a fost, la început, cucerită de mirajul afacerii cu cariera de granit: “La început ne-am bucurat, dar nu ne-am gândit niciodată unde se poate ajunge, pentru că ar fi trebuit să cerem nişte studii de impact. Este pentru prima dată când avem o astfel de întâlnire şi decizia o luăm împreună”.
Consilierul judeţean Puiu Diaconescu a declarat că nu este împotriva insvestitorilor care vin în zonă, dar: “În calitate de reprezentant al Consiliului Judeţean şi al Comisiei de relaţii externe, interesul meu este să aducem investitori, însă numai cu respectarea şi în limita legii, fără a produce daune aici, la Crasna. Investitorul s-a apucat mai întâi să ceară avize, şi apoi să obţină PUZ-ul. Trebuie să analizăm dacă această carieră aduce dezavantaje sau avantaje comunităţii din Crasna din Vale”.  Concluzia autorităţilor şi a celor 200 de localnici prezenţi a fost că Cinemar Construct şi a sa carieră de granit produc mai multă pagubă decât avantaje, motiv pentru care Consilul Local Crasna a refuzat PUZ-ul şi astfel visul firmei bucureştene de a se îmbogăţi în Gorj s-a spulberat. Pentru societate, fiasco de la Crasna nu este doar o afacere ratată, ci  reprezintă chiar insolvenţa de care Cinemar scăpase până acum pentru că prezentase firmei de lichidare judiciară pe mâna căruia ajunsese un plan de afaceri bazat tocmai pe cariera de la Crasna. Cum planul de afaceri a dat chix, probabil Cinemar Construct SRL Bucureşti va intra în reorganizare judiciară.

  19.10.2009. 15:30

Comentarii

Acest articol n-are nici un comentariu.