PNL a intregrat MISA în administraţie

Prefectul Banţa a participat la spiralele lui Bivolaru

Neli Matei

De cinci luni de zile, de când a ajuns reprezentant al Guvernului în teritoriu, susţinut de proasta inspiraţie a PNL, prefectul Victor Banţa se luptă cu tenebrele trecutului încercând din răsputeri să scape de stigmatul de membru MISA. Reacţionând ofensiv faţă de oricine îi aduce aminte că a fost, şi poate mai este, reprezentant de frunte al mişcării în Gorj, Banţa uită că în urmă cu aproape zece ani a fost martor al gurului Gregorian Bivolaru în câteva procese intentate de acesta unor ziarişti din Gorj. Pe lângă dovezile scrise care atestă clar apartenenţa sa la MISA, diverse personalităţi ale momentului îşi aduc aminte despre „flagelul” Victor Banţa.

Isteria MISA

În anii ’90 Mişcarea de Integrare spirituală în Absolut (MISA) devenise un fenomen care acaparase întreaga ţară. Casele de cultură de peste tot găzduiau întîlnirile membrilor sectei, iar racolările erau din ce în ce mai dese, ca şi plângerile la poliţie ale părinţilor disperaţi că, copiii lor se dăruiau trup şi suflet mişcării şi îşi schimbaseră radical viaţa. În Gorj, o perioadă, activitatea sectei s-a desfăşurat netulburată până în momentul în care o familie, Văduva, a început să protesteze public faţă de faptul că fiica lor fusese racolată de MISA. S-au făcut razii ale poliţiei, s-au reziliat contractele de închiriere ale spaţiilor unde aveau loc întrunirile şi s-au luat poziţii publice, ajungâdu-se până la urmă la atenuarea feomenului. Deşi se vorbea de sex în grup, urinoterapie şi sinucideri, lucruri care oripilau pe toată lumea, Victor Banţa, pe atunci lider al mişcării din Gorj, acorda interviuri idilice şi apăra cauzele mişcării în instanţă.

În 1998 cotidianul Ora publica două materiale care înfierau MISA şi care i-a determinat pe guru Gregorian Bivolaru şi pe Nicolae Catrina, preşedintele MISA, la acea dată, să acţioneze ziarul în judecată. Unul dintre martorii propuşi de MISA în instanţă a fost Victor Banţa, cel care acum minte cu neruşinare că n-a făcut parte niciodată din mişcare şi că toată lumea îl confundă cu altcineva.

„Am participat la spiralele de la Costineşti”

Victor Banţa a fost citat în februarie 1999 ca martor în procesul Ora vs. MISA, avocaţii mişcării obligându-se să-l aducă în faţa magistraţilor fără să fie citat, ceea ce înseamnă că actualul prefect îşi dăduse acceptul să apară la bară fără să mai fie nevoie să se prezinte în urma unei citaţii. Banţa a dat o declaraţie în care vorbeşte despre: „Activitatea asociaţiei MISA care are efecte pozitive atât asupra dezvoltării fizice cât şi psihice a individului”. Mai mult decât atât el spune că s-a bucurat personal de aceste efecte şi că tehnicile yoga practicate în cadrul întâlnirilor MISA au efecte benefice asupra „vindecării noastre”. În elogiu la adresa MISA şi a lui Gregorian Bivolaru, în care şi-a transformat Banţa declaraţia în instanţă, acesta recunoaşte şi că a participat la spiralele mişcării care aveau loc anual la Costineşti: „Ştiu că în luna august, anual, Asociaţia MISA organizează întâlniri spirituale ale cursanţilor pe litoral, în staţiunea Costineşti, şi de câteva ori am participat şi eu”.

MISA nu neagă că Banţa îi este adept

În dorinţa de a apăra cât mai bine imaginea mişcării şi a lui Gregorian Bivolaru, Banţa a vorbit în sala de judecată şi despre celebru caz la vremea respectivă al Claudiei Văduva, fata pe care părinţii se luptau să o scoată din ghearele MISA. El a povestit judecătorilor că o cunoştea deoarece au participat împreună la cursurile de la Târgu-Jiu şi că ea s-a plâns că părinţii şi apropiaţii nu au înţeles „rolul pozitiv al asociaţiei şi au căutat să o îndepărteze folosindu-se de influenţa autorităţilor locale pentru a o scoate din rândul cursanţilor”. Banţa a omis însă să vorbească despre substanţele halucinogene descoperite de poliţie acasă la Claudia Văduva, sau poate considera că acestea făceau parte din „efectele benefice” ale MISA în viaţa adepţilor săi.

Se pare însă că omisiunea este o practică a mişcării având în vedere poziţia pe care a luat-o MISA recent faţă de un material apărut în presa gorjeană la numirea în funcţia de prefect a lui Victor Banţa. Un ziar local titra că „MISA şi-a pus prefect în Gorj” făcând aprecieri atât la condiţia de sectant a lui Banţa, dar şi la efectul distructiv pe care mişcarea îl are în viaţa membrilor. Biroul de presă al mişcării a reacţionat imediat demolând toate acuzaţiilor făcute la adresa MISA, însă nu a negat afirmaţiile cu privire la calitatea de adept a lui Victor Banţa.

Banţa a recunoscut într-un interviu că e membru al MISA

Cel puţin în două declaraţii, din august 1997 şi februarie 1999, inginerul de telecomunicaţii, pe atunci, Victor Banţa, recunoaşte că este membu MISA. Una dintre acestea v-am prezentat-o ieri şi se referea la participarea acestuia, de câteva ori, la spiralele MISA care au loc anual în luna august la Costineşti.

În cea de-a doua, mult mai clară, actualul prefect îi recunoştea deschis fostei jurnaliste Laura Dragotescu că este adept al mişcării. La o întrebare adresată de către aceasta în legătură cu atitudinea MISA faţă de familie, Banţa a răspuns franc: ”Deci poziţia MISA faţă de familie, v-am mai spus eu sunt un membru al MISA şi n-aş putea să spun că...”. În acelaşi interviu, Banţa vorbeşte şi despre participarea sa la o emisiune, difuzată de un post de televiziune, în care a apărat imaginea MISA.

Prefectul a uitat acum declaraţiile sale date în urmă cu aproape zece ani şi a dorit, când a fost investit ca înalt funţionar public, ca şi ziariştii să-şi şteargă din memorie acea conjunctură.

Organele statului disperate de acţiunile MISA la Gorj

Într-o adresă a şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj trimisă către prefectură, în iulie 1996, colonelul Constantin Codiţă, îl ruga pe subprefectul de atunci, senator PSD în prezent, Ion Florescu, ca prin toată influenţa sa să dispună măsuri, în mod concertat, de către toţi factorii din plan educativ şi administrativ, în vederea stăvilirii şi eradicării “fenomenului Bivolaru”. Chiar a doua zi, subprefectul a trimis investigaţiile poliţiei tuturor locaţiilor unde MISA ţinea întrunirile, Casa de Cultură a Sindicatelor, Casa Tineretului şi Liceul nr.4, cerând conducerilor acestora înlăturarea grupării care are un efect distructiv în rândul populaţiei prin acţiunile şi conceptele pe le promovează. Secta lui Bivolaru închiriase spaţii pentru întâlnirile săptămânale, în toate aceste instituţii, printr-o fundaţie care, iniţial, a purtat numele MISA, iar mai apoi când deja a intrat în vizorul poliţiei şi-a schimbat numele în “Fundaţia de Terapie Naturistă TARA”, ambele reprezentate de un anume Iulian Cioponea.

Mischie ştia despre apartenenţa lui Banţa la MISA

Cea mai dură reacţie împotriva MISA a avut-o Consiliul Judeţean Gorj, consilierii votând în unanimitate hotărârea privind interzicerea închirierii spaţiilor culturale şi şcolare către aceasta. Preşedintele de atunci, Nicolae Mischie, ştia foarte bine care sunt practicile mişcării pentru că, încercase să convingă un participant la întrunirile MISA să nu mai participe la acestea şi chiar a reuşit, însă la scurt timp persoana racolată s-a reîntors în grupul de adepţi ai mişcării.

Într-o declaraţie, la un buletin de ştiri al unui post local de radio, Mischie a înfierat acţiunile MISA şi a dat exemple de profesori din Rovinari şi funcţionari care sprijineau secta lui Bivolaru. În acelaşi context, Mischie l-a nominalizat direct pe Banţa ca fiind adept al mişcării şi a cerut organelor să intervină. “Există un oarecare Banţa care trebuie depistat şi asupra căruia trebuie să se intervină de urgenţă prin organele de ordine”, afirma Mischie, atrăgând astfel atenţia autorităţilor asupra membrilor de frunte ai MISA.

  01.09.2008. 08:47

Comentarii

Acest articol n-are nici un comentariu.